Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi an anterior datei naşterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului.
Drepturile privind concediul și indemnizația sunt reglementate prin OUG nr. 111/2010 și actele ulterioare, cadrul juridic de bază care stabilește condițiile pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, durata concediului și măsurile de protecție pentru părinți.
Legea tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii.
De asemenea, pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legislația oferă protecție suplimentară.
Astfel, atunci când se naște un al doilea copil, iar părintele se află deja sau a fost recent în concediu de creștere, indemnizația poate rămâne cel puțin la nivelul celei anterioare, dacă sunt respectate termenele prevăzute de lege.
Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional.
Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii.
Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap.
În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal.
Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului.
Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat.
Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la Indicatorul Social de Referință (ISR) și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună.
În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal.
Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege.
Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție.
În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei.
În acest context, un exemplu de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, pentru un părinte care a realizat venituri la nivelul salariului minim, ar fi: 4.050 × 0,85 = 3.443 lei pe lună.
Începând cu 2025-2026, în majoritatea județelor există posibilitatea depunerii dosarului și online, prin platformele digitale ale DGASPC sau prin sistemele puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu.
Totodată, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea CCC mai este mică decât cea obținută în primul, solicitantul are dreptul de a primi aceeași sumă precum în concediul anterior.
Indemnizația este 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu respectarea plafonului minim și maxim în vigoare.
Intră în calcul salariile, veniturile independente, drepturile de autor și orice venit supus impozitului pe venit.
Suma minimă este 2,5 × ISR.
Poți primi indemnizația doar dacă ai 12 luni de venituri sau perioade asimilate.
La DGASPC din localitatea de domiciliu. Ai nevoie de cererea tip, acte de identitate, certificatul de naștere al copilului, adeverințe privind veniturile și documente care confirmă perioada de maternitate. De regulă, în maximum 20 de zile lucrătoare.
Da, dar numai dacă veniturile suplimentare nu depășesc plafonul anual permis.
Îți este suspendată indemnizația, dar poți primi stimulent de inserție. În 2026, valoarea acestui stimulent este de 650 lei lunar.
Da. Este perioada de concediu medical acordată înainte de naștere.
Da. Există programe de sprijin pentru gravide fără venituri, gestionate de autoritățile sociale.
Da. Da. Concediul şi indemnizaţia de maternitate Art. 39. Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.
De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.
Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.
Partea despre Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 este reprodusă în Monitorul Oficial al României.
Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Art. 39. Concediul de maternitate se acordă în condițiile prevăzute, iar cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate se determină conform art. 25 alin. (1) din OUG nr. 158/2005, iar indemnizația se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Concediul medical pentru maternitate se acordă doar pentru sarcină, și nu pentru afecțiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta.
Certificatul de concediu medical se eliberează de medicul curant de specialitate obstetrică-ginecologie sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30/31 de zile calendaristice.
În situaţia în care survine decesul mamei, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, în condițiile Legii concediului paternal nr. 210/1999.
Cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate se determină conform art. 25 alin. (1) din OUG nr. 158/2005, iar indemnizația se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Indemnizația este de 85% din baza de calcul, care înseamnă media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, din ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiul de cotizare.
Este bine să știi că acest tip de indemnizație nu se impozitează - doar se reține CAS-ul (25%), conform Codului Fiscal.
În 2025, durata totală a concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, împărțite în 63 de zile prenatale și 63 postnatale.
Durata integrală poate fi redistribuită, la recomandarea medicului, între perioada prenatală și cea postnatală, ținând cont de o durată minimă obligatorie a postnatalului de 42 de zile.
Concediul prenatal poate începe începând cu săptămâna 28 de sarcină, dar poate varia în funcție de recomandările medicului.
Angajatorul are obligația de a asigura plata indemnizației de maternitate, de a nu discrimina angajata și de a păstra locul de muncă pe durata concediului.
Angajatorul poate solicita documente justificative care să ateste sarcina angajatei și să confirme necesitatea acordării concediului prenatal.
Acte necesare pentru concediul prenatal includ certificatul medical, cererea de acordare, copie după buletin, și adeverință de la angajator despre veniturile realizate în ultimele 6 luni din cele 12.
Proceura de depunere a actelor trebuie să se înfăptuiască cu cel puțin 30 de zile înainte de data estimată a începerii concediului; angajatorul transmite documentele către CASA pentru calcul și plată.
În situații speciale pentru femeile gravide cu handicap sau la risc, pot fi necesare documente suplimentare și pot exista condiții diferite de acordare.
Angajatele pot beneficia de concediu prenatal cu plafoane clare de plată și de stimulente de inserție dacă se întorc mai devreme la muncă, valoarea stimulentului fiind 650 lei lunar în 2026.
Există servicii și beneficii suplimentare oferite de angajatori în perioada prenatală, cum ar fi consiliere, carduri cadou, abonamente la clinici private, și programe de pregătire pentru naștere, dar acestea nu înlocuiesc drepturile legale.
Cardul cadou Edenred poate fi o opțiune pentru sprijin, iar angajatorul poate beneficia de beneficii fiscale asociate.
Concediul prenatal este parte din concediul de maternitate, iar alegerile privind distribuția zilelor între prenatal și postnatal rămân la decizia viitoarei mame, în condițiile menționate de lege.
LifeCall răspunde! Ce este și cum pot beneficia de concediu de maternitate?
Diferența dintre concediul prenatal și concediul de risc maternal
Concediul prenatal se acordă tuturor femeilor însărcinate în ultimele luni de sarcină, pentru a le permite să se pregătească pentru naștere și să se odihnească.
Concediul de risc maternal se acordă doar în anumite situații, când condițiile de muncă pot pune în pericol sănătatea mamei sau pe cea a fătului.
Indemnizația pentru concediul prenatal este 85% din media veniturilor lunare brute din ultimele 6 luni, iar pentru concediul de risc maternal este 75% din media veniturilor din ultimele 10 luni.
Procedura pentru concediul de risc maternal implică evaluarea condițiilor de muncă de către medicina muncii și eventual eliminarea riscurilor; dacă aceasta nu este posibilă, se poate acorda concediu de risc maternal pe baza avizului medicului.
În concluzie, concediul prenatal este un drept important pentru toate femeile însărcinate, oferind timpul necesar pentru pregătirea nașterii și odihna adecvată.
Acte, condiții și proceduri - rezumat practic
Pentru a beneficia de concediul prenatal, este necesară dovada de sarcină printr-un certificat medical, domiciliul în România, și stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni.
Indemnizația se plătește de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, inițial prin angajator, iar ulterior recuperarea sumelor de la Casa de Asigurări de Sănătate.
Actele necesare includ certificatul medical, cererea, copie BI, adeverință privind veniturile și documente care confirmă perioada de maternitate.
Indemnizația de maternitate nu este impozitată; se reține CAS-ul (25%) din sumă.
tags: #intrare #prenatal #lider #sindicat