Situată la granița cu Ungaria și Serbia, localitatea este traversată de meridianul 20°15′44″ longitudine E în punctul cel mai vestic din România, numit Triplex Confinium, unde se întâlnesc granițele celor trei țări. Din punct de vedere geografic este amplasată în câmpia Tisei. Cea mai apropiată așezare este localitatea Kübekháza din Ungaria, la circa 1,5 km, de care Beba Veche a fost legată în trecut printr-un drum direct. Astăzi legătura dintre cele două localități se poate face doar trecând prin vama de la Cenad, după un ocol de circa 65 km. Granița acționează ca o barieră care izolează Beba Veche. Cea mai apropiată localitate din România este satul Cherestur, la 7 km distanță pe șosea, iar cel mai apropiat oraș este Sânnicolau Mare, la 34 km. Distanța față de municipiul Timișoara este de 101 km.
Localitatea, după cum îi spune și numele, este una din cele mai vechi așezări de pe tot cuprinsul Banatului. Descoperirile arheologice l-au făcut în trecut pe istoricul maghiar Mileker să tragă concluzia că ea datează din epoca de piatră. Judecând după tumuli descoperiți pe teritoriul localității, se poate spune că datează cel puțin de pe vremea agatârșilor (sec. VI î.Hr). La venirea maghiarilor, ei i-au dat numele Obeba, adică Beba Veche, tocmai pentru că avea o vechime foarte mare. Prima atestare documentară datează din 1247, în timpul domniei regelui Bela IV, într-o cronică în care apare cu numele O Beba. Cronica se păstrează la Muzeul de Istorie din Cluj.
La 1330 este distrusă de turci după care urmează o perioadă de vreo două sute de ani în care nu se mai cunosc date despre Beba. După Pacea de la Passarowitz și instaurarea stăpânirii austriece în Banat, se pare că Beba Veche nu mai era locuită, pentru că pe harta lui Mercy din 1723-1725, Beba nu mai apare menționată. La scurt timp după aceasta a început să fie repopulată cu români ortodocși de peste Mureș, fugiți din calea iobăgiei maghiare. Pe harta oficioasă a Banatului Timișan din 1761 apare cu descrierea „altglaubig un wallachisch Ort”. Localitatea este însă reedificată începând cu anul 1760, în timpul celei de-a doua perioade de colonizare a Banatului, cunoscută sub numele de „colonizarea tereziană”, după numele împărătesei Maria Terezia.
În 1781 Erariul (fiscul imperial) a vândut mai multe domenii ale statului, printre care și Beba, cumpărată de contele Ignațiu Batthyány. Un an mai târziu acesta a devenit episcop catolic de Alba Iulia. Moșia lui de la Beba includea și Oroslamoș (în prezent în Serbia), Valcani, Cherestur și Cociorhat. Episcopul a locuit destul de mult la Beba și a înființat aici parohia romano-catolică. În 1838 au fost așezați în partea dinspre Valcani coloniști germani, formându-se sătulețul Batthyánhaza, nume dat în cinstea episcopului Batthyány. Cu timpul satul s-a contopit cu Beba Veche.
În timpul dualismului austro-ungar, după instalarea guvernului condus de Dezső Bánffy în anul 1895, a fost practicată o politică de maghiarizare. În urma unirii Banatului cu România zona a fost disputată de cele trei țări și pentru o vreme statul graniței a fost neclar. La Conferința de Pace de la Paris, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu cerea recunoașterea granițelor unei Românii care includea întreg Banatul, cu granița pe Tisa inferioară până la vărsarea acesteia în Dunăre și apoi cursul Dunării. Conferința însă a decis linia de demarcație care s-a păstrat până astăzi, cu excepția unei rectificări care a avut loc în 1923. La 24 noiembrie 1923 România și Regatul Sârb au încheiat la Belgrad un protocol pentru un schimb teritorial. România se angaja să cedeze comunele Pardany, Modoș, Surgan, Crivobara și Nagy Gaj, în timp ce Regatul Serbiei ceda României Beba Veche, Pusta-Kerestur, Ciorda, Iam și orașul Jimbolia.
Comuna Beba Veche este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Bohancanu, de la Coaliția Națională pentru România, este în funcție din 2004. Economia satului este preponderent axată pe agricultură. Perspectivele economice sunt favorabile, în primul rând datorită apropierii intrării României în spațiul Schengen, fapt care va permite deschiderea punctului de frontieră cu Ungaria.
În secțiunea de reprezentare administrativă a documentelor, articolele istorice detaliază traseul și repartiția satelor componente: Beba Veche, Cherestur și Pordeanu. Fiecare dintre ele dispune de infrastructură locală: drumuri județene și comunale, alimentare cu apă, școli, cămine culturale, dispensare și baze sportive. Înfrățiri internaționale nu sunt menționate, însă există Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Beba Veche - Dudeștii Vechi, printre celelalte asociații ale județului Timis, pentru consolidarea serviciilor publice și a infrastructurii.
Trăiți în localitatea situată la margine de județ și de țară. Cu partea de inimă pe care o aveți pentru așezare și, deopotrivă, cu responsabilitatea ce v-ați asumat-o, prezentați, pentru cititorul interesat, ce are localitatea reprezentativ? Orice om din România, care a urmat cursurile gimnaziale, ar trebui să știe că la geografie, când s-au numit localitățile din punctele extreme ale patriei, la extremitatea vestică se găsește comuna Beba Veche, ca fiind localitatea situată în cel mai vestic punct al țării noastre. Mai mult decât atât, la Beba Veche, în urma Tratatului de la Trianon din anul 1920, an în care au fost trasate granițele României Mari, în locul unde se întâlnesc granițele României, Ungariei și Serbiei a fost ridicat un monument care se numește TRIPLEX CONFINIUM, care, tradus din latină în română, înseamnă ”graniță triplă”.
Ca să nu ne îndepărtăm de anul 1920 și, continuând spre anul 1950, comuna Beba Veche era cunoscută în tot Banatul ca fiind o așezare prosperă, având peste 5.800 de locuitori, fără satul Pordeanu, care avea și el, la acea dată, peste 500 de oameni. Imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, peste Beba Veche au început să se aștearnă nori negri. Nu de ploaie, ci de vremuri grele. Astfel, în perioada anilor 1947-1989, socialismul a „triumfat” și în localitatea noastră. Între evenimentele care s-au succedat în această perioadă, atât de nefastă pentru locuitorii comunei Beba Veche, sunt consemnate câteva amănunte ce fac referire la cele patru puncte de trecere a frontierei: trei cu Ungaria și unul cu Serbia. Au fost închise.
Corelată cu cooperativizarea agriculturii, această izolare a dus la o depopulare puternică, astfel că la finele anilor 1990 mai locuiau, în cele trei sate aparținătoare comunei, aproximativ 1.600 de persoane. Știu că în 11 octombrie 2020 ați împlinit treizeci și șase de ani de când ați venit pentru prima dată în Beba Veche. Destinul pe care mi-l l-a hotărât Dumnezeu încă s-a împlinit în anul 1984. Terminând Facultatea de Agronomie din Timișoara am fost repartizat ca șef de fermă la CAP Cherestur. Ulterior, am ales să mă implic în administrația publică, ajungând primar în 1996 și apoi în 2004, cu două mandate câștigate din primul tur.
Încă din timpul mandatului doi, s-au conturat obiectivele de modernizare: proiecte finanțate din fonduri europene, asfaltări, extinderi de canalizare și investiții în infrastructură. Așa cum spuneam, în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Beba Veche - Dudeștii Vechi, un proiect european în valoare de 6 milioane euro a adus două stații de epurare, extinderi de canalizare, o scenă în aer liber și 6,1 km de străzi asfaltate, iar un al doilea proiect a asfaltat încă 6,40 km de drumuri. Toate acestea au transformat comuna într-una dintre cele mai bine conectate din zona de vest a României, cu o infrastructură modernă în cele trei sate: Beba Veche, Cherestur și Pordeanu.
Cheia succesului este simplă: Beba Veche trebuie să iasă din izolare prin deschiderea unui punct de trecere a frontierei cu Ungaria. Conform spuselor primarului, consolidarea investițiilor, atragerea companiilor și dezvoltarea serviciilor vor face din comună un reper în zona de vest a țării. În planul de investiții, se menționează construcția noii Școli Gimnaziale, finalizată în luna aprilie, Stația de tratare a apei prin ozonificare și proiectul de trotuare în regie proprie. Vizitele oficiale la șantiere au fost menite să aducă încredere și să demonstreze progrese reale pentru comunitate, încurajând, în același timp, participația cetățenilor la viața publică.
În prezent, componența satelor și principalele obiective includ: 1 școală cu clasele I-VIII, 1 cabinet medical, 1 cabinet stomatologic, 3 cămine culturale, 3 terenuri de sport și 3 biserici (ortodoxă, catolică, penticostală). Rețeaua de drumuri și alimentarea cu apă sunt extinse, iar proiectele din ultimii ani au vizat creșterea calității vieții locuitorilor și deschiderea către investiții străine prin proiecția de conectivitate cu Ungaria și Serbia.
tags: #ioan #bohancanu #beba #veche #proiectul #322
Postări populare:
- Spitalul de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu
- provocări cervicale la a doua sarcină
- Ghid practic pentru parinti activi: combinatii alimentare sanatoase pentru copii cu digestie sensibila
- Vaccinuri în sarcină și fertilitate: concluzii ale studiilor recente pentru decizii informate
- Ghid Complet Părinți: Hematolog Pediatru Sibiu