Orice mamică își dorește cel mai bun pentru copilul său, de aceea în cea mai mare parte a timpului, în timpul sarcinii, mamele combină fructele cu cerealele la micul dejun, îmbogățesc alimentația cu salată, naut, gustări cu nuci, însă există și o varietate de alimente ce ar trebui evitate. Multe alimente afectează sănătatea ta inclusiv a copilului tău, mai mult decât se presupune. Pentru noua luni, trebuie evitata carnea care nu este facuta bine, pestele, hot-dogurile, branza nepasteurizata și mult mai multe alimente care nu sunt recomandate pe durata sarcinii, pentru a mentine copilul în siguranță și sănătos.

Chiar și după ce copilul este născut, multe mămici se întreabă dacă să evite anumite alimente în timpul alăptării. La urma urmei, moleculele din alimentele pe care le consumi își pot face drum prin laptele matern și în sistemul copilului. Mercurul este un element cu un nivel foarte ridicat de toxicitate. De obicei, acesta se găsește în apa poluată și nu prezintă nici un nivel minim de siguranță pentru expunere. În cantități ridicate, poate fi foarte toxic pentru sistemul nervos, sistemul imunitar și chiar pentru rinichi. Având în vedere că se găsește în apele poluate, peștii care sunt pescuiți pot acumula cantități destul de mari de mercur.

În concluzie, este recomandat evitarea peștilor care conțin un nivel ridicat de mercur în timpul sarcinii dar și a alăptării. Printre peștii care conțin un nivel ridicat de mercur se enumeră rechinul, peștele-spadă, tonul, macroul. Totuși, de reținut faptul că nu toți peștii au un nivel ridicat de mercur, doar anumite specii. Printre cei care au un nivel scăzut de mercur se enumeră hamsiile, peștele cod, egrefelul, somonul, tilapia, păstrăvul de apă dulce.

Imaginea: Recomandări generale alimentare în sarcină

Unele dintre aceleași probleme asemănătoare pestelui crud afectează și carnea care nu este suficient gătită. Consumul de carne crudă sau insuficient gătită crește riscul de infecție cu mai multe bacterii sau paraziți, inclusiv Toxoplasma, E. coli, Listeria și Salmonella. Ouăle consumate crude pot fi contaminate cu bacteria Salmonella. Simptomele unei infectii cu Salmonella pot include febră, dureri de cap, vărsături, crampe și diaree. În orice caz, în cazurile rare, infectia poate provoca crampe în uter, ducând la naștere prematură sau la moartea copilului la naștere.

Majoritatea produselor comerciale din magazine care conțin ouă crude pot fi consumate în siguranță deoarece sunt ouă pasteurizate. Însă, cel mai sigur este să fie verificată eticheta pentru a vedea ce conține. Carnea din organele de animale este o sursă foarte bună de numeroși nutrienți, printre aceștia numărându-se fierul, vitamina B12, vitamina A, selenium, zincul și cupru, care sunt benefice pentru mame și pentru copii. Însă nu este recomandat ca mama să consume în timpul sarcinii prea multă carne ce conține vitamina A, fiind vitamina A din organele de animale. Consumul exagerat de vitamina A, în special în primul trimestru, poate duce la malformații congenitale.

Femeilor care sunt însărcinate li se recomandă să limiteze consumul de cofeină în jurul a 200 miligrame pe zi. Cofeina este absorbită foarte rapid de către organism și trece ușor în placenta. Deoarece bebelușii și placenta lor nu au principala enzimă necesară pentru a metaboliza cofeina, se pot acumula niveluri ridicate. S-a demonstrat faptul că aportul ridicat de cofeină în timpul sarcinii limitează creșterea fătului și crește riscul de greutate mică la naștere sau după naștere.

Suprafața fructelor și legumelor nespălate sau nedecojite poate fi contaminată cu mai multe bacterii și paraziți. Acestea includ Toxoplasma, E. coli, Salmonella și Listeria, care pot fi transmise prin manipularea alimentelor. Un parazit periculos care poate persista pe fructe și legume se numește Toxoplasma. Majoritatea persoanelor care fac toxoplasmoză nu au simptome, în timp ce alții pot simți că ar avea gripă timp de o lună sau mai mult. Însă bebelușii infectați în uter pot suferi consecințe grave.

Infografic: Obstacole și protecții în alimentația în timpul sarcinii

Fructele și legumele aduc fibre, vitamine și minerale esențiale precum vitamina C, acid folic, potasiu. Vitamina C ajută la absorbția fierului și la formarea colagenului; acidul folic este crucial pentru prevenirea defectelor de tub neural. O cerință recomandată este includerea a cel puțin 5 porții de fructe și legume în dieta zilnică, iar o varietate de culori în farfurie asigură un spectru complet de nutrienți.

Proteinele sunt esențiale în timpul sarcinii; se recomandă consumul zilnic de aproximativ 70 de grame de proteine, provenind din carne slabă, pește, ouă, brânzeturi pasteurizate, leguminoase, nuci și semințe. Este important să se gătească bine carnea, să se evite consumul de carne crudă sau insuficient gătită (roz în interior) pentru a preveni toxoplasmoza sau infecțiile cu Salmonella. Ouăle trebuie să fie bine gătite; ouăle crude sau semi-gătite pot conține Salmonella.

Brânzeturile nepasteurizate pot aduce riscul Listeriei. Brânzeturi moi nepasteurizate, cum ar fi feta, brie, camembert, roquefort, nu ar trebui consumate decât dacă sunt clar indicate ca fiind fabricate din lapte pasteurizat. Brânzeturile tari sau semitare, fabricate din lapte pasteurizat, pot fi consumate în siguranță. Lactatele pasteurizate sunt sigure în sarcină. Fructele și legumele nespălate trebuie curățate temeinic, iar germenii cruzi trebuie gătiti complet.

Carnea, peștele și ouăle ar trebui să fie gătite complet. Evitați consumul de peste crud sau insuficient gătit și limitați consumul de pește cu mercur ridicat. Se recomandă în general până la 340 g de pește pe săptămână, cu două porții, dintre care una să fie pește gras (somon, hering, sardine, macrou de ocean). Evitați peștii mari pradatori precum rechinul, macroul rege, tonul în cantități mari. Pielița de la carne ar trebui să fie curățată, iar baiețile de bucătărie curățate pentru a preveni contaminările.

Despre sare în sarcină: sarea iodată este importantă pentru dezvoltarea sistemului nervos al fătului, dar excesul poate provoca hipertensiune sau preeclampsie. Este indicat un echilibru: sare în cantități moderate, hidratare adecvată și monitorizarea retenției de lichide. În timpul sarcinii, necesarul de sare poate crește, dar nu excesul.

Diagramă: Echilibrul între sare, lichide și hipertensiune în sarcină

Ghiduri practice pentru gătit sigur în sarcină: gătește carnea până la abosolut, evită contactul între carne crudă și alimentele gata de consum, folosește ustensile separate, spală-ți mâinile, spală suprafețele de lucru. Pentru ouă, fierbe-le timp de cel puțin 7 minute dacă în coajă, sau călește-le pe ambele părți. Evită lactatele nepasteurizate și fructele de mare sau peștele crud. Verifică etichetele lactatelor și ale ouălor pentru pasteurizare. Folosește opțiuni sigure ca maioneza din ouă pasteurizate sau sosuri comerciale pasteurizate.

Suplimentele: dacă iei vitamine sau minerale, verificați conținutul de vitamina A sub formă de retinol; este recomandat să alegi suplimente pentru femeile însărcinate cu vitamina A sub formă de betacaroten. Totodată, morcovii și broccoli furnizează betacaroten, benefic pentru dezvoltarea fătului. Cafeina: limitați consumul la maximum 200 mg/zi, pentru a reduce riscul de complicații. Alcoolul în timpul sarcinii este interzis.

Iconiță: Cafeina în sarcină-limite recomandate

Concluzie: o alimentație echilibrată în sarcină este esențială pentru sănătatea mamei și dezvoltarea fătului. Legumele și fructele, cerealele integrale, proteinele slabe, lactatele pasteurizate și o atenție sporită la siguranța alimentelor contribuie la un parcurs sănătos. Evitarea pestelui cu mercur ridicat, a cărnii crude, a ouălor nefierte, a lactatelor nepasteurizate, a mezelurilor perisabile și a alcoolului reprezintă fundația prevenirii complicațiilor.

Beneficii ale unei diete echilibrate în sarcină

  • Furnizează nutrienții esențiali pentru creșterea fătului (fier, calciu, folat, proteine, Omega-3).
  • Susține dezvoltarea creierului și a sistemului nervos al bebelușului prin aportul adecvat de Omega-3 și folat.
  • Contribuie la menținerea greutății normale și la reducerea riscului complicațiilor.
  • Îmbunătățește digestia prin fibrele din cerealele integrale, legume și fructe.

Instrucțiuni rapide pentru nutrienți-cheie în sarcină

  1. Proteine: 70 g pe zi, provenind din carne slabă, pește, ouă, lactate pasteurizate, leguminoase, nuci și semințe.
  2. Folat: include legume cu frunze verzi, citrice, cereale fortificate; previne defectele de tub neural.
  3. Fier: consumă carne slabă, fasole, linte; combini cu vitamina C pentru absorbție maximă.
  4. Calciu și vitamina D: lapte pasteurizat, iaurt, brânzeturi pasteurizate; expunerea moderată la soare și alimente fortificate pot sprijini absorbția.
  5. Omega-3: pește slab gras de 2 porții pe săptămână (somon, sardine, hering); limitează tonul conservat.

Videoclip informativ despre alimentația sigură în sarcină poate completa în mod vizual recomandările de mai sus, iar o hartă cu locuri de informare poate ajuta cititorii să identifice surse sigure de produse pasteurizate.

S1.Ep27: Nutriția corectă în Sarcină | Cum să nu luăm multe kg în sarcină? | Dr. Vanda Sărițeanu

Tablele de date pot integra necesarul de proteine, calorii și vitamine pe trimestre, precum și exemple de meniuri zilnice echilibrate pentru sarcină. În textul de mai sus sunt surprinse principalele aspecte: riscurile consumului de pește cu mercur ridicat, importanța siguranței alimentelor, modalități de a satisface poftele într-un mod sănătos și recomandări generale despre sare, cafeină și alcool.

tags: #legume #cu #sare #la #inceput #de

Postări populare: