Bolile cu transmitere sexuală (BTS) reprezintă o preocupare majoră de sănătate publică la nivel global, afectând milioane de oameni în fiecare an. Acestea se transmit prin contact sexual cu o persoană infectată. Contractate în timpul sarcinii, BTS pot avea consecințe grave asupra sănătății mamei și a fătului și nu există nicio protecție suplimentară împotriva acestora. Multe dintre aceste boli sunt asimptomatice, așa că este posibil ca mulți pacienți să nu știe că sunt infectați. Tocmai de aceea, este extrem de importantă testarea pentru BTS în timpul sarcinii, inclusiv HIV, ca parte a protocolului medical.
Chlamydia - este cea mai frecventă bacterie care se transmite pe cale sexuală. Deși majoritatea infecțiilor cu chlamydia (inclusiv cele la femeile însărcinate) nu prezintă simptome, femeile infectate pot avea secreții vaginale anormale, sângerare după actul sexual sau mâncărime/arsură la urinare. Infecția netratată poate genera probleme în timpul sarcinii, inclusiv travaliul prematur, ruptura prematură a membranelor și greutatea mică la naștere. Nou-născutul se poate infecta în timpul nașterii pe măsură ce trece prin canalul de naștere și poate dezvolta ulterior infecții oculare și pulmonare.
Herpes Simplex (HSV) este reprezentat de două tipuri distincte de virus care pot infecta tractul genital uman, HSV-1 și HSV-2. Deși transmiterea infecției poate avea loc în timpul sarcinii și după naștere, riscul ca un nou-născut să fie afectat este mare în situația în care HSV este dobândit în apropierea nașterii și scăzut dacă mama a avut herpes recurent sau a dobândit infecția în prima jumătate a sarcinii.
Gonoreea este o infecție determinată de bacteria Neisseria gonorrhoeae. Netratată, în timpul sarcinii poate duce la complicații severe, precum avorturi spontane, corioamniotită, ruptură prematură a membranelor, naștere prematură și greutate mică la naștere, iar sugarii pot dezvolta infecții oculare. Deoarece gonoreea poate cauza probleme atât mamei, cât și copilului ei, este important ca medicul să identifice corect infecția, să o trateze cu antibiotice eficiente și să monitorizeze foarte atent gravida pentru a se asigura că infecția a fost vindecată.
Hepatita B este o infecție cauzată de virusul hepatitic B (VHB), care se poate transmite atât pe cale sexuală, cât și de la mamă la făt în timpul sarcinii. În această situație, riscul cel mai mare de transmitere la făt este atunci când mamele se infectează aproape de momentul nașterii. Nou-născuții infectați au un risc de până la 90% de a deveni purtători cronici de VHB. Sugarii cu infecție cronică au risc crescut de boală hepatică cronică sau cancer hepatic mai târziu în viață, iar aproximativ 25% dintre aceștia vor muri în cele din urmă din cauza unei boli hepatice cronice. Toate aceste complicații pot fi prevenite prin screening-ul gravidelor pentru VHB și oferirea tratamentului copiilor cu risc la scurt timp după naștere.
HIV este virusul care provoacă SIDA. HIV se transmite de la mamă la copil în timpul sarcinii, nașterii sau alăptării. Însă, când prezența virusului HIV este diagnosticată înainte sau în primul trimestru și sunt luate măsurile adecvate, riscul de transmitere poate fi mai mic de 1%. O mamă care știe la începutul sarcinii că este infectată poate decide împreună cu medicul asupra modalităților eficiente de a proteja sănătatea ei și a bebelușului nenăscut.
HPV este un virus localizat cel mai frecvent la nivelul tractului genital inferior, inclusiv colul uterin, vaginul și organele genitale externe. Unele tulpini pot cauza cancer de col uterin, iar altele pot duce la apariția condiloamelor (negii genitali), care cresc frecvent în număr și dimensiune în timpul sarcinii. Dacă o femeie are veruci genitale în timpul sarcinii, este recomandată amânarea tratamentului până după naștere. Infecția mamei poate cauza la nou-născut dezvoltarea papilomatozei laringiene, encefalită herpetică sau pneumonie.
Sifilisul este o ITS bacteriană care poate fi transmisă de la mamă la făt în timpul sarcinii. Sifilisul în sarcină poate duce la naștere prematură, naștere de feți morți și, în unele cazuri, decesul copilului la scurt timp după naștere. Sugarii netratați care supraviețuiesc pot dezvolta probleme serioase la nivelul creierului, ochilor, urechilor, inimii, pielii, dinților și oaselor.
Trichomonas vaginalis este un parazit transmis prin contact sexual. La o graviduță cu tricomonază, tratamentul corespunzător este esențial pentru a evita complicații precum rupturi ale membranelor, naștere prematură și greutate mică la naștere. Simptomele BTS în sarcină sunt similare cu cele întâlnite la femeile negravidizante. Este important ca partenerii să cunoască paleta completă de simptome pentru a identifica potențialele infecții.
Sexul în timpul sarcinii: siguranță, mituri și recomandări
Este permițat sexul în sarcină în primiți ani, atâta timp cât sarcina este normală și nu există complicații medicale. Fătul este protejat de pereții uterului și de lichidul amniotic; astfel, penetrarea nu poate afecta direct copilul. Orice frică legată de rănirea fătului este un mit, însă este esențială discuția cu medicul despre situațiile specifice ale sarcinii dumneavoastră.
Schimbările hormonale pot crește sau scădea libidoul, iar anxietatea legată de naștere poate influența dorința sexuală. Aproape toate cuplurile pot menține intimitatea prin alte forme de apropiere dacă relația are nevoie de adaptare. În trimestrul 2, libidoul poate reveni, iar pozițiile să fie ajustate pentru confortul mamei; în trimestrul 3 pot apărea dificultăți din cauza mărimii uterului, iar unele poziții sunt preferate pentru reducerea presiunii asupra abdomenului.
Contracțiile uterine pot apărea după orgasm în sarcină, dar acestea sunt, de obicei, nesemnificative clinic și nu indică travaliu. Orgasmul eliberează oxitocină, care facilitează contractions și relația dintre membrii cuplului. În ultimele nopți de sarcină, unele femei pot resimți contracții ușoare, însă acestea nu trebuie să conducă la panică dacă nu există semne de risc obstetrical.
Contraindicații comune pentru sex în timpul sarcinii includ placenta previa, cervixul scurt, sângerări vaginal, traumatisme uterine, risc de naștere prematură sau rupturi ale membranelor. Este esențial să discutați cu medicul obstetrician despre orice durere pelvină, sângerări sau modificări ale secrețiilor vaginale, iar consilierea ar trebui să fie individualizată în funcție de perioada sarcinii și istoricul obstetrical.
În ceea ce privește utilizarea prezervativelor, acestea sunt recomandate dacă există riscuri de ITS sau dacă partenerul are ITS, sau dacă relația nu este monogamă. Certitudinea și securitatea contactului sexual în timpul sarcinii depind de testarea ambilor parteneri pentru ITS în primul trimestru și, dacă există factori de risc, repetarea testelor pe parcursul sarcinii.
Pregătirea pentru sex în perioada postpartum: se recomandă așteptarea până când sângerările se opresc și corpul se recuperează, în general 4-6 săptămâni, iar pacientele ar trebui să reia activitatea sexuală treptat, cu sprijinul partenerului și al medicului dacă este necesar. În această perioadă, este important să comunice deschis despre nevoile și confortul fiecăruia, iar dacă este necesar, să apelați la terapie de cuplu sau psihoterapie familială pentru sprijin emoțional.
3 mituri comune despre siguranța în timpul sarcinii
Beneficii ale sexului în timpul sarcinii (dacă nu există contraindicații)
- Îmbunătățirea circulației sanguine pelvine și tonusului mușchilor planșei pelvine.
- Eliberarea de endorfine, care reduce stresul și anxietatea.
- Consolidarea relației de cuplu și creșterea intimității.
- Creșterea imunității și susținerea somnului de calitate.
- Posibile beneficii pentru pregătirea nașterii prin menținerea elasticității țesuturilor pelvine.
Pași practici pentru cupluri
- Discuții deschise despre nevoi, limite și confort; adaptare la schimbările de-a lungul sarcinii.
- Încercarea de poziții care minimizează presiunea asupra abdomenului și permit controlul profunzimii penetrării.
- Utilizarea pernelor pentru susținere și confort; explorarea altor forme de intimitate, cum ar fi masajul sau mimarea afecțiunii.
- Consult medical regulat pentru evaluarea riscurilor obstetricale și adaptarea recomandărilor.
Concluzie descriptivă a temei
Activitatea sexuală în timpul sarcinii este, în general, sigură și, în absența contraindicațiilor obstetricale, poate aduce beneficii fizice și psihologice semnificative. Discuția deschisă cu partenerul și cu medicul curant este esențială pentru adaptarea intimității la evoluția sarcinii și pentru protecția mamei și a bebelușului.
tags: #ixxx #cu #gravide #ejaculeaza #si #apoi
Postări populare:
- Cum să alegi mărimea potrivită a scutecelor Pampers pentru copilul tău
- cum influențează lectura dezvoltarea fătului
- Sfaturi de siguranță pentru spray nazal la sugari: ce trebuie să știți
- Durata sarcinii la pisici: semnele nașterii și îngrijirea în timpul gestației
- Simptomele gripei la bebeluși expuși la fratele mai mare