Din registrul Colegiului Medicilor Bihor, ultimele zile au adus în prim-plan o analiză detaliată a indicatorilor financiari ai peste 500 de medici dintr-un spital județean, după fuziunea cu fostul Spital Municipal. BIHOREANUL a intrat în posesia documentului care arată câți bani a adus fiecare de la CAS prin munca prestată și câți a încasat ca salarii. Analiza cuprinde 502 medici angajați între 1 martie 2022 și 28 februarie 2023, excluding rezidenții, și a fost prezentată directorilor de secții în prima decadă a lunii respective.
Principiile indicatorilor sunt clare: cu cât un medic tratează mai mulți bolnavi, cu afecțiuni mai complexe și într-un timp cât mai scurt, cu atât este mai eficient. Indicatorii au ținut cont de ICM (indicele de complexitate a cazurilor) la nivel național, de cel stabilit fiecărei secții prin contractul cu CAS Bihor și de ICM-ul fiecărui medic în parte. De asemenea, au fost analizate numărul de pacienți tratați, Durata Medie de Spitalizare (DMS) pentru grupuri DRG, atât la nivel de spital, cât și pentru fiecare medic.
Ce relevă analiza: performanțe vizibile și controverse
Din staționarul 1 (strada Doja), în cadrul secției de Cardiologie, dintre cei 18 medici, care au tratat în total 3.667 de pacienți, cel mai eficient a fost dr. Mihnea Nichita, cu 571 de pacienți, salarii de 376.077 lei și decontări de la CAS de 1,414 milioane lei (+1,038 milioane). În Gastroenterologie, Mihai Munteanu a tratat 339 de pacienți, a primit 148.470 lei și a adus încasări de 1,154 milioane lei (+1,006 milioane). La Chirurgie 1, șeful secției Adrian Coțe a avut 352 pacienți, salarii de 284.519 lei și venituri de la CAS de 1,586 milioane lei (+1,302 milioane). La Chirurgie 2, Ilie Beraru a tratat 335 pacienți, salarii 272.019 lei și 1,507 milioane lei venituri (+1,235 milioane).
La secția Chirurgie Cardiovasculară, șeful Jerzsicska Ernő a avut 310 pacienți, CAS decontat 1,929 milioane lei, iar medicul a încasat salarii de 223.594 lei (+1,705 milioane). În Chirurgie plastică, Florian Bodog (280 pacienți, +1,395 milioane lei), Ionel Botnaru (179 pacienți, +1,186 milioane lei), Mirela Mladin (215 pacienți, +1,179 milioane lei) și Adrian Tirla (205 pacienți, +1,325 milioane lei) au înregistrat plusuri semnificative.
Recordman absolut a fost șeful Ortopediei 1, Călin Hozan (foto), cu 1.007 pacienți (909 operați), ICM de 3,2691 puncte și venituri de 5,084 milioane lei (+4,835 milioane) la salarii 248.488 lei. Pe de altă parte, 52 medici au atras de la CAS sume mai mici decât salariile lor.
Analiza pentru staționarul 1 arată, de asemenea, cazuri negative: Cardiologie 1 Victor Babeș (100 pacienți, -8.704 lei), Nefrologie Renata Pașca (36 pacienți, -53.920 lei). În staționarul 2, în Pediatrie 1 Anișoara Răduțu (86 pacienți, -98.953 lei), Pediatrie 2 Ellenes-Jakabffy Zoltan (-108.624 lei), Pediatrie 3 Maria Jurca (-249.319 lei) și alții înregistrau pierderi similare. La Secția de Chirurgie și Ortopedie PediATRică, Călin Todor (-122.579 lei), Dan Pirlea (-65.664 lei) și Claudiu Sodolescu (-44.676 lei) au fost printre cei cu deficite, iar în Cardiologie 2 altor 7 medici au avut pierderi notabile.
Discuții despre interpretarea cifrelor
Managerul Spitalului Județean, dr. Gheorghe Carp, susține că cifrele nu pot fi contestate de către șefi, deoarece au fost făcute în baza unor parametri obiectivi și accesibile tuturor. Un alt punct de vedere, susținut de dr. Virgil Popa, este că analiza este necesară pentru a asigura funcționarea unității, în timp ce alți medici de secții arată că unii dintre colegi apar pe lista „pe minus” în urma unei activități parțiale (gărzi, consultații în ambulatoriu) sau a condițiilor speciale (mutări din cauza lucrărilor).
Dr. George Roiu, șeful Oftalmologiei, argumentează că ICM-ul în oftalmologie este mai mic decât în alte specialități, ceea ce înseamnă că un venit din CAS poate fi anual semnificativ mai mic, deși munca este constantă. El menționează și efectele restricțiilor de paturi și relocărilor temporare asupra indicatorilor. Un alt aspect semnalat este includerea în analiză a medicilor care lucrează doar pentru perioade determinate (gărzi sau consultanțe în policlinică), ceea ce poate afecta rezultatele generale.
Mulți șefi de secții recunosc că analiza este utilă, dar subliniază necesitatea clarificărilor: dacă un doctor nu-și atinge cotele, acest lucru nu înseamnă automat că nu muncește la fel de mult. Managerul a subliniat că, legal, remunerarea este egală la pregătire, iar sancționarea nu poate exista doar pe baza acestui tip de analiză. În același timp, BIHOREANUL a înregistrat că această analiză funcționează ca un „cartonaș galben” pentru prestațiile mediocre, indicând necesitatea intensificării activității pentru toți medicii.
Unul dintre cadrele analizate, dr. Claudiu Sodolescu, chirurg pediatru, a reacționat subliniind că activitatea sa se bazează pe contract de gărzi, iar pacienții internați în zilele de gardă sunt preluați în continuare de medicii titulari în ziua următoare. El a subliniat că nu poate fi acuzat de „păgubire” a spitalului în urma raportului, deoarece activitatea sa este limitată la gărzi și consultații, iar pregătirea copiilor/pacienților se face în modul specific contractului de gardă.
Impactul asupra conducerii și a politicilor de resurse umane
Analiza a adus în discuție necesitatea echilibrului între salarii și veniturile de la CAS, pe fondul faptului că unii medici au reușit să aducă venituri substanțiale în timp ce alții au înregistrat pierderi. Dr. Carp a declarat BIHOREANULUI că analiza este un „cartonaș galben” în sensul în care poate stimula o creștere a activității, însă nu este un instrument de sancționare automat. În același timp, a subliniat că unii medici care nu au valori foarte bune pot avea oportunități de perfecționare și de creștere a producției în perioadele următoare.
De asemenea, se discută despre necesitatea includerii tuturor serviciilor din spital în analiza financiară, inclusiv gărzi, consultații și lucrul în policlinică, pentru a reflecta în mod corect efortul real al fiecărui medic. Se propune monitorizarea duratelor de tratament și a complexității cazurilor pentru a asigura o evaluare cât mai obiectivă și echitabilă a performanței profesionale.
Măsurile HEDIS explicate: Cum determină asistentele medicale scorurile de calitate
Concluzii preliminare și perspective
Analiza prezentată arată un tablou complex al eficienței în mediul hospitalier: unii medici au performanțe remarcabile în termeni de număr de pacienți și venituri generate, în timp ce alții înregistrează pierderi în CAS, dar contribuția lor la muncă rămâne semnificativă în anumite secții. Interpretările diferite ale șefilor de secții sugerează că obiectivul principal este de a identifica modalități de creștere a productivității fără a afecta calitatea îngrijirilor. În această lumină, discuțiile despre extinderea analizei la toate serviciile și clarificarea criteriilor de includere rămân prioritare pentru o gestionare echitabilă și eficientă a resurselor umane din spital.
În plus, este esențial să se asigure transparența și o comunicare deschisă între administrație, medici și echipele de suport, pentru a evita interpretări eronate ale cifrelor și pentru a promova o cultură a performanței, bazată pe date obiective și pe rezultate reale în îngrijirea pacienților.