Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul unei mese rotunde, organizate în 4 martie a.c. Potrivit cercetării, în România, din 176 de unități medicale publice care figurează cu secții de obstetrică-ginecologie, doar 7 unități furnizează ori avort medicamentos, ori chirurgical în acord cu recomandările din ghidurile medicale, prospectele farmaceutice și legislația națională iar, din 783 de unități medicale private (clinici și spitale), doar 3 unități oferă ambele tipuri de servicii de întrerupere a sarcinii conform ghidurilor, prospectului și legislației naționale.
Cercetarea AMI mai arată că, în majoritatea cazurilor, pacientele nu sunt redirecționate: 90% dintre spitale și clinici au declarat că nu trimit în altă parte femeile care solicită întreruperea sarcinii la cerere, deși această obligație este prevăzută expres în Codul Deontologic al medicilor (art. 34). Cercetarea cuprinde și o serie de bariere cu care se confruntă pacientele, printre care cea legată de costuri.
Costuri, acoperire și finanțare a avorturilor în România
Prețul unui avort medicamentos poate ajunge până la 1.800 de lei, iar cel al unui avort chirurgical până la 4.800 de lei, avortul la cerere și avortul terapeutic fiind servicii medicale furnizate cu plată, atât în sistemul public, cât și în cel privat. Singurele proceduri acoperite de sistemul național de asigurări medicale sunt avorturile în desfășurare și îngrijirile pentru iminența de avort. „Perioada comunistă a fost marcată de avorturile provocate care se finalizau în majoritatea situațiilor cu decesul femeilor.”
„Drepturile reproductive și sexuale sunt definite ca drepturi ale omului în mai multe convenții și texte politice și juridice la nivel internațional. Dreptul și accesul la avort reprezintă un drept al femeilor: acesta privește atât autonomia și dreptul femeilor de a decide în privința sănătății lor, a corpului lor și a vieții lor sexuale, cât și un element central al sănătății sexuale și reproductive.”
Principala problemă cu care se confruntă România este accesul tot mai limitat la acest serviciu medical „garantat” prin lege. Tot mai multe spitale publice nu oferă acest serviciu, încălcând astfel dreptul la sănătate al femeilor. Din cauza lipsei educației sexuale în școli, lipsa efectivă a informației despre și a accesului la anticoncepționale, mai ales pentru femeile care trăiesc în condiții de sărăcie, România este fruntașă la nivelul UE în ceea ce privește numărul mamelor minore.
Reducerea numărului de avorturi din ultimii ani reflectă accesul tot mai redus la acest serviciu medical. Această reducere înseamnă de multe ori că fetele sau femeile recurg la mijloace nesigure de avort, punându-și viața în pericol. Înseamnă totodată și obligarea fetelor și a femeilor să aibă un copil în condiții grele, uneori critice, atât pentru mamă, cât și pentru copil: sărăcie extremă, violență domestică.
Reglementări și timp de decizie: perspectiva de reglementare a avortului în România
Pe 4 martie, în Franța s-a votat introducerea dreptului la avort în Constituție. În România, avortul este legal, dar inaccesibil pentru o mare parte a fetelor și femeilor. Accesul garantat și sigur la avort este un drept al femeilor care ar trebui apărat și consolidat de orice partid politic cu agendă democratică. Așteptăm să vedem acest lucru în programele electorale de anul acesta.
„Fetele și femeile din România au nevoie de servicii de sănătate sigure, furnizate la timp și cu respect față de ele. Avortul trebuie să fie un serviciu decontat, alături de mijloacele contraceptive și de protecție, mai ales pentru categoriile vulnerabile din țara noastră. Accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă este în acest moment puternic restricționat și, de fapt, este valabil doar pentru persoanele care cunosc un medic, care își permit costuri foarte mari în multe dintre cazuri și care știu cum să evite să ajungă la așa-zisele «centre de criză de sarcină», al căror unic scop este să forțeze fiecare femeie să dea naștere, indiferent că este minoră, că acea sarcină e provenită dintr-un viol sau că nu își dorește un copil.”
„Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepția cazului în care sarcina reprezintă un factor de risc major și imediat pentru viața mamei.” Din această perspectivă, opinăm că întreruperea sarcinii la cererea pacientei, având la bază analiza medicului curant de specialitate, constituie o intervenție medicală care nu suportă amânare și se circumscrie excepțiilor prevăzute de Ordinul Șefului Departamentului pentru Situații de Urgență nr. 9490 din 04.10.2021, prelungit prin Ordinul nr. 9632/02.11.
Ambiguități administrative, raportările DSP și tranziția către privat
„Skip la comunicarea între spitale publice și centre private, iar DSP-urile se confruntă cu subraportare.” În mai multe județe, cercetarea arată că numărul real al avorturilor la cerere în sectorul privat este net peste ceea ce apare în statisticile oficiale. De pildă, în Constanța decalajul între public și privat este semnificativ: în 2017, 38 de avorturi la cerere în unitățile publice, față de 1.447 în centrele private.
În multe cazuri, solicitantele sunt direcționate către clinici private după refuzul în public. „Simbioza public-privat a devenit în ultimii ani atât de puternică încât, în 2020, aproape un avort la cerere din două realizate în România a fost făcut într-un cabinet privat.”
În județul Suceava, ponderea avorturilor la cerere în privat a fost de 11 ori mai mare decât în spitalele publice în 2019 (77 vs 847). Un medic care activează atât în public, cât și în privat raportează frecvent avorturi în cabinetul privat, depășind numărul celui din spital.
Înainte de Paște, publicul se interesează intens despre dacă avorturi la cerere pot fi efectuate în unitățile de stat, iar constatarea este că multe unități publice nu o mai oferă, situație alimentată de decizii ale medicilor sau de reglementări administrative care limitează intervențiile ne-urgente.
Exemple de spitale și situații regionale
Dincolo de Galați, mai multe spitale din țară pot oferi avorturi la cerere în anumite condiții sau perioade, iar în altele nu se efectuează deloc, cum arătau rapoartele privind Spitalul Județean de Urgență Brăila și alte unități. În unele cazuri, există doar un singur medic care poate realiza intervenția, iar în altele, intervine refuzul din motive religioase sau etice.
În anumite județe, avortul la cerere se realizează aproape exclusiv în sectorul privat, iar publicul este blocat de proceduri legislative și de finanțare. De asemenea, proiectul de ordin privind reglementări pentru minorele peste 14 săptămâni de sarcină prevede comisii, proceduri stricte de raportare și obligații de confidențialitate pentru personalul implicat.
Condiții practice pentru minorele peste 14 săptămâni de gestatie
Minorele care nu au împlinit 15 ani vor putea face întrerupere de sarcină până în a 24-a săptămână de gestație, însă numai cu respectarea anumitor proceduri, potrivit unui proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătății și ANPDC. Astfel, dacă minora este în mai mult de 14 săptămâni, dar până în 24, intervenția chirurgicală se va face doar în cadrul unităților spitalicești de nivel 3, prevăzute în Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1881/2006.
La un astfel de caz, medicul este obligat să informeze conducerea unității sanitare, iar șefii spitalului au obligația ca, în termen de maximum 24 de ore, să informeze autoritatea de sănătate publică asupra acestui fapt. Potrivit ordinului, în termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării, autoritatea de sănătate publică, împreună cu direcția generală de asistență socială și protecția copilului, constituie prin decizie comună o comisie pentru analiza cazului. Această comisie decide dacă se poate realiza întreruperea sarcinii care depășește 14 săptămâni, în funcție de aspectele medicale și psiho-sociale ale cazului.
Personalul implicat în punerea în aplicare a prevederilor acestui ordin are obligația să păstreze confidențialitatea datelor despre pacient. Potrivit experților consultați de presă, ordinul este binevenit, acoperind goluri legislativ-legale semnificative și crește protecția minorilor în situații sensibile.
Provocări și percepții în comunitățile medicale
În Spitalul Județean de Urgență Galați există provocări în implementarea serviciilor de întrerupere a sarcinii, în contextul reglementărilor interne, al finanțării și al disponibilității personalului specializat. Corelarea între politicile publice, actele normative și practica zilnică face adesea ca femeile să fie redirecționate sau să suporte costuri semnificative pentru a avea acces la avort în condiții de siguranță.
Boicotul cadrelor medicale față de avort capătă noi temeiuri în contextul disputelor etice sau religioase, iar lipsa educației sexuale coerente contribuie la dificultățile de acces. În același timp, în unele cazuri, pacientele beneficiază de intervenții în cabinetele private, ceea ce duce la relocări ale cererilor din sectorul public în cel privat.
Concluzii operative pentru Spitalul Județean Galați
Studiul subliniază necesitatea clarificării rolului spitalelor publice în asigurarea serviciilor de avort la cerere, respectarea drepturilor femeii la corpul său și creșterea taxelor de raportare către DSP pentru o imagine realistică a prevalenței acestor servicii.
| Componentă | Stare în România | Impact pentru Galați |
|---|---|---|
| Acoperire servicii avort | Puține unități publice oferă avort la cerere sau chirurgical conform ghidurilor | Necesită extindere, îmbunătățire a accesului |
| Costuri pentru pacientă | Public: 0- costuri pentru urgențe; privat: taxe semnificative | Crește inegalitatea de acces |
| Raportare DSP | Subraportare în unele județe | Necesită monitorizare mai strictă |
Perspectivă pentru viitor
Accesul sigur la avort, finanțarea adecvată și implementarea reglementărilor pentru minimizarea barierelor la cerere rămân obiective concrete. Este esențial ca Spitalul Județean Galați să poată oferi servicii alignate la ghiduri, să asigure un lanț clar de referință și să lucreze în colaborare cu DSP pentru o tranziție transparentă între sectorul public și privat, asigurând dreptul femeilor la alegere în condiții de siguranță și demnitate.
Avort spontan recurent - Informații și îndrumări (Romanian)
tags: #la #spitalul #judetean #galati #pot #face
Postări populare:
- Naromed: centru medical de încredere în Târgu Secuiesc - orientat spre pacient și servicii de specialitate
- Tratamentul alergiilor oculare în sarcină: ce spun ghidurile despre picături eficiente și sigure
- Cărucorul cu jucărie muzicală: sfaturi pentru un somn liniștit
- Produse anticolice recomandate pentru sugari disponibile în farmacii
- Ghid pentru refacerea abdomenului după nașterea naturală