Laptele de mamă este hrana ideală pentru bebeluși, furnizându-le cantitatea ideală de vitamine, proteine și grăsimi, pentru a se dezvolta și crește armonios. De asemenea, laptele matern conține anticorpi, ajutând bebelușii să se apere împotriva infecțiilor și îmbunătățindu-le sistemul imunitar. Studiile arată că bebelușii hrăniți exclusiv la sân în primele 6 luni de viață au un risc inferior de diverse afecțiuni.
Alăptarea a fost asociată în mod repetat cu un IQ mai mare și o dezvoltare cognitivă superioară. Laptele matern este mai mult decât hrană, el fiind o substanță cu nenumărate proprietăți benefice, asigurând cea mai bună șansă la o dezvoltare propice bebelușilor. Însă pentru mame, procesul alăptării poate fi extrem de anevoios.
Importanța laptelui matern este primordială, însă nașterea copilului poate aduce cu ea numeroase provocări legate de alăptare. Un fenomen comun și dureros care apare în prima săptămână de alăptare poartă numele de furia laptelui, și poate descuraja mamele de la a continua alăptarea.
Ce este furia laptelui?
Furia laptelui este o complicație comună care apare în timpul alăptării, mai ales în primele zile după naștere (zilele 2-5). Poate afecta mămicile chiar și mai târziu, dacă acestea nu mai alăptează la fel de des. Pentru acestea, urmează o perioadă plină de emoții și adaptări, atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș.
Furia laptelui este cunoscută și ca febra laptelui, pentru că poate determina febră și o stare de oboseală, similară cu cea provocată de o răceală. Febra poate fi însă și un semn de mastită, o inflamație a țesutului mamar, ce poate duce adesea la infecție. În cazul în care febra persistă, este recomandat să apelați la un medic specialist.
Cauzele apariției furiei laptelui
Apariția furiei laptelui poate avea următoarele cauze:
- Supraproducție de lapte (fluxul de lapte este mare), precum și creșterea aportului sangvin și limfatic la nivelul sânilor. Aceasta va face ca sânii să devină angorjați, dureroși, tumefiați. Cu cât bebelușul suge mai des, cu atât sânul produce mai mult lapte.
- Un program neregulat de alăptare poate duce la umplerea sânilor și apariția furiei laptelui mai târziu în viața bebelușului.
- Introducerea alimentației diversificate, în paralel cu alăptarea, poate determina copilul să nu mai sugă la fel de mult. Acest lucru poate determina apariția simptomelor specifice furiei laptelui.
- Dacă bebelușul nu mai suge la fel de mult din cauza unei scăderi în apetit (colici, sau alte boli).
- Întreruperea bruscă a alăptării. Alăptând bebelușul în mod regulat ajută la menținerea unei producții adecvate de lapte și detensionarea sânului.
- Stresul - printre factorii de risc în apariția furiei laptelui se numără și stresul, schimbările bruște în alimentație care pot influența metabolismul.
Semne și simptome ale furiei laptelui
Simptomele furiei laptelui includ:
- Sâni măriți în volum, tumefiați, dureroși. În cazuri severe, aceștia sunt lucioși, calzi, la atingere se simt neregulați, cu noduli. Circulația venoasă este vizibilă.
- Datorită tumefacției, mameloanele se aplatizează, iar țesutul din jurul lor, areola, devine foarte dură. Acest lucru face extrem de dificilă alăptarea, întrucât bebelușul nu reușește să sugă.
- Febră ușoară, în jur de 38 °C.
- Noduli măriți de volum, dureroși, în axilă.
- Dureri care se pot extinde până la nivelul axilei.
Tratamentul furiei laptelui
Întrucât febra laptelui apare cu precădere în primele zile după naștere, multe proaspete mămici se pot simți inadecvate pentru că nu reușesc să-și alăpteze copilul, însă îngrijirea și sănătatea lor sunt foarte importante. Durerea le poate descuraja din a mai încerca. În același timp, se simt vinovate pentru că medicul și/sau familia le sfătuiesc să alăpteze, spre binele copilului. Toate aceste emoții sunt perfect normale.
Remedii pentru a scăpa de durere și disconfort:
- Inițiază alăptarea cât mai repede după naștere.
- Pentru a ușura alăptarea, încearcă să reduci rigiditatea de la nivelul sânilor. Aplică comprese calde pentru câteva minute înainte să-ți hrănești bebelușul, sau făcând o baie caldă. Nu folosi jetul de la duș direct pe sâni, pentru că asta poate fi extrem de dureros. Aplicarea compreselor calde este o metodă utilizată frecvent pentru a ameliora durerea.
- Înainte de alăptare elimină o mică cantitate de lapte din ambii sâni. Folosește fie mâinile, fie o pompă pentru extras laptele.
- Alăptează mai des, o dată la două ore, atât ziua cât și noaptea, în așa fel încât sânii să producă lapte. Ai grijă la modul de a atașa bebelușul la sân. Tine cont că atașarea bebelușului la sân trebuie să fie corectă și este esențială pentru o alăptare reușită, confortabilă și eficientă, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Dacă cel mic refuză, folosește o pompă pentru a extrage laptele sau chiar mâinile. Ai grijă, însă, să extragi lapte doar pentru a ușura senzația de prea-plin. Dacă extragi prea mult lapte, atunci îți vei stimula corpul să producă și mai mult. Dacă ai lapte în exces, acesta poate fi înghețat și folosit la o dată ulterioară, sau poate fi donat la o bancă de lapte matern.
Alte sfaturi pentru a combate furia laptelui:
- Dacă încă simți disconfort/durere după alăptare, poți aplica prosoape sau comprese reci pentru a reduce inflamația. Le poți menține pentru 15 minute, până la o oră. Ai grijă să aplici un material între piele și compresă pentru a nu-ți afecta pielea.
- Folosește poziții diferite de alăptare, pentru a te asigura că extragi lapte din toate zonele din sâni.
- Consultă medicul privind administrarea unor medicamente anti-inflamatorii, care pot reduce inflamația și durerea.
Complicatiile netratate ale furiei laptelui
Netratată, furia laptelui poate duce la complicații serioase:
- Bebelușul tău nu primește hrana de care are nevoie. Acest lucru îl va face agitat și iritabil. Drept urmare, îți va spori și ție nivelul de stres și îngrijorare.
- Mameloanele tale se pot crăpa, devenind și mai dureroase. Acest lucru va face alăptatul insuportabil. Drept urmare, laptele se va acumula în sâni, sânii devin tari și mai inflamați.
- Blocarea canalului galactofor.
- Mastită, o inflamație a țesutului mamar (sâni tari), urmată de infecție, care se tratează cu antibiotice.
Beneficiile alăptării asupra bebelușului
Impactul pozitiv al laptelui matern asupra creșterii și dezvoltării bebelușilor este larg acceptat. Alăptarea conferă un puternic beneficiu biologic sugarilor și dezvoltării lor. Din punct de vedere nutritiv, laptele matern conține grăsimi omega-3 din acid docosahexaenoic (DHA), al căror consum, împreună cu grăsimile din acidul eicosapentaenoic (EPA), pot reduce riscul de tulburări afective. Laptele matern oferă hrană ideală pentru bebeluși. Majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății recomandă alăptarea exclusivă timp de cel puțin 6 luni sau mult mai mult. Laptele matern conține tot ce are nevoie bebelușul în primele 6 luni de viață, în toate proporțiile potrivite.
Alăptarea susține greutatea sănătoasă a bebelușului. Alăptarea promovează creșterea sănătoasă în greutate și ajută la prevenirea obezității infantile. Un studiu a arătat că alăptarea mai mult de 4 luni a adus o reducere semnificativă a șanselor ca un copil să dezvolte supraponderalitate și obezitate.
Alăptarea poate face copiii mai deștepți. Unele studii sugerează că poate exista o diferență în dezvoltarea creierului între bebelușii alăptați și cei hrăniți cu lapte praf. Studiile indică faptul că bebelușii alăptați au scoruri mai mari de inteligență și sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta probleme de comportament, au dificultăți de învățare pe măsură ce îmbătrânesc. Cu toate acestea, cele mai pronunțate efecte sunt observate la copiii prematuri, care au un risc mai mare de probleme de dezvoltare.
Laptele matern conține multe minerale și vitamine și o proporție considerabilă de acizi grași polinesaturați cu lanț lung, importanți pentru dezvoltarea creierului. Nu trebuie uitați nici compușii care protejează bebelușul de anumite boli infecțioase, în special imunoglobulinele. Laptele matern conține și anumite enzime care asigură o mai bună digestie a lipidelor și o mai bună utilizare a trigliceridelor. Principalele vitamine pe care tinde să nu le conțină în cantități optime sunt vitamina D și K. De aceea, în funcție de rezultatele analizelor de sânge ale celui mic, medicul pediatru poate recomanda anumite suplimente alimentare.
Primul fluid produs de mame după naștere este colostrul. Acesta este, de regulă, mai gros și de culoare galbenă, fiind bogat în componente imunologice, dar și în anumiți compuși care susțin dezvoltarea bebelușului. Concentrația de lactoză este mai mică, motiv pentru care rolul său principal este mai mult imunologic decât nutrițional.
Laptele tranzitional este prezent începând cu ziua a cincea după naștere și până la împlinirea a două săptămâni. După trecerea celor două săptămâni de la nașterea bebelușului, laptele devine matur și își păstrează în mare parte compoziția indiferent până la ce vârstă alăptezi copilul.
Beneficiile alăptării asupra mamei
Pentru multe proaspete mame, alăptarea este o parte semnificativă a legăturii cu copilul. Cercetările arată că este o conexiune aprofundată care continuă ani de zile după ce copilul este înțărcat. Cu cât o femeie își alăptează mai mult copilul la sân, cu atât mai multă sensibilitate maternă va manifesta până la un deceniu mai târziu.
Alăptarea poate ajuta la revenirea mai rapidă la greutatea anterioară sarcinii. Alăptarea ajută la contractarea uterului. Oxitocina, un hormon care crește pe parcursul sarcinii, ajută la acest proces.
Mamele care alăptează au un risc mai mic de depresie. Depresia postpartum (PPD) este un tip de depresie care se poate dezvolta la scurt timp după naștere. Femeile care alăptează par mai puțin susceptibile de a dezvolta depresie postpartum, în comparație cu mamele care înțărcă devreme sau nu alăptează.
Alăptarea reduce riscul de îmbolnăvire. Alăptarea pare să ofere protecție pe termen lung împotriva cancerului și a mai multor boli. Timpul total pe care o femeie îl petrece alăptând este legat de un risc redus de cancer de sân și ovarian.
Stresul și alăptarea: Ce trebuie să știi
Multe mame se tem că din cauza stresului vor rămâne fără lapte. Stresul nu afectează în mod negativ prolactina, unul din principalii hormoni implicați în producția de lapte. Mamele ar fi surprinse probabil să afle că nivelurile de prolactină pot crește din cauza stresului.
Pe de altă parte, stresul poate influența temporar activitatea unui alt hormon implicat în alăptare - oxitocina. Oxitocina nu este responsabilă în mod direct de producția de lapte, dar este responsabilă de ejecția laptelui, adică de curgerea laptelui din sâni ca răspuns la supturile copilului. Nivelurile de oxitocină cresc când mama este relaxată, scad atunci când mama se află într-o situație de stres major.
Explicația pentru care pare că nu mai avem lapte când suntem stresate își are originile la începutul umanității. În caz de pericol, nu era eficient pentru organism ca anumit procese, cum ar fi curgerea laptelui, să continue. Astfel că temporar, ejecția laptelui se oprea, urmând să își reia cursul firesc atunci când mama ajungea într-un loc sigur.
Chiar dacă sub influența unui stres major, fluxul de lapte pare că s-a redus sau că s-a oprit, producția de lapte poate continua. Lactația nu va dispărea atâta timp cât copilul continuă să fie pus la sân, atâta timp cât mama stă în contact piele pe piele, într-un mediu sigur. Laptele continuă să fie în sâni chiar dacă aparent nu mai curge, pe moment, din cauza stresului.
Studiile ne arată prezența în laptele matern a cortizolului - cunoscut în mod tradițional drept un „hormon de stres”. Cortizolul din laptele matern este implicat în procese metabolice și posibil și în medierea dezvoltării temperamentului la urmașul alăptat. Glucocorticoizii au un rol critic în lactogeneză (producerea laptelui matern) și previn moartea celulelor de la nivelul glandei mamare.
În concluzie, mamele stresate pot continua alăptarea fără teama că își afectează copiii, beneficiile alăptării depășind cu siguranță acest mit. Alăptarea în sine, prin contactul piele pe piele aduce în mod normal relaxare pentru copil, dar și pentru mamă, iar cortizolul este prezent în laptele matern ca și constituent al acestuia, indiferent de cât de stresată este mama.
Alăptarea - mituri și adevăr - Interviu Bună dimineața Constanța - 22 mai 2019
Gestionarea stresului în timpul alăptării
Nu poți evita stresul, dar poți învăța cum să faci față acestuia într-un mod sănătos. Având pregătite abilitățile de coping, reduci stresul și îl împiedici să afecteze procesul de alăptare. Poți începe prin a avea grijă de tine.
- Încearcă să consumi alimente sănătoase și să dormi suficient.
- Evită situația dacă se poate. Ieși la plimbare sau mergi într-o altă cameră și oferă-ți câteva momente, doar pentru tine.
- Respiră adânc. Concentrează-te asupra inhalării și expirării.
- Discută cu cineva. Dacă îți poți împărtăși sentimentele cu un prieten, cu partenerul sau cu un alt membru al familiei, s-ar putea să te simți mai bine.
- Exercițiile fizice pot ameliora stresul și, de asemenea, eliberează endorfine.
- Evită drogurile, alcoolul.
Depresia postpartum și alăptarea
O anumită cantitate de stres, frică și anxietate sunt normale după naștere, pe măsură ce te adaptezi la viața împreună cu noul membru al familiei. Cu toate acestea, tristețea extremă, vinovăția sau anxietatea care persistă pot fi un semn al depresiei postpartum. Alte semne includ furia, lipsa de speranță, pierderea interesului sau a plăcerii în activități, schimbări de dispoziție sau atacuri de panică.
Discută cu medicul despre nivelurile de stres și despre modul în care te simți. Există opțiuni de tratament sigure și eficiente pentru mamele care alăptează și bebelușii lor. Să te simți exagerat de stresată sau deprimată nu este nimic rușinos, iar dacă te simți așa, nu ești singură. Cere ajutor, pentru a te simți din nou bine.
Mituri despre laptele matern
Există o mulțime de concepții greșite despre alăptare:
- Bebelușul va ști automat ce are de făcut.
- Trebuie să ai o dietă perfectă pentru a alăpta.
- Ar trebui să te aștepți la dificultăți în ceea ce privește alăptarea.
- Nu poți rămâne însărcinată atunci când alăptezi.
- Dacă nu poți pompa mult lapte, cel mai probabil nu produci suficient lapte.
Laptele matern este o sursă importantă de nutrienți, vitamine și anticorpi, putând asigura atât pentru bebeluși, cât și pentru mamele lor o diversitate de beneficii. Dacă întâmpini anumite probleme în timp ce alăptezi sau apar anumite îngrijorări, este important să consulți un medic specialist.
Un studiu a examinat efectele alăptării asupra rezultatelor sănătății mintale în rândul copiilor la vârsta de 14 ani și a constatat că alăptarea la vârsta de șase luni a fost asociată cu o rată mai scăzută de psihopatologie a copilului, inclusiv dificultăți sociale și de atenție și agresivitate. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe date longitudinale pentru a înțelege mai bine potențialele beneficii pe termen lung ale alăptării pentru sănătatea mintală a copilului.
tags: #laptele #matern #si #stresul