Înființată de UNESCO în 1999, această zi servește drept un omagiu adus dreptului la identitate culturală și lingvistică. De-a lungul istoriei, limba română a fost supusă la diverse influențe și presiuni în această regiune. În mijlocul unei migrații în masă, limba română se confruntă cu noi provocări, deoarece mulți copii născuți din moldoveni în afara granițelor țării își pierd legătura cu limba maternă sau nu o vorbesc deloc. Veronica Tcaci, o profesoară de limbă română cu o experiență de peste 20 de ani în educația copiilor, a lansat proiectul „Vorbește cu Nika românește” în timpul pandemiei, la rugămintea unei prietene care dorea să își ajute copilul să păstreze legătura cu limba română.
„Inițiativa a apărut în timpul pandemiei, când părinții nu aveau posibilitatea de a reveni în țară. Stând ancorați timp de doi ani în mediul lor, au simțit că le scapă limba română.”
Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu) • România
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporțional între competența în limba maternă și învățarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.
Considerată o competenţă esențială pentru viața în societatea mileniului al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviștilor și nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală și culturală depind astăzi de competența lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Pașii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii.
Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziției de limbaje noi îl reprezintă investigația factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educație sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul școlar. În țări cu o populație eterogenă și diversitate lingvistică, multilingvismul facilitează comunicarea și colaborarea între și în comunități. Un alt factor demn de menționat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorința de promovare a identității naționale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educație.
Numeroase țări susțin învățarea limbilor străine în școli pentru promovarea și dezvoltarea națională sau regională. Studiile realizate asupra programelor de învățare a limbilor străine indică mai multe trăsături comune considerate cheie pentru succes. Acestea includ: susținere din partea familiei și a comunității; stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esențială pentru dezvoltarea intelectuală; copiii pot învăța o limbă nouă într-o varietate de moduri, în funcție de personalitatea proprie și de mediul socio-cultural; competențele cognitive și lingvistice se transferă; profesorii trebuie să fie foarte experimentați în folosirea și predarea limbii străine.
Studiile efectuate în diferite părți ale lumii au explicat modul în care are loc transferul lingvistic de la o limbă de studiu la alta. Astfel, cercetătorii au concluzionat că bilingvismul influențează pozitiv învățarea unei noi limbi, evidențiind transferul de la o limbă la alta. Totuși, strategiile și contextele care optimizează și facilitează transferul sunt într-un proces continuu de îmbunătățire și adaptare pentru o maximă eficiență a procesului instructiv-educativ.
Transferul ca premisă pentru multilingvism: studiul lui Bild și Swain (1989) a evidențiat că există anumiți factori care determină amplitudinea procesului de transfer între limbi. Transferul se realizează cu mai multă ușurință pornind de la limba maternă spre o limbă înrudită. Un vorbitor de limbă engleză va învăța mai ușor limba germană datorită asemănirilor dintre cele două limbi, decât limba rusă. Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacității de exprimare în limba maternă.
În astfel de contexte, educația bilingvă are un succes sporit. Neglijarea educației formale atrage după sine o serie de consecințe pe plan cognitiv, dar și lingvistic. Legătura dintre însușirea limbii materne și învățarea uneia sau mai multor limbi străine trebuie cu atât mai mult evidențiată cu cât, în anumite medii, educația formală este neglijată în favoarea utilizării unei limbi minoritare, în context informal. Swain et al. (1990) au demonstrat că abilitățile de comunicare dobândite în context formal ajută la învățarea unei limbi străine.
Transferul trans-lingvistic a fost observat și în context informal, iar mediul de învățare poate varia foarte mult. Paralelismele privind eficiența anumitor contexte de la un mediu la altul necesită studiu amanunțit. Concluzia este că există o formă de multilingvism progresiv, în care bilingvismul înlesnește învățarea unei noi limbi.
Multilingvismul și dezvoltarea cognitivă: numeroase studii au adus dovezi despre influența pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive. Cercetători precum Cummins, Swain și Bialystok au arătat că bilingvismul sporește creativitatea, abilitățile de vedere spațială, conceptualizarea și conștientizarea meta-lingvistică. Elevii bilingvi prezintă flexibilitate cognitivă și în ceea ce privește strategiile de învățare conform cerințelor sarcinilor.
Comunicarea socială aduce și ea dovezi relevante pentru beneficiile bilingvismului și multilingvismului. Copiii bilingvi sunt mai receptivi la nevoile interlocutorilor și pot trece de la o limbă la alta în funcție de situația socială de comunicare. Această sensibilitate comunicativă este o verigă importantă a valorii bilingvismului în viața socială.
Perspective educaționale asupra învățării celei de-a doua sau a treia limbi străine: vârsta este un factor central în învățarea unei a doua sau a treia limbi străine. Introducerea timpurie are efecte complexe, iar avantajele pot apărea și pentru începerea mai târzie, în funcție de context. Mulți cercetători susțin introducerea treptată a unei a doua și a treia limbi pentru a optimiza rezultatele, consolidând competențele în limba maternă înainte de a începe învățarea altor limbi. Profesorii de limbi străine trebuie să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a eficientiza experiența de învățare a elevilor prin adoptarea celor mai bune strategii de creștere a abilităților comunicative.
Din perspectiva personală a unui profesor de limba engleză, echilibrul între metodele moderne și cele tradiționale este esențial. Metodele tradiționale nu sunt neapărat depășite, iar cele moderne nu sunt întotdeauna cele mai eficiente. În contextul actual, limbile materne trebuie să rămână baza învățării, în timp ce învățarea limbilor străine susține dezvoltarea intelectuală și culturală a elevilor.
Ce implică conservarea limbii materne în era digitală? UNESCO susține că jumătate din limbile de pe mapamond sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice, iar pierderea limbilor ar diminua patrimoniul cultural al umanității. Limba maternă este limba în care se dezvoltă cel mai înalt grad de competență lingvistică, este expresia identității noastre și punctul de plecare în socializarea copiilor. În prezent, în lumea dominată de economie, multe terminologii provin din engleză, motiv pentru care stăpânirea unei a două limbi universale este utilă, dar nu înlocuiește limba maternă.
Metodele de predare trebuie să combine tradiționalul cu modernul: traducerea poate reuși să îmbunătățească învățarea limbilor străine în contextul olimpiadelor sau în manuale, dar învățarea prin exemple, situații de comunicare și context real rămâne catalizatorul principal al competențelor lingvistice în copilărie. Limba maternă este fundamentul unei educații multilingve eficiente, iar îngrijirea acesteia, alături de învățarea altor limbi, contribuie la o societate mai tolerantă și mai conectată.
Din perspectiva utilității practice, limba maternă este esențială pentru dezvoltarea abilităților de lectură și scriere, pentru formarea identității și pentru relațiile sociale. În diaspora, programele românești de limbă, cultură și civilizație românească facilitează menținerea legăturii cu limba maternă literară și valorile patrimoniului cultural românesc, iar învățarea mai multor limbi aduce beneficii pentru bunăstarea mentală și cognitivă a copiilor și adulților.
Metodologia modernă poate include și grafice și diagrame pentru a ilustra transferul lingvistic și procesul de multilingvism, iar această structură poate fi completată cu studii de caz regionale pentru a sublinia impactul învățării limbilor materne în comunități diverse.
În concluzie, păstrarea limbii materne este cheia pentru conservarea identității, a patrimoniului cultural și pentru promovarea unei societăți deschise, capabile să învețe și să comunice în mai multe limbi. Diversitatea lingvistică este o comoară a umanității, iar protejarea limbii materne este parte a unei viziuni sănătoase pentru viitor.
tags: #limba #materna #ma #este
Postări populare:
- Acreditarea maternitatilor private: norme pentru servicii de urgență și organizare spitalicească
- Varietățile limbii germane și influența lor culturală
- Transformările uterine
- De ce apare durerea sub coasta dreaptă în timpul sarcinii: cauze și simptome
- Interpretarea statusului neurologic la copii în practică