Răspunsul nostru este: DA. Ca să apară o sarcină, e nevoie de un ovul ( pe care îl pune la bătaie o femeie) și de minim un spermatozoid care să ajungă la el (pe care îl furnizează bărbatul).
În funcție de când a avut loc contactul sexual, și în funcție de vârsta ta și decizia ta în legătura cu o potențială sarcină, poți apela (sau nu) la forma de contracepție de urgență numită pastila de a doua zi.
Deși numită „pastila de A DOUA zi”, pastilele pot avea efect în primele 4-5 zile după contactul sexual.
Cu toate astea, cel mai bun efect este obținut de fapt în primele 72 de ore de la contactul sexual (procentul de eficacitate a pastilei de a doua zi scade mult după aceste 72 de ore).
Dacă a trecut mai mult timp, îți recomandăm să faci un test de sarcină.
Poți cumpăra unul de la farmacie.
Dacă îi vei spune farmacistei când a avut loc acest contact sexual și când ai avut ultima menstruație, ea îți poate explica dacă poți deja să faci testul de sarcină sau dacă trebuie să mai aștepți câteva zile.
Dacă nu ai bani pentru un test de sarcină la farmacie, poți merge la medicul de familie pentru trimitere la ginecolog și acolo vei putea face un test de sarcină fără să plătești - poți să întrebi dacă e așa.
În funcție de situația ta și cum te poți organiza mai bine, te sfătuim insistent să mergi la un medic ginecolog.
Dacă ai împlinit 16 ani, ai dreptul să accesezi serviciile de sănătate sexuală și a reproducerii fără consimțământul părinților, chiar dacă ești încă minoră (art.650 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii).
Prin urmare, dacă ai 16 ani, ai dreptul să mergi singură, fără consimțământul părinților, la medicul de familie, la ginecolog, la medicul de planificare de familie sau la farmacie pentru a cere informații și servicii sau produse în legătură cu viața ta sexuală.
Contraceptia este metoda prin care este prevenita aparitia unei sarcini.
Femeile pot sa aleaga dintr-o multitudine de metode contraceptive. Unele sunt mai eficiente decat altele.
Alegerea metodei potrivite depinde de starea ta de sanatate, de dorinta de a avea copii in viitor si de nevoia de a preveni infectiile cu transmitere sexuala.
Medicul ginecolog sau un medic cu o competenta (pregatire speciala) in planning familial te pot sfatui astfel incat sa alegi metoda care este cea mai potrivita in cazul tau.
Care este cea mai buna metoda contraceptiva?
Nu exista o „cea mai buna” metoda contraceptiva pentru toate femeile.
Metoda contraceptiva care este cea mai adecvata in cazul tau si al partenerului tau depinde de multe aspecte si se poate schimba de-a lungul timpului.
Alegerea unei anumite metode contraceptive implica sa cunosti care sunt variantele disponibile si sa iei in calcul propriile tale nevoi si preferinte.
Inainte de a alege o metoda contraceptiva, discuta cu medicul ginecolog sau medicul specializat in planificare familiara despre urmatoarele subiecte: Cand intentionezi sa ramai insarcinata - in curand, in cativa ani, niciodata; Cat de des faci sex; Care este numarul de parteneri sexuali pe care ii ai; Daca ai nevoie si de protectie impotriva infectiilor cu transmitere sexuala; Care este starea ta generala de sanatate si cum vor fi afectate problemele medicale pe care le ai; Daca fumezi in prezent; Cat de confortabila esti cu utilizarea metodei (de exemplu, este ok sa-ti amintesti sa iei o pastila in fiecare zi? Va trebui sa-i ceri partenerului tau sa puna prezervativ de fiecare data?); Cat de usor este de folosit; Cat de usor este de obtinut; Cat costa; Cat de bine functioneaza fiecare metoda pentru a preveni sarcina; Ce metode contraceptive exista?
Poti alege din mai multe tipuri diferite de metode contraceptive. In ordine de la cele mai eficiente pana la cele mai putin eficiente in prevenirea sarcinii, acestea sunt: Sterilizarea feminina si masculina; Contraceptive reversibile cu actiune indelungata (dispozitive intrauterine, implanturi hormonale); Metode hormonale cu actiune scurta (pilula, mini-pilula, plasturele, injectiile, inelul vaginal); Metode de bariera (prezervative, diafragma, capacul vaginal, buretele) si Metode naturale.
Contraceptive hormonale: Metodele hormonale folosesc hormoni pentru a impiedica ovulatia si a preveni aparitia sarcinii. Ovulatia este procesul biologic in care ovarul elibereaza un ovul, facandu-l disponibil pentru fertilizare.
Contraceptivele orale (anticonceptionalele) Pilula combinata este unul dintre cele mai cunoscute contraceptive, iar pilula monohormonala (mini-pilula) nu contine estrogen.
Injectiile contraceptive se administreaza la fiecare 3 luni si sunt foarte eficiente in preventarea sarcinii, cu incidente secundare variate.
Implanturi contraceptive subdermice sunt tije inserate sub piele si ofera protectie pana la 3 ani, cu mecanisme ce impiedica ovulatia si modifica mucusul cervical.
Plasturele contraceptiv contine estrogen si progesteron si se aplica pe piele o data pe saptamana timp de 3 saptamani, cu o saptamana de pauza pentru menstruatie.
Inelul vaginal este un inel din plastic care elibereaza hormoni si se foloseste timp de 3 saptamani, urmate de o saptamana de repaus.
Dispozitiv intrauterin (DIU) poate avea eliberare de progestativ sau cupru; eficacitatea este peste 99.9%, dar nu protejeaza impotriva BTS.
Contraceptivele de bariera includ prezervativul masculin si feminin, diafragma, capacul cervical si buretele, cu eficacitate variabila si cu rol suplimentar de protectie impotriva BTS.
Prezervativul este unica metoda care ofera dubla protectie pentru amandoi partenerii si este utilizat la orice varsta, dar poate provoca iritatii sau alergii, rupere sau alunecare daca nu este utilizat corect.
Prezervativul feminin este o folie din poliuretan; ofera protectie si impotriva BTS, dar necesita exersa inainte de utilizare si poate produce iritatii sau rupere.
Diafragma si capacul cervical actioneaza prin blocarea patrunderii spermatozoizilor, necesitand utilizare corecta si uneori strinuturi suplimentare cu spermicid.
Buretele contraceptiv si spermicidele au eficacitate moderata si se folosesc impreuna cu alte metode pentru sporirea protectiei.
Contraceptivele de urgenta includ pilule cu levonorgestrel sau ulipristal acetat si posibil insertia DIU cu cupru in termenul recomandat.
Pastila de a doua zi actioneaza prin amanarea ovulatiei in 5-7 zile si poate implica efecte secundare precum greata, varsaturi, dureri, sensibilitate la sani si sangerari neregulate.
- Levonorgestrel (Escapelle, Postinor) - administrare pana la 72 de ore; poate reduce riscul de sarcina.
- Ulipristal acetat (EllaOne) - poate fi utilizat pana la 120 de ore; poate fi mai eficient decat levonorgestrel în unele situații.
- DIU cu cupru - implantare postcoitală în primele zile după contact; eficacitate ridicată dar necesita evaluare medicală.
Există contraindicații, precautii si posibile interactiuni medicamentoase care pot scădea eficacitatea pastilelor de urgență, cum ar fi anumite medicamente, inclusiv antibiotice sau anticonvulsivante.
Este important să nu utilizați pastila de urgență ca înlocuitor al contracepției regulate și să consultați un specialist pentru alegerea unei metode potrivite pe termen lung.
Testarea de sarcină este recomandată dacă au trecut mai multe zile de la contactul sexual neprotejat sau dacă menstruația a întârziat, iar medicul poate confirma sarcina prin teste de sânge sau de urină.
În NHS și CDC se recomandă utilizarea contracepției de urgență cât mai devreme după contactul neprotejat, iar testele de sarcină pot fi necesare pentru confirmare sau pentru planificarea unei justiții medicale ulterioare.
Spălarea externă nu previne sarcina sau BTS și nu înlocuiește consultul medical în caz de rupere a prezervativului sau contact cu lichidele reproductive.
Spălarea externă nu este o măsură eficace pentru a preveni sarcina sau infecțiile.
Contracepția de urgență nu este o metodă de rutină; în general, timpul este important și cât mai repede este administrată, cu atât eficacitatea este mai mare.
Pastilele de urgență pot întârzia temporar menstruația, iar eventualele întârzieri pot dura câteva zile până la săptămâni, însă ciclul revine de regulă la normal în luna următoare.
Factorii care pot afecta eficacitatea pastilei de urgență includ greutatea corporală și interacțiunile cu alte medicamente, precum antibioticele sau medicamentele pentru epilepsie.
Costul mediu al pastilei de a doua zi în România este între 30 și 70 de lei, variind în funcție de marca si substanta activă.
Pastila poate fi luata fara prescriptie medicala, fiind accesibila în caz de nevoie, iar disponibilitatea în farmacii este generală.
Pastila de a doua zi nu afectează fertilitatea în mod definitiv; ciclul menstrual poate suferi modificări temporare.
Pastila de a doua zi nu este o pilula abortivă si nu poate opri o sarcină deja existentă.
Pastila de a doua zi nu ofera protectie pe termen lung si nu protejeaza impotriva BTS.
Dacă ai luat pastila de două ori sau mai des, este recomandat să discuți cu un medic despre o contracepție pe termen lung pentru o protecție mai sigură și mai practică.
Dupa administrarea pastilei de a doua zi, monitorizează ciclul menstrual și ia în considerare opțiunile de contraceptie pe termen lung.
Pentru clarificări suplimentare și recomandări personalizate, consultă un medic ginecolog sau un specialist în planning familial.
Știința „Planului B” - Contracepția de urgență
tags: #mama #lasata #gravida #dupa #ce #sa