Worlda conţine cetăţeni de categorii diferite. Oficial nu s-a vorbit, o lungă perioadă, despre aşa ceva, dar la o cercetare mai atentă acest lucru a reieşit destul de uşor: există cetăţeni mai cu "moţ" şi cetăţeni mai "pleşuvi" în drepturi. Este deja celebră problema dublului standard la alimente, unde aceeaşi firmă oferă calităţi diferite, în funcţie de zona în care comercializează băutura răcoritoare, berea, brânza sau ciocolata pe care o fabrică. Acum, aflăm că dublul standard se aplică şi în ceea ce priveşte drepturile omului. Nu mai este cazul să vorbim de atenţia şi de reacţiile lumii "civilizate" la evenimente similare, în funcţie de locul de pe glob unde acestea se petrec.
Oamenii nu sunt egali! Occidentul aplică "'duble standarde'' atunci când vine vorba despre încălcările drepturilor omului în lume, lucru evidenţiat în special prin răspunsul dur şi rapid la invazia rusă din Ucraina, relevă raportul anual al organizaţiei neguvernamentale Amnesty International. Potrivit documentului, "răspunsul robust al Occidentului la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei contrastează puternic cu o lipsă deplorabilă de acţiune substanţială cu privire la încălcările grave de către unii dintre aliaţii lui, printre care Israel, Arabia Saudită şi Egipt. Raportul anual al Amnesty International pentru 2022 evidenţiază dublele standarde în lume privind drepturile omului şi eşecul comunităţii internaţionale de a fi unită în jurul drepturilor omului şi valorilor universale aplicate în mod consecvent".
Secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard a declarat: "Invazia Rusă în Ucraina este un exemplu terifiant despre ce se poate întâmpla atunci când stratele cred că pot nesocoti dreptul internaţional şi încălca fără consecinţe drepturile omului. Răspunsurile la invadarea Ucrainei de către Rusia ne-au dat unele dovezi cu privire la ce poate fi făcut atunci când există voinţă politică". Statele Unite, care au primit zeci de mii de ucraineni, au expulzat în perioada septembrie 2021-mai 2022 peste 25.000 de haitieni, în multe cazuri după ce au fost plasaţi în detenţie şi supuşi torturilor, a avertizat ea. În acelaşi timp, statele occidentale au ignorat "abuzurile de apartheid ale Israelului contra palestinienilor", precum şi încălcările drepturilor omului în Arabia Saudită. Potrivit ONG-ului internaţional, aplicarea unor asemenea duble standarde a încurajat regimuri din întreaga lume să distragă atenţia de la abuzurile la adresa drepturilor omului şi să încurajeze reprimarea în continuare.
De asemenea, raportul critică dur reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale din Iran, precum şi încercările regimului de la Beijing de a intimida demonstranţii prin violenţă şi ameninţări. Războiul din Ucraina a deturnat "nu doar resursele, dar şi atenţia de la criza climatică", în contextul în care liderii mondiali nu au reuşit să se pună de acord asupra măsurilor care vizează limitarea creşterii temperaturii cu cel mult 1,5 grade Celsius. Callamard a cerut ca răspunsul la războiul din Ucraina să devină un "'model'' pentru soluţionarea crizelor prezente sau viitoare cauzate de încălcarea drepturilor omului oriunde în lume.
La nivel mondial, anul 2022 a cunoscut o "deteriorare a drepturilor civile şi politice" acestea fiind supuse unei "'reprimări" în unele ţări occidentale, precum Franţa, unde Agnes Callamard denunţă "o exercitare ilegală a forţei" de către poliţişti şi jandarmi împotriva manifestanţilor. În acelaşi timp, potrivit raportului, în capitolul dedicat ţării noastre, există preocupări legate de restricţiile disproporţionate şi de răspunsul autorităţilor la protestele spontane. Persoanele de etnie romă şi LGBT se confruntă în continuare cu o discriminare sistemică, chiar dacă s-au înregistrat some progrese. O altă problemă este legată de respectarea drepturilor deţinuţilor şi de folosirea forţei de către poliţie. Potrivit raportului, incidentele violente, inclusiv sexuale, îndreptate împotriva femeilor rămân la un nivel foarte ridicat.
În urmă cu şase ani, la nivelul Uniunii Europene au existat discuţii ample legate de dublul standard la alimente. Discuţiile au evoluat şi au ajuns ...într-o "coadă de peşte". Liderii Grupului de la Vişegrad (V4 - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) au salutat la vremea respectivă propunerile Uniunii Europene privind rezolvarea temerilor lor referitoare la standardele duble ale calităţii produselor vândute de unele companii în est, faţă de cele din vest.
Context UE: standardele duble la alimente ca răspuns politic
Oficiali de rang înalt din cele patru state, reprezentanţi din Europa Occidentală şi de la Comisia Europeană au participat, atunci, la Bratislava, la summitul "Pentru o calitate egală a produselor pentru toţi", o reuniune ministerială la înalt nivel a cărei temă a fost dublul standard de calitate la produsele alimentare. Premierii din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, alături de Vera Jourova, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, şi comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi-au luat angajamentul de a-i asigura pe consumatorii din UE că nu sunt induşi în eroare de ceea ce cumpără - dar fără a se angaja că produsele ar avea aceleaşi ingrediente pe întregul continent. Reprezentanţii autorităţilor din Europa Occidentală au sprijinit argumentele corporaţiilor potrivit cărora unificarea obligatorie a produselor în UE ar încălca principiul pieţei libere şi al concurenţei.
Jean-Claude Juncker, fostul preşedinte al Comisiei Europene, declara: "Nu voi accepta ca în unele părţi ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în alte ţări, deşi ambalajul şi marca sunt identice. Acum trebuie să conferim autorităţilor naţionale competenţe sporite pentru a elimina orice practici ilegale, oriunde există acestea".
S-a stabilit că există un Regulament privind informarea în legătură cu produsele alimentare, conform căruia consumatorii trebuie să primească informaţii exacte şi suficiente despre un anumit produs alimentar. De exemplu, pe eticheta unui produs alimentar trebuie să fie menţionate toate ingredientele produsului respectiv. De asemenea, există o Directivă prin care sunt interzise practicile comerciale neloiale, cum ar fi comercializarea de produse care poartă aceeaşi marcă într-un mod care ar putea induce consumatorii în eroare. Responsabilitatea de a se asigura că societăţile comerciale respectă legislaţia UE le revine autorităţilor naţionale de protecţie a consumatorilor şi de siguranţă alimentară.
Comisia Europeană a publicat rezultate ale unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, demonstrând că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziţie diferită. În articol sunt prezentate exemple ca băuturi carbogazoase şi iaurturi Activia, subliniind diferenţe de compoziţie între ţări, precum şi moduri de justificare a acestor diferenţe de către producători.
Principalele concluzii ale studiului privind dublul standard la alimente indică că 9% dintre mostre aveau compoziţie diferită în interiorul unei ambalaje identice, iar 22-27% prezentau diferenţe între ambalaj şi compoziţie, fără a exista un model geografic clar. Comisia a subliniat necesitatea unei metodologii comune de testare, a unui set de orientări pentru aplicarea legislaţiei UE şi a unei finanţări suficiente pentru monitorizări extinse. În România, la nivel oficial, nu au fost trimise informaţii complete despre calitatea produselor analizate, ceea ce ridică întrebări despre acoperirea datelor naţionale în cadrul studiilor pan-europene.
Lovitura pentru supermarketuri se referă la o strategie a UE pentru monitorizarea marilor lanţuri de retail, cu scopul de a evita discrepantele în calitatea produselor vândute în est versus vest. Propunerile includ crearea unui "produs de referinţă" pentru comparări obiective, implementarea unei direcţii speciale pentru verificarea respectării reţetelor şi publicarea numelor producătorilor care folosesc practici diferenţiate. Se menţionează că în România se efectuează teste la nivel naţional, iar rezultatele pot influenţa decizii la nivel UE.
În plus, există discuţii despre necesitatea definirii unui standard european de referinţă, a fluxului de informaţii pe etichete, a transparenţei lanţului de aprovizionare şi a sancţiunilor pentru practici înșelătoare. Aduce în discuţie exemple contextuale, cum ar fi diferenţe în reţetă pentru Coca-Cola Original Taste sau iaurt Activia, arătând cum compoziţia poate varia în funcţie de piaţă, de la zahăr la grăsime sau ingrediente locale.
Impactul asupra cetăţenilor şi perspectivele naţionale
Din punct de vedere al cetăţenilor români, discuţiile despre dublul standard apar ca parte a dezbaterilor despre echitatea pieţei unice şi dreptul la informaţii clare despre produsele pe care le consumă. Reamintim că prin directivele UE, consumatorii ar trebui să poate compara produsele în mod obiectiv, iar producătorii să ofere argumente justificate pentru diferenţele de compoziţie între pieţe. În practică, însă, diferenţele pot persista, iar aplicarea standardelor poate rămâne dificilă pentru autorităţi naţionale din cauza diferenţelor culturale, tehnologice şi de reglementare.
Specialiştii apreciază că o bază de date comună cu produsele comercializate în mai multe ţări europene ar facilita identificarea practicilor ilicite, însă proiectul întârzie din motive tehnice şi politice. Transpunerea directivei în legislaţie naţională necesită un consens real asupra elementelor obiective şi subiective care definesc un produs de referinţă, precum şi a criteriilor pentru evaluarea diferenţelor între reţete. Panorama indică că soluţia este una complexă, cu implicaţii majore pentru industrie şi pentru consumatori.
În continuare, se urmăreşte clarificarea, armonizarea şi consolidarea cadrului printr-o metodologie unică de testare, monitorizarea aplicării legilor de protecţie a consumatorilor şi eventuale sancţiuni pentru practici înșelătoare. Este necesară o implicare sporită a autorităţilor naţionale pentru definirea standardului de referinţă, împreună cu Comisia Europeană, pentru a asigura transparenţa şi încredera consumatorilor în piaţa unică.
Rezumat operaţional pentru cititori
- UE testează în mod periodic produsele alimentare pentru a identifica dublul standard între estul şi vestul Europei.
- Diferenţele în componenţă pot fi explicate prin ingrediente locale sau diferenţe culturale, dar sunt analizate pentru a evita înşelarea consumatorilor.
- Există propuneri de creare a unui produs de referinţă, a unei direcţii pentru monitorizarea reţetelor şi a unei baze de date comune cu produsele din mai multe ţări.
- România a fost criticată pentru lipsa comunicaţiilor complete despre rezultatele testelor naţionale.
- Impactul asupra drepturilor omului arată că principiile “dublului standard” pot afecta şi modul în care se tratează protestele, de exemplu în Franţa sau în alte ţări.
| Aspect | Stadiu | Observaţii |
|---|---|---|
| Dublu standard la alimente | Studii UE | 9% au compoziţie diferită în ambalaj identic |
| Drepturi omului | Raport Amnesty | Atenţie la reforme în regime-uri / reacţii la conflicte |
| Acţiuni UE | Regulament + Directiva | Informarea exactă; interzicerea practicilor înşelătoare |
Astfel, lupta împotriva dublului standard se desfăşoară pe două fronturi: protecţia consumatorilor şi protecţia drepturilor omului. Progrese există în plan legislativ, iar studiile europene continuă să ofere date pentru o eventuală armonizare a standardelor, în timp ce autorităţile naţionale trebuie să-şi asume roluri mai hotărâte pentru a aplica noile reguli în practică.
Dublul standard, interzis!
tags: #lovitura #pentru #supermarketuri #se #reiau #testele