Poți învăța o limbă străină la orice vârstă și mai mult decât atât, multilingvismul întârzie bolile bătrâneții. Viorica Marian, psiholingvistă și profesoară la Northwestern University, SUA, a cercetat modul în care limba ne modelează realitatea. De Ziua Limbii Române, vorbim despre limbă, politizarea ei, AI, de ce n-ar mai trebui să ne complexăm dacă avem un accent și dacă „dor” este cu adevărat intraductibil.
A copilărit în Cahul cu bunica sa, vorbind deopotrivă română și rusă, până când părinții au terminat facultățile de medicină și au luat-o la Chișinău. Acolo a mers la o grădiniță unde a început să învețe engleză. Își amintește clar cum copiii din Moldova greșeau pluralul la „palton” (пальто, pal'to) din cauza asemănării fonetice dintre cuvinte în română și rusă. Tot atunci a remarcat ciudățenia limbii române de a primi în casa ei cuvinte care sunt masculine la singular și feminine la plural, cum e scaun-scaune. „Aceste curiozități were puzzling me and were making me wonder why does language work this way and how does this influence the way we think?”, îmi spune în timp ce bem un ceai în librăria Cărturești Cișmigiu.
Spune că în română are accent moldovenesc, în rusă - accentul republicilor sovietice de sus. Are un ușor accent și în engleză, dar acolo se simte cel mai acasă din punct de vedere lingvistic. Se descurcă în spaniolă, s-a apucat și de japoneză, pe care o învață cu ajutorul aplicațiilor care „se bazează pe neurotransmitters, brains feels good when you play this game, dar nu e atât de eficient ca învățatul cu un profesor.”
Viorica Marian a venit în România în primăvara acestui an să-și lanseze cartea „Puterea limbajului” și publicăm astăzi, de Ziua Limbii Române, acest dialog despre cum limbajul ne modelează realitatea și despre beneficiul vorbirii mai multor limbi. Școala9: Există un soi de superioritate lingvistică pe care unele popoare cred că o au asupra altora. Limba noastră e mai bună, mai frumoasă, cuvintele noastre nu sunt traductibile în alte limbi. Și m-aș opri la cuvântul despre care noi, cu mândrie, de multe ori spunem că este intraductibil și că e doar al nostru - dor. Este cu adevărat intraductibil? Ce spune specialistul?
Viorica Marian: E ceva ce aud de la vorbitorii multor limbi. Sunt oameni care cred că limba arabă e cea mai bogată și poeziile arabe sunt cele mai frumoase și desigur, sunt de acord, dar la fel și literatura persană și literatura japoneză și chineză și spaniolă, engleză, română sunt frumoase. Fiecare limbă are nuanțele ei. Nu poți să spui că o limbă e mai bună sau mai rea ca alta. De multe ori, acest lucru e influențat de nivelul la care cunoaștem o limbă, cât de mare e vocabularul pe care îl avem.
Sunt poeți care scriu la un nivel foarte simplu, care e accesibil și la copii, și la mase. Sunt poeți pentru care ai nevoie de cel puțin 10 clase. Sunt alții la care ai nevoie de facultate și sunt alții care sunt la un nivel rarefiat foarte înalt unde trebuie să cunoști anumite nuanțe ale limbii, ale cuvintelor, ale gramaticii ca să îi apreciezi. Poezia e foarte complexă. Și atunci, cuiva care nu are nivelul filologic care să-i permită să aprecieze nu îi pare poezia deosebită. Limba română e o limbă foarte frumoasă, bogată, dulce. E un izvor de mândrie națională, desigur, avem poeți nemaipomeniți.
Cuvântul „dor” e un cuvânt deosebit cu nuanțe specifice poporului român. E interesant că ai ales anume cuvântul ăsta. E interesant ce spune chiar despre tine ca om sau despre noi ca națiune. Asta nu înseamnă ca nu sunt alte limbi și alți oameni care nu simt dorul. Poate doar îl numesc puțin mai altfel și poate din cauză că îl numesc altfel îl și simt puțin mai altfel. Cum numești influențează ce vezi, ce ții minte, ce simți. Numele pe care îl dai unui lucru influențează cum experimentăm acel ceva. Limbajul pe care îl folosim influențează cum percepem lumea, ce simțim, lumea noastră lăuntrică, cum percepem realitatea, emoțiile noastre, toate. E o putere nemaipomenită.
Eminescu a scris că „nu suntem noi stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. În carte am folosit un citat de la Ludwig Wittgenstein (filosof, n.r.) că „limba e o închisoare” pentru că, într-adevăr, ne reduce experiența dacă nu avem un nume la ceva. Dacă nu avem un nume, atunci avem cu adevărat acel gând? Dacă nu îl putem pune în cuvinte, avem sentimentul acela? Cât de legată este limba cu gândul? Care e prima: gândul sau limba? Care influențează pe care?
Dicționarul din română în română- Limba a fost adesea folosită ca armă politică: limba moldovenească ca limbă de stat în Moldova sau interdicțiile pentru minoritatea maghiară de a vorbi limba la noi în comunism. Care este viziunea dumneavoastră în ceea ce privește folosirea limbii în politică? - Influența limbii asupra societăților e ceva care a existat istoric de când e lumea. Ai pomenit situația Moldovei care este un caz foarte interesant pentru că aici e un experiment social făcut de Uniunea Sovietică. Practic, iei o limbă și îi schimbi alfabetul. Ai limba română cu alfabet latin și îi impui alfabetul chirilic, care nu se potrivește așa de bine. De ce au făcut aceasta? Pentru că prin influențarea alfabetului și a limbii influențezi identitatea națională a poporului.
Manipularea limbii pentru ideologii politice e ceva care a existat, continuă și va exista. Și nu numai în Uniunea Sovietică. Eu în carte scriu despre Coreea de Sud și Coreea de Nord, unde limbile au devenit divergente în deceniile recente, de când a fost separată țara, la modul în care au apărut și dicționare, ca cel din română în română. O nebunie!
Limba unui popor, mișcarea culturală, mișcarea socială e foarte mult influențată de limbă și politicienii știu și folosesc limba pentru a manipula voturi. Chiar și la monolingvi există asta. Am fost la un curs în Statele Unite ținut de o persoană care scria discursuri pentru președintele de la acea vreme, toți au speechwriters care sunt specialiști în a înțelege felul în care diferite cuvinte, diferite sunete, diferite manipulări ale limbajului influențează reacția poporului, voturile, sentimentele, gândurile. Sunt diferite trucuri cum poți manipula ce spui pentru a obține un răspuns anume de la un copil când ești părinte și de la un votant când ești politician.
Accentul și discriminarea- Eu venind din Moldova, tot timpul la mine în casă eram lăudată dacă nu vorbeam cu accent moldovenesc și mi s-a transmis că accentul moldovenesc mă va trage înapoi. V-a complexat accentul vreodată?
Îmi pare rău să aud că ai fost avut parte de așa ceva, că ai fost subiect de discriminare din cauza dialectului și accentului pe care l-ai avut. Dar, ca expert în domeniul ăsta, pot să spun că nu există o limbă sau un dialect mai presus ca altul sau mai prejos ca altul. Atitudinile noastre față de anumite dialecte sunt influențate de atitudinile noastre sociale pentru un anumit grup. Deci discriminarea nu era asupra dialectului, ci grupului care vorbește în acest dialect.
Crescând în Moldova, nu am avut asta pentru că nu aveam acces la România. Nu am fost niciodată în România și nu știam că dacă vorbești cu accent moldovenesc nu e văzut bine. Nu pot să-ți spun că m-am simțit stingherită sau complexată nici în Moldova, nici în Statele Unite, nici nu mi-a trecut prin gând. Te-aș sfătui și pe tine și pe alții care se stingheresc sau sunt nesiguri pe sine pentru că vorbesc într-un anumit mod, să le pese mai puțin de ceea ce vorbesc ceilalți. Asta nu înseamnă că nu trebuie să tinzi să îți elevezi nivelul de cunoștințe sau vocabularul, dar să știi că nimeni nu e mai bun ca tine doar fiindcă tu vorbești un anumit dialect sau ești într-un anumit grup de oameni.
Dar iată se întâmplă, oamenii sunt discriminați din cauza limbii pe care o vorbesc. Dacă ne uităm la laureații Nobel, majoritatea sunt din Statele Unite, dar majoritatea sunt originari din altă țară. Deci toți au accent și am avut ocazia să întâlnesc și să vorbesc cu laureați ai Nobel care au accent. Te poți gândi că ei sunt mai prejos? Depinde cu cine interacționezi și ce atragi atenția la alții este ceea ce nu ești nici tu sigur la tine. Trăim într-un moment în care modul cum arăți, cum vorbești, te influențează. De la George Bernard Shaw, din „Pygmalion” încoace, când doi lingviști au făcut pariu că o vor eleva social pe o tânără care vindea flori, doar pentru că îi vor schimba accentul. Nu înseamnă că nu trebuie să vorbim frumos, dar dacă buneii noștri vorbeau cu un accent… Bunica mea nu-i mai prejos ca bunica ta.
Cei care au ajuns în America la 1900 le impuneau copiilor să învețe engleza și să uite limba de acasă. Cum simțiți dumneavoastră astăzi Statele Unite? E o mai mare diversitate lingvistică, lumea se mândrește mai tare cu limba de acasă sau limba părinților, bunicilor? - Cred că e o dualitate. În Statele Unite, și chiar în lume, familiile cu pregătire înaltă, upper class sau upper middle, înțeleg valoarea cunoașterii mai multor limbi și angajează persoane care să le predea copiilor limbi străine, îi duc în străinătate. În masele cele mai înalte se consideră că să vorbești mai multe limbi îți deschide oportunități sociale, culturale, financiare, economice, o mulțime. Dar clasa de jos și clasa middle, mai ales dacă limba natală nu e o limbă prestigioasă, e descurajată din a fi vorbită, li se îndoctrinează mesajul că bilingvismul e ceva rău, care îi va confuza, le va încetini dezvoltarea. Dar nu e corect.
Limbajul politicii | Rohan Laljani | TEDxCentennialHigh
Ați povestit și că ați primit sfatul ăsta la spital la un moment dat, personalul medical v-a spus să le vorbiți copiilor doar în engleză.- Da, e foarte des. Pediatrii, învățătorii, medicii, foarte mulți le spun părinților copiilor emigranți să nu vorbească limba natală, că le creezi confuzie copiilor, așa că vorbesc numai engleza. Acesta este cel mai rău sfat pe care îl poți da unui părinte. Un părinte care are o limbă unică pe care o cunoaște sau pentru care are un vocabular bogat și gramatică complexă, în care îi poate prezenta un input bogat copilului, când tu îi spui să nu vorbească în limba sa, copilul primește un input foarte sărac sau primește ceva doar de la televizor sau internet, ceea ce nu e la fel ca atunci când comunici cu o persoană. Acest lucru, din contră, dăunează dezvoltării mentale a copilului, pentru că dezvoltarea creierului beneficiază atunci când are cel mai bogat input. De exemplu, când te duci la o grădiniță și vezi pe pereți culori, desene, cuvinte, cu cât e mai bogat inputul vizual, auditiv, tactil, cu cât expui copilul la experiențe stimulante diverse, cu atât e mai bine pentru dezvoltarea creierului său. Nu e numai în Statele Unite, cred că peste tot în lume este confundată valoarea multilingvismului cu alte probleme și boli sociale.
Care sunt avantajele bilingvismului și multilingvismului? - Sunt nenumărate, diversitatea neuronală a creierului din copilărie până la bătrânețe… Dar, de exemplu, unul dintre efectele cele mai interesante este că la vorbitorii de două sau mai multe limbi dezvoltarea Alzheimerului sau altor tipuri de demențe începe cu 4-6 ani mai târziu decât la persoanele monolingve și în țările în care se vorbesc mai multe limbi incidența de demențe, de Alzheimer este mai joasă decât în țările monolingve. Creierul bilingv permanent trebuie să jongleze mai multe limbi, să inhibe limba pe care nu o folosește, să faciliteze limba pe care o folosește. Deci de acest exercițiu permanent al creierului beneficiază funcția cognitivă generală.
Există o vârstă optimă să înveți o limbă străină? - Până recent se considera că creierul omului matur nu poate învăța o altă limbă și că există o vârstă critică până la care putem învăța o altă limbă. Desigur, sunt avantaje să crești în copilărie cu mai multe limbi și modul în care înveți o limbă acasă e diferit decât din clasă. Însă, niciodată nu e prea târziu să înveți o altă limbă și să culegi beneficiile cunoașterii. Până și la bătrânețe, indiferent de vârstă, creierul continuă să creeze conexiuni sinaptice și neurale și beneficiază de învățarea mai multor limbi. Desigur, este o vârstă după care, dacă învățăm limba după vârsta asta, vom avea accent, pentru că sistemul articular de obicei este afectat de vârstă. Nu e imposibil să îți schimbi accentul, dar e diferit decât atunci când înveți în copilărie. Cea mai bună vârstă la care să înveți mai multe limbi este de la naștere, în copilărie, iar a doua cea mai bună vârstă este de acum, în momentul ăsta. Concluzia unui studiu, de exemplu, cu peste un milion de participanți, este că poți să înveți o limbă până la fluență la orice vârstă.
„Cu avansarea inteligenței artificiale, cred că dispariția limbilor va accelera” - Vă îngrijorează ascensiunea tehnologiei în ceea ce privește limbile străine? - E o întrebare foarte bună. Pe termen scurt, beneficiile sunt pozitive: putem traduce, ascultăm și comunicăm în timp real, acces la informație. Dar pe termen lung, riscul este dispariția unor limbi. Large linear models, care sunt la baza inteligenței artificiale, domină limbi cu baze online mari, iar limbile cu resurse mai mici riscă să fie marginalizate sau să dispară. Ca o grădină cu buruieni care sufocă plantele mai mici.
tags: #invatamant #in #limba #romani #ca #limba
Postări populare:
- Durere abdominală pe o parte în timpul sarcinii: semne și simptome
- Detalii despre difuzia purtătorilor de sarcină în semiconductori
- Ghid practic pentru caietul de sarcini în achiziția ventiloconvectoare: cerințe, reglementări și recomandări
- Ghid practic: cum atașezi un pătuț la pat și ce beneficii aduce
- Cea mai bună introducere a cerealelor în meniul bebelușului: recomandări practice