Scarlatina este o patologie infecțioasă bacteriană, determinată de anumite tipuri de streptococi, mai rar de grup C sau G. Sursa de infecție este reprezentată de pacientul diagnosticat cu scarlatină sau angină cu SBHA (streptococ beta-hemolitic grup A) sau G, secretor de eritrotoxine pirogene sau purtătorii asimptomatici de streptococ secretor de eritrotoxină. Este vorba despre același tip de bacterie precum streptococul în gât. Scarlatina se transmite foarte ușor prin aer, de la pacient la pacient atunci când aceștia tușesc, iar riscul de contagiozitate este mare cu debut cu 24 ore înainte de simptome șiPersistă 24-48 ore după inițierea antibioticoterapiei.
Angina streptococică este o infecție bacteriană a faringelui și a amigdalelor, cu debut acut, febră, stare generală alterată și durere la înghițire. Infecția streptococică se transmite pe calea respiratorie, dar și prin contactul cu obiecte contaminate dacă nu se respectă igiena mâinilor. Faringita streptococică este determinată de o bacterie numită streptococ, dintre care cea mai frecventă tulpină în afecțiunile faringo-amigdaloase este streptococul beta-hemolitic de grup A.
Tipuri de streptococi și domeniul lor de afectare
Streptococul de grup A (Streptococcus pyogenes) este responsabil pentru faringită streptococică, scarlatină, impetigo, cellulita și pot provoca complicații precum febra reumatică sau glomerulonefrita post-streptococică. Grupul B (Streptococcus agalactiae) poate afecta nou-născuții și femeile gravide; la adulți poate exista purtător sau poate apărea în contextul unor boli cronice. Există și streptococi din grupul C sau G, care pot provoca infecții ale pielii, ale gâtului sau endocardite, deși sunt mai puțin frecvenți. În afara de acestea, povestea este completată de prezența Streptococcus Viridans în flora orală, asociată cu endocardite la pacienți cu tulburări dentare sau afectare a valvei.
Diagnosticul corect necesită recoltări din gât sau din leziuni, teste rapide pentru antigen A sau cultură, și, în cazuri mai complicate, teste PCR sau hemoculturi, pentru a ghida tratamentul și a preveni complicațiile.
Transmiterea și contagiozitatea
Infecția cu streptococ se transmite în principal prin contact direct cu persoane infectate sau purtătoare; streptococii pot supraviețui pe suprafețe, deci igiena este esențială pentru reducerea riscului. Pacienții cu faringită streptococică sunt contagioși în primele 24 de ore după începerea antibioticelor; în cazul copiilor, reintegrarea în colectivitate este recomandată după normalizarea stării și trecerea a cel puțin 24 de ore de tratament.
Evaluarea diagnostică la copii
Diagnosticarea corectă a infecțiilor streptococice este esențială pentru a reduce riscul complicațiilor. În cazul faringitei streptococice, medicul poate efectua o examinare fizică și poate solicita teste rapide sau tampon faringian; în cazuri cu suspiciune ridicată sau rezultate negative la teste rapide, se poate efectua cultură. Pentru infecțiile severe sau suspectate de suprainfecții, pot fi necesare hemoleucuțe, biochimie, markeri inflamatori (proteina C reactivă) și culturi din sânge. Diagnosticul se confirmă prin prelevarea de exsudat nazofaringian, spută sau leziuni cutanate, după caz, iar tratamentul este ghidat de tipul infecției și de gravitatea ei.
Tratamentul focalizat pe copii
Tratamentul principal pentru majoritatea infecțiilor streptococice este antibiotic. Penicilina sau amoxicilina sunt medicația de primă linie; dacă pacientul este alergic la penicilină, pot fi utilizați eritromicina sau clindamicina. În cazuri de complicații severe (abcese, pneumonie) pot fi necesare intervenții medicale suplimentare, uneori chirurgicale. Tratamentul timpuriu scurtează durata bolii și previne complicațiile, iar diagnosticul corect conduce la o gestionare mai ușoară a infecției.
Alte măsuri de susținere includ analgezice antipiretice (paracetamol sau ibuprofen) pentru durere și febră, sprayuri sau dropsuri pentru gât și, în unele cazuri, agenți antiseptici aplicabili local. În cazul infecțiilor respiratorii mai rare sau invazive, pot fi necesare intervenții suplimentare, inclusiv investigații imagistice sau culturale pentru ghidarea terapiei.
Prevenția și igiena
Prevenția infecțiilor cu streptococ se bazează în principal pe igienă personală: spălarea frecventă a mâinilor, acoperirea gurii și a nasului la tuse sau strănut, evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave. Deși nu există vaccin pentru faringita streptococică, tratamentul adecvat cu antibiotice contribuie semnificativ la prevenirea complicațiilor și la reducerea transmiterii în comunități (școli, creșe).
Complicații ale infecțiilor streptococice netratate
Printre complicațiile posibile se numără febra reumatică, glomerulonefrita post-streptococică, fasceita necrozantă și alte infecții ale urechii, sinusurilor sau pielii. Sindromul de șoc toxic streptococic poate apărea foarte rar, fiind o urgență medicală. De aceea, tratamentul la timp cu antibiotice este crucial pentru copii, pentru a preveni evoluția către aceste complicații.
Despre teste și monitorizare
Testele rapide pot indica prezența streptococului A în câteva minute, însă pot exista rezultate fals negative, motiv pentru care cultura de confirmare poate fi necesară în cazul copiilor și adolescenților. În timpul sarcinii, pentru identificarea streptococului, se efectuează culturi vaginale și rectale în săptămânile 35-37. Monitorizarea clinică a copiilor cu faringită streptococică sau scarlatină include evaluarea simptomelor, temperatura și acordarea repausului la domiciliu când este cazul.
Faringită streptococică - fiziopatologie, semne și simptome, diagnostic, tratament
Rolul asigurător SANADOR în diagnosticul și tratamentul streptococilor
La SANADOR pacienții au acces la consultații, analize de laborator rapide și precise, investigații suplimentare recomandate de medic și monitorizare medicală pentru recuperare și prevenirea recidivelor. Clinica oferă suport pentru evaluare și îngrijire completă, inclusiv recomandări pentru protejarea celor din jur și reabilitarea pacienților după atacuri streptococice.
Sănătatea ta este prioritatea noastră! Pentru faringită streptococică sau scarlatină, repausul la domiciliu este recomandat, iar tratamentul trebuie început doar la recomandarea medicului pediatru sau a specialistului.
- Tratamentul antibiotic se administrează conform recomandărilor medicului, de regulă penicilină sau amoxicilină; la alergie, alternative precum eritromicina sau clindamicina.
- Testele rapide de diagnostic ajută la confirmarea infecției în timp scurt; culturile pot fi necesare în caz de rezultate negative în context clinic sugestiv.
- Igiena riguroasă și izolarea în timpul contagiozității scad transmiterea între copii în colectivități.
Notă de avertizare
Nu inițiați tratamentul cu antibiotice fără recomandarea medicului; utilizarea necorespunzătoare poate duce la rezistența bacteriană și la complicații mai greu de tratat.
tags: #mamica #pediatru #streptococ