Articolul analizează cadrul legislativ referitor la studiul limbii și literaturii maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale, precum și utilizarea limbii materne în administrație, justiție și viața cetățenească. Se detaliază condițiile de studiu, opțiunea părinților, criteriile de evaluare, organizarea orelor și implicațiile pentru unitățile de învățământ.
1. Accesul la studiul limbii materne în învățământ
În baza legislației în vigoare, elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură studiul disciplinei Limba și literatura maternă, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, parte a trunchiului comun.
După exprimarea opțiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu de-a lungul întregului ciclu de învățământ.
Este interzisă condiționarea accesului la studiul limbii materne. Părinții și elevii optează în mod liber pentru studiul limbii materne. Orice elev, de orice naționalitate, poate studia disciplina Limba și literatura maternă, care se predă în unitățile de învățământ în care studiază, dacă acesta și părintele sau tutorele legal instituit consideră că acest lucru este benefic elevului.
2. Organizarea orelor și nivelul elevilor
Orele de Limba și literatura maternă sunt în mod obligatoriu incluse în orarele școlilor în care există cerere pentru studierea limbii materne.
Elevii au dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu, inclusiv de la nivelul grupei de începători. Elevii care încep studiul limbii materne mai târziu decât în primul an vor susține un test de evaluare a cunoștințelor de limbă, în cadrul unităților de învățământ, cu scopul de a se stabili exact nivelul la care se începe predarea.
La clasele din învățământul primar, orele de limbă maternă vor fi predate, de regulă, de învățătorii/profesorii/institutori care cunosc limba maternă a elevilor. În școlile cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, orele de limbă maternă nu fac parte din norma obligatorie a învățătorilor. Orele vor fi retribuite prin plata cu ora, conform reglementărilor, iar dacă nu se poate asigura predarea limbii materne cu personal didactic calificat, orele pot fi predate de absolvenți cu diplomă de bacalaureat, buni cunoscători ai limbii respective, cu dovada cunoașterii prin documente sau în urma unei testări de specialitate.
3. Programe, îndrumări și material didactic
Studierea limbii materne de către elevii aparținând diferitelor minorități naționale, care frecventează școli cu predare în limba română sau în altă limbă decât limba maternă, se face pe baza programelor de învățământ aprobate de minister, a manualelor școlare elaborate în baza acestora. Acesta fragment din Metodologia privind studiul în limba maternă și al Limbii și literaturii materne, al Limbii și literaturii române, studiul Istoriei și tradițiilor minorităților naționale și al Educației muzicale în limba maternă din 10.09.2012 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României; nu include posibile modificări ulterioare.
4. Vizate de administrare și drepturi în administrație
Conform art. 128 din Constituția României, desfășurarea procesului și întocmirea actelor oficiale se fac în limba română. Potrivit art. 18 din C.proc.civ. și art. din Codul administrativ, în localitățile/județele unde ponderea minorităților este peste 20%, există obligația de a se asigura folosirea limbii lor în raport cu statul; sub 20% există doar posibilitatea de a se decide acest lucru. La ședințele consiliului local, se poate folosi limba minorității și se asigură traducerea în limba română. Hotărârile normative se publică și în limbile acestor minorități. Minoritățile din localitățile cu pondere peste 20% pot trimite scrisori către autorități în limba lor și vor primi răspuns și în limba lor, și în limba română; actele oficiale se întocmesc doar în limba română. În aceleași localități, denumirile localităților și ale instituțiilor publice se afișează și în limba minorităților - acestea sunt redate în normele aprobate prin HG.
Persoanele aparținând minorităților naționale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, condiția fiind ca ofițerul de stare civilă să cunoască această limbă. În administrație, există și posibilitatea ca anumite servicii să se acorde în limba minorităților, iar tradiția de utilizare a limbii materne în instituții publice se susține prin norme specifice.
5. Ziua Internațională a Limbii Materne
21 februarie a fost proclamată ca Ziua Internațională a Limbii Materne de UNESCO prin Rezoluția nr. 35 din 1999 și recunoscută ulterior de ONU. Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană în familie. În România, limba română este limbă maternă pentru 90% din populație; există limbi minoritare semnificative: maghiara, roma, ucraineană, germană și turcă.
tags: #legea #folosirii #limbii #materne