Avortul reprezintă pierderea sarcinii înainte de 23 de săptămâni. Pentru o femeie care își dorește o sarcină, poate avea un impact psihologic negativ serios și de aceea medicul ginecolog este important în acest eveniment nedorit.
În situația în care sarcina a fost obținută greu, după intervenții, investigații, proceduri susținute, situația este mai complexă pentru cuplul care a investit emoțional, psihologic, material.
Aproximativ 10- 20 % din sarcini se termină cu avort. Sunt mai frecvente în trimestrul I și la gravide de vârstă mai înaintată. La vârstă mai avansate, peste 40 ani, riscul de avort este de până la 80 %. Poate fi un eveniment unic sau se poate repeta.
Factorii de risc asociați cu avortul spontan
Factorii de risc asociați cu avortul spontan sunt multipli și variază de la factori biologici la stilul de viață, cu efecte diferite asupra fiecărei sarcini. Printre factorii biologici se numără vârsta maternă înaintată, care aduce un risc mai mare de anomalii cromozomiale și complicații de sarcină. Femeile cu vârsta peste 35 de ani au o probabilitate mai ridicată de avort spontan în comparație cu cele mai tinere.
Istoricul medical joacă, de asemenea, un rol semnificativ. Femeile care au avut avorturi spontane anterioare, mai ales dacă acestea au fost multiple, prezintă un risc crescut de a trece prin această experiență din nou. Afecțiunile medicale cronice, cum ar fi diabetul necontrolat, tulburările hormonale, precum sindromul ovarelor polichistice (SOP), problemele tiroidiene, trombofilia sau lupusul sunt asociate cu un risc crescut. Anomaliile structurale ale uterului sau colului uterin, infecțiile genitale, precum și bolile infecțioase (citomegalovirus, rubeola sau listerioza) pot afecta, de asemenea, cursul normal al sarcinii.
Factorii de mediu și stilul de viață joacă și ei un rol esențial. Expunerea la substanțe toxice, cum ar fi fumul de țigară, alcoolul, drogurile recreative sau substanțele chimice periculoase pot duce la un risc crescut de avort spontan. Alimentația deficitară, lipsa vitaminei D, a acidului folic și a altor nutrienți esențiali influențează negativ dezvoltarea fătului. În plus, nivelurile ridicate de stres și oboseală extremă sunt recunoscute ca posibile cauze de dezechilibru hormonal, afectând în mod indirect sarcina. Pe de altă parte, riscurile pot fi amplificate și de factori externi, cum ar fi accidentele sau traumele fizice.
Semnele clinice ale avortului spontan
Semnele clinice care pot anunța un posibil avort spontan sunt: sângerare vaginală, însoțită sau nu de crampe pelvine, dureri de spate; pierdere de secreție apoasă vaginală, amestecată sau nu cu sânge sau țesut; dispariția semnelor de sarcină. În aceste situații, pacienta trebuie să se prezinte la un consult ginecologic. Medicul va face anamneza completă, va examina pacienta ginecologic și ecografic.
Ghid de îngrijire în timpul și după avort
Atitudinea terapeutică diferă în funcție de stadiul în care se prezintă pacienta la medic, de vârsta gestațională a pacientei, de antecedentele personale patologice și fiziologice: expectativă, eventual tratament, internare; completare cu manevre de dilatație a colului uterin și chiuretaj- aspirație, de preferat cu anestezie generală; administrare de pastile pentru evacuarea sarcinii și a resturilor tisulare, cheaguri de sânge. Medicul va explica pacientei care sunt opțiunile terapeutice, pacienta are uneori opțiuni de tratament. Va semna un consimțământ informat, iar dacă nu dorește spitalizarea și intervenția va semna de asemenea refuzul internării și al efectuării procedurii. Este foarte importantă comunicarea empatică a medicului și colaborarea pacientei, de asemenea.
Recuperarea fizică după avort
Recuperarea fizică după un avort este esențială pentru restabilirea sănătății și pentru a reduce riscul de complicații. Procesul de recuperare variază în funcție de tipul de avort efectuat, starea generală de sănătate a pacientei și cât de avansată era sarcina. Cu o îngrijire corespunzătoare, majoritatea femeilor se recuperează rapid și fără probleme semnificative. Timpul de recuperare variază între câteva zile și două săptămâni. În caz de complicații grave, acesta se poate prelungi. Este recomandat să se evite activitățile fizice intense și ridicarea greutăților în primele zile post-avort pentru a permite corpului să se recupereze. Igiena intimă atentă este importantă pentru a preveni infecțiile. Se recomandă evitarea băilor fierbinți și a contactului sexual timp de aproximativ două săptămâni sau până când medicul confirmă recuperarea completă. Este esențial un control medical de urmărire la aproximativ două săptămâni după procedură pentru a confirma că recuperarea decurge normal și că nu au rămas resturi în uter care ar putea provoca infecții. Activitățile zilnice normale se vor relua treptat; o alimentație echilibrată va ajuta corpul să își revină.
Sarcinile următoare după un avort
Sarcinile următoare după un avort pot necesita o atenție specială, având în vedere impactul pe care acesta îl poate avea asupra corpului și asupra sănătății emoționale a femeii. Este posibil să apară întrebări legate de momentul potrivit pentru a încerca să rămână însărcinată din nou și măsuri care pot sprijini o viitoare sarcină sănătoasă. După un avort, medicii recomandă, în general, să aștepți între două și șase luni înainte de a încerca să concepi din nou, în funcție de circumstanțele specifice. Această perioadă permite corpului să se recupereze și ciclului menstrual să revină la normal. Așteptarea este benefică și pentru a reduce riscul de complicații în sarcinile viitoare, oferind uterului și organismului suficient timp pentru refacere.
Înainte de a planifica o nouă sarcină, este recomandat un control medical pentru a evalua starea generală de sănătate. Acesta poate include analize de sânge și verificarea nivelului hormonal, precum și teste ginecologice care să evalueze sănătatea uterului și a ovarelor. Dacă există antecedente de avorturi repetate, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi analize pentru tulburările de coagulare sau evaluarea unor posibile dezechilibre hormonale și genetice. Începerea unui regim de suplimentare cu acid folic este esențială pentru prevenirea defectelor de tub neural la făt. De asemenea, o alimentație echilibrată și bogată în nutrienți ajută la refacerea nivelului de fier și a altor vitamine esențiale. Fiecare femeie resimte diferit pierderea unei sarcini, iar consultarea unui specialist în sănătate mintală poate fi de mare ajutor pentru gestionarea emoțiilor și pentru pregătirea pentru o viitoare sarcină. Pentru multe femei, sprijinul moral oferit de partener și familie este crucial în procesul de pregătire pentru o nouă sarcină.
Clasificări și concepte despre avort
Avortul reprezintă pierderea sau întreruperea sarcinii. Se consideră avort spontan atunci când sarcina este pierdută (nu a fost dorită terminarea acesteia) și întrerupere de sarcină sau avort programat atunci când procedura este aleasă în mod voit și/sau este necesară. Afla, în cele ce urmează, ce este avortul și de cate tipuri poate fi, care sunt simptomele unui avort spontan, de ce apare avortul spontan, până la câte săptămâni se poate face un avort programat, precum și care sunt consecințele unui avort asupra sănătății femeii.
Avortul medicamentos (avortul medicamentos cu pastila avortivă) este folosit în maximum 9 săptămâni; prezintă riscuri semnificativ mai mici decât avortul chirurgical și constă în administrarea a două doze de medicamente la intervale de 72 de ore pentru expulzia conținutului intrauterin. Avortul chirurgical (chiuretaj prin aspirație) reprezintă avortul prin aspirație până în săptămâna 14 de sarcină, cu evacuarea conținutului intrauterin. Decizia de a opta pentru o variantă depinde de vârsta gestațională și de indicațiile medicului ginecolog.
Sunt descrise forme clinice precum amenințarea de avort, avortul inevitabil, avortul incomplet, avortul complet, avortul pierdut, avortul medicamentos și avortul chirurgical. Recuperarea fizică poate dura de la câteva ore până la câteva zile; perioada de urmărire post-avort este importantă pentru evitarea complicațiilor și pentru planificarea unei sarcini viitoare.
Conducerea îngrijirii și rolul asistentului prezent în unitatea medicală
În îngrijire, asistentul monitorizează tensiunea arterială, pulsul, temperatura, cantitatea sângerării, durerea, aspectul eliminărilor și starea emoțională. Se asigură intimitate, suport nonjudicativ, pregătirea pentru investigații sau chiuretaj/aspirație când este indicat și administrarea tratamentelor prescrise, inclusiv imunoglobulină anti-D la paciente Rh negative conform protocolului.
Ce este avortul spontan?
tags: #ingrijirea #pacientei #cu #avort #spontan #lucrare