Reportajul de față a pornit cu o provocare primită cu bucurie și seriozitate, dar și cu multe rezerve privind realizarea sa. Cum să folosesc cuvintele potrivite pentru a reda emoțiile și realitățile unui loc dedicat nașterii vieții? Maternitatea "Bunavestire" din Galați este un spațiu unde se desfășoară o luptă continuă pentru viață, o bătălie cu moartea, unde emoțiile sunt nenumărate și răscolitoare.
Într-adevăr, ce reacție să ai când vezi un trup de șase sute de grame, cu suflet cu tot, mișcându-și mânuțele și piciorușele în căutarea sensurilor vieții, pe calea cea mai sigură și scurtă distanță dintre mamă și prunc? Cum să descrii o astfel de creație omenească, cu rețeaua sangvină subțire cât un fir de păr, care necesită hrană artificială dacă natural nu se poate? Cuvintele par insuficiente pentru a reda o imagine care nu se poate șterge niciodată de pe retină.
Am pășit în ograda Maternității alături de fotoreporter, unde am fost întâmpinați de doamna Constanța Apostol, asistenta-șefă la Secția Neonatologie. Primirea a fost caldă și plină de grijă, ca pentru nou-născuți. Am intrat în Blocul de Nașteri, pregătiți să înfruntăm emoțiile, mai ales că nu mai fuseserăm într-un salon plin cu incubatoare.
Vizita în salonul cu incubatoare a fost copleșitoare. Prunci mici cât lingura, așezați în casete transparente, în condiții speciale de presiune, temperatură și lumină, așteaptă să atingă greutatea de două kilograme și jumătate pentru a pleca acasă, în brațele părinților. Unii abia veniți pe lume, alții cu vechime de câteva săptămâni, toți luptă pentru supraviețuire. Unii caută sânul și mângâierea maternă, alții dorm liniștiți, ca niște flori de nu-mă-uita cu ochii închiși. Sunt băieți și fete, majoritatea fete, spre bucuria viitorilor băieți.
Acești minunați copii, fructe de dragoste, sunt biruitori în lupta cu necunoscutul dinaintea nașterii și cutezători pe cărările vieții. Doamna Constanța și celelalte doamne asistente le oferă îngrijire, afecțiune și sprijin, convinse că se vor reîntâlni peste ani, poate chiar în Maternitate, ca părinți.
Acești copii cu inima cât o cireașă amară, mamele lor și personalul care veghează la miracolul nașterii merită mai mult sprijin și atenție din partea instituțiilor statale. Deși există aspecte ce necesită îmbunătățiri, Maternitatea "Bunavestire" este un centru de excelență.
Am avut ocazia să discutăm cu medici de renume: doamna doctor Maria Cristina Sandu, șef Secție Neonatologie; doamna doctor Genoveva Vasilcan, medic primar neonatolog; doamna doctor Liliana Docan, medic primar obstetrică-ginecologie și director medical; doamna doctor Liliana Caraman, șef Secție Obstetrică-Ginecologie; și doamna doctor Anamaria Hărăbor, manager al Maternității.
Maternitatea "Bunavestire" se confruntă cu o situație juridică delicată, clădirile aparținând parțial Comunității Evreiești și parțial Primăriei, ceea ce generează eforturi financiare considerabile. Cu toate acestea, nepăsarea și lăcomia nu au reușit să afecteze siguranța instituției.
Numărul impresionant de copii îngrijiți de doamna Constanța Apostol, peste cincizeci de mii, demonstrează dedicarea personalului. În ciuda riscurilor inerente profesiei, rata mortalității la naștere este sub 0,01%, iar abandonul fetal este rar, mamele fiind consiliate și încurajate să își ia copiii acasă.
Chiar dacă rata natalității este în scădere, Maternitatea este pregătită să facă față oricăror evenimente, utilizând instrumente ultramoderne precum histeroscopul și laparoscopul. Astfel, viitoarele mame din Galați pot apela cu încredere la serviciile acestei instituții.
Nașterea, naturală sau prin cezariană, rămâne un fenomen de o frumusețe aparte, un miracol al vieții. Copiii născuți prematur, din familii bogate sau sărace, sunt toți prețioși, primele lor țipete sigilând importanța iubirii.
Terapeut RTV (dr. Anamaria Hărăbor)
Am auzit patru nașteri în direct, fiecare moment fiind o dovadă a forței vieții. Încerc să îmi imaginez țipetele nou-născuților care fac cunoștință cu lumea, cu ochii mamelor, în căutarea sensului vieții și a iubirii.
Reportajul la Maternitatea "Bunavestire" a fost o experiență profundă. Am văzut, am simțit, am învățat. Chiar dacă nu am "învins" emoțiile, am plecat cu o sacoșă de amintiri și cu recunoștința pentru toți cei care lucrează în acest loc al vieții.