Joc didactic ca parte a sarcinii didactice: definitie, scopuri si caracteristici

Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de vârstă al copiilor. Ea reprezintă elementul de instruire în jurul căruia sunt antrenate operaţiile gândirii. Pentru copii, sarcina didactică apare ca o problemă de gândire (de recunoaştere, denumire, descriere, comparaţie etc.).

Conţinutul jocului didactic este reprezentat de sfera cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi participanţii. Obiectivele jocului didactic sunt în interdependenţă cu obiectivele celorlalte forme de activitate din grădiniţă, fiind o parte componentă a acestui sistem de activităţi. Introducerea în joc urmăreşte crearea unei atmosfere favorabile, trezirea interesului şi a curiozităţii copiilor pentru ceea ce va urma.

Etapele desfăşurării jocului didactice: de la pregătire la competiţie

La grupele mici, acest moment se va realiza în maniera surprizei, prin intermediul unui personaj cunoscut de copii, prin intermediul unei ghicitori, al unor versuri cunoscute. Prezentarea materialului - moment în care materialul de lucru necesar în joc este pus la dispoziţia copiilor pentru a-i fi cunoscute caracteristicilor intuitive şi pentru familiarizarea copiilor cu el. Materialul poate fi prezentat în maniera surprizei ori ca material de lucru care nu atrage în mod expres atenţia asupra lui însuşi. La grupa mică acest moment este realizat de către educatoare, care descrie materialul şi reaminteşte şi alte jocuri în care a fost folosit acelaşi material. La grupele mari intuirea se poate face cu ajutorul copiilor sub forma reactualizării cunoştinţelor. Copiii observă materialele şi enumeră proprietăţile lor.

Materialul demonstrativ este pus în coşuleţe, săculeţe, plicuri etc., este aşezat pe măsuţele copiilor sau poate fi adus de către personajul(copilul) ce joacă un rol. Denumirea jocului şi scopul acestuia se anunţă scurt şi sugestiv. Denumirea jocului are rolul de a sintetiza esenţa jocului şi se constituie ca un adevărat leitmotiv pe întreaga durată de desfăşurare a acţiunii. Explicarea şi demonstrarea jocului au un rol hotărâtor pentru buna desfăşurare a activităţii.

Executarea jocului de probă se realizează sub directa îndrumare a educatoarei care intervine destul de des reamintind regulile şi succesiunea etapelor jocului, făcând unele precizări cu caracter organizatoric. Executarea jocului de către copii se face în momentul imediat următor jocului de probă. Complicarea jocului se realisează după ce se constată că întreg colectivul de copii a executat corect elementele de detaliu. Multe jocuri cu scopuri didactice aduc copiii în situaţii concrete de viaţă pe care sunt chemaţi să le rezolve şi în felul acesta îi pregătim pentru o serie de probleme oferite de viaţa concretă.

Rolul jocului didactic în dezvoltarea copiilor

Jocul didactic este un instrument comprehensiv: poate facilita socializarea, cooperarea în grup, dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale. Întrucât jocul reprezintă o activitate semnificativă pentru copil, el facilitează manifestarea personalităţii, a voinţei şi a gândirii. Jocul devine, astfel, un mijloc de socializare şi umanizare, iar jocul didactic poate pregăti pentru cerinţele vieţii şcolare şi extraşcolare.

După Vîgotski (1934), esenţa jocului la copil constă în crearea unei situaţii imaginare, care modifică comportamentul copilului şi îl obligă să se orienteze în acţiunile sale spre situaţia imaginară gândită. Pe baza cercetărilor, mulţi autori au subliniat funcţiile şi caracteristicile jocului didactic: funcţii psihologice complexe, funcţii educative, stimularea participării, consolidarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor. Jocul didactic facilitează trecerea de la joc ca activitate informală la învăţare organizată, fiind o metodă activă de învăţare.

Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele de învăţământ şi în orice moment al lecţiei. Ca metodă de învăţare, contribuie mult la educarea elevilor, sporind interesul, antrenându-i să coopereze, să respecte reguli, să compare şi să analizeze. Prin joc elevii pot aplica cunoştinţele dobândite, pot exersa deprinderile şi pot observa progrese, ceea ce stimulează motivaţia şi curiozitatea faţă de sarcinile propuse.

Conţinuturi, reguli şi obiective în jocul didactic

Conţinutul jocului didactic include cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, iar regulile sunt prestabilite pentru toţi participanţii. Obiectivele jocului didactic sunt în interdependenţă cu obiectivele altor forme de activitate din grădiniţă, fiind o parte componentă a sistemului de activităţi. Jocul didactic este formulat având în vedere particularităţile de vârstă ale copiilor, având un conţinut diferenţiat şi plecând de la noţiunile deja dobândite.

Jocul didactic stimulează dezvoltarea unor calităţi precum observaţia, gândirea critică, autocritic și creativitatea. Elevii sunt îndrumaţi spre a se orienta către noi soluţii pentru rezolvarea unei probleme, iar jocul facilitează învăţarea prin experimentare, reflecţie şi colaborare. În practică, jocul didactic are un rol central în trecerea de la deprinderi elementare la competenţe complexe, pregătind elevii pentru sarcinile viitoare.

Impacturi învăţării şi perspective teoretice

Jocul didactic are rol terapeutic în unele cazuri, ajutând la ameliorarea timidităţii şi la crearea încrederii în propriile capacităţi. Din perspectiva teoretică, autorii precum Piaget, Elkonin, Chateau etc. subliniază faptul că regula şi organizarea în grup susţin dezvoltarea disciplinii, a colaborării şi a conduitei sociale. Jocul devine astfel o formă de pregătire pentru muncă, o activitate serioasă care solicită efort, şi treptat evoluează de la jocuri fără reguli la jocuri cu reguli, cu efecte formative clare.

La nivelul învăţământului primar, jocurile didactice contribuie la manifestarea întregii personalităţi a elevului, la satisfacerea nevoilor acestuia şi la consolidarea încrederii în sine. Ele reprezintă o formă de activitate activă ce reuneşte întreaga personalitate a şcolarului, stimulează participarea elevilor la lecţii şi facilitează integrarea cunoştinţelor în situaţii reale.

Bibliografie orientativă şi repere teoretice

În literatura de specialitate, lucrarea lui M. Lăzărescu şi L. Ezechil (2017) detaliază structura şi obiectivele sarcinii didactice, descriind modul în care elementele jocului reprezintă mijloacele de realizare a sarcinii de învăţare, precum şi relaţia dintre joc, învăţare şi dezvoltare.

Sursele citate includ lucrări despre funcţiile jocului, rolul jocului în dezvoltarea personalităţii copiilor şi impactul său asupra motivaţiei şi sprijinului pentru învăţare, cum ar fi studiile lui Piaget, Elkonin, Chateau, Garvey şi alţii, precum şi ghiduri metodice referitoare la jocul didactic în învăţământul preşcolar şi primar.

Tabel schematic al componentelor sarcinii didactice în joc

tags: #joc #didactic #o #parte #din #sarcina

Postări populare:

• Ghid practic pentru părinți: emoțiile bebelușilor și cum să le susținem
• Impactul activității fizice asupra hormonului luteinizant (LH)
• Când se planifică cezariană: ghid practic
• Vezi cum s-a schimbat legislația avortului în Virginia de-a lungul timpului
• Ghid de utilizare pentru biberonul Calma Medela și avantajele sale