Dorinta de a avea urmasi este una dintre cele mai legitime dorinte ale fintei umane. Nimic nu implineste mai bine un cuplu decat experienta conceperii unui copil care poate schimba cu totul universul parintilor si le poate oferi un sens profund in viata. Cu toate acestea, multe cupluri experimenteaza probleme de infertilitate, ajungand sa epuizeze toate variantele oferite de medicina reproductiva actuala. In ultima instanta, ramane varianta de a avea un copil prin apelarea la o mama surogat, adica o femeie terta care accepta sa duca o sarcina la termen, timp de 9 luni, pentru ca visul unui cuplu sa devina realitate.
Insa, in practica, lucrurile nu sunt nici pe departe simple: fizic, emotional, etic, din punctul de vedere al raporturilor intre mama surogat si cuplul asistat reproductiv sau al legislatiei, lacunara si neclara, totul este destul de complicat. Astazi nu mai constituie o raritate faptul ca surogatul este una dintre cele mai noi modalitati prin care oamenii isi pot construi familiile. Dar persista inca multe prejudecati si dezinformari despre acest proces, iar legiferarea sa se remarca prin lipsa unor reglementari adecvate in Romania.
Ce înseamnă mama surogat?
Mama-surogat - sau mama purtatoare (de imprumut) - este o femeie care accepta, pe baza unui contract semnat la notar, sa duca o sarcina la termen si sa nasca un bebelus pentru un cuplu sau o femeie infertila, renuntand de bunavoie la orice drept parental asupra copilului. Copilul rezultat poate fi genetic inrudit cu mama surogat sau exista situatii in care femeia este doar “purtatoare”, embrionul implantat provenind din gametii donati de catre un alt cuplu.
Când se apelează la o mamă surogat?
In general, cuplurile infertile apeleaza la o mama-surogat dupa ce au epuizat toate celelalte metode, cum ar fi fertilizarea in vitro sau inseminarea artificiala. De asemenea, absenta uterului sau malformatiile uterine, esecul mentinerii unei sarcini viabile prin avorturi repetate, riscurile potential fatale la nastere pentru mama, pot determina anumite femei sa recurga la o asemenea solutie neobisnuita. Desi se intalnesc mai rar, exista cazuri in care femei sanatoase si fertile refuza, din diverse motive, sa poarte o sarcina, apeland la mame purtatoare pentru a le naste copilul. Unele cupluri de homosexuali aleg aceasta varianta in state unde adoptia este restricționată.
Tipuri de mamă surogat
Exista doua forme principale de surogat: traditional si gestational. In surogatul traditional, oulul este al mamei surogat si este insamantat cu sperma tatalui prin inseminare artificiala, ceea ce face ca mama surogat sa fie si mama fizica si genetică a copilului. In surogatul gestational, ovulul si/sau embrionul provin de la mama destinatară sau de la donator, iar mama surogat nu este genetically legată de copil. Procedura de fertilizare in vitro este folosita pentru a transfera embrionul in uterul mamei purtatoare.
Aspecte juridice în România
In Romania, legislația referitoare la surogat este ambigua si nefinalizata. Potrivit unor prevederi, doar cuplurile infertile și femeile singure au dreptul sa apeleze la serviciile unei mame surogat, cu multiple conditii. Proiecte legislative au fost depuse, dar nu au fost finalizate, iar lipsa unei reglementări clare creează incertitudine juridică. Contractul de surogat poate fi incheiat, de obicei, cu plata unor cheltuieli si compensații pentru mama purtătoare, dar apare riscul eludării legii în practică. Se preconizează sancțiuni pentru tranzacțiile comerciale și traficul de gameti, iar multe situații rămân nerezolvate din cauza vidului legislativ.
Prevederile legale și condițiile de consimțământ
Conform art. 442 Cod civil, parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator, trebuie sa isi dea consimtamantul in prealabil, in conditii care sa asigure deplina confidentialitate, in fata unui notar public. De asemenea, articole din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical prevad ca intre cuplu si mama purtatoare se vor incheia acte autentificate prin notar, cu obligatii privind tratament, cheltuieli si consimtamant pentru incredintarea copilului. Contractul de surogat, de obicei, este incheiat cu titlu gratuit, iar remuneratia poate fi alocata pentru investigatii, ingrijiri sau logistică, nu pentru transferul copilului.
Riscuri, etică și impact social
Femeia surogat se confruntă cu numeroase dileme etice, stigmatizare si tensiuni interioare. Exista îngrijorări ca surogatul sa devină o industrie comercială, iar copilul să fie tratat ca obiect comercial. Curțile internaționale au discutat aspecte privind filiația, drepturile copilului și statutul de părinte în contextul recunoașterii filiației stabilite în strainatate. Hotărârile CtEDO și alte tribunaluri subliniază că interesul superior al copilului și protecția mamelor surogat împotriva exploatării trebuie să stea în centrul reglementărilor. În timp ce în Grecia se practică doar surogatul altruist, în alte țări reglementările variază, iar în unele țări surogatul este interzis total sau restrâns puternic.
Experiențe personale și cazuri celebre
Există relatări despre mame surogat care au narat experiențe emoționale profunde, cum ar fi poveștile despre cupluri care și-au întâmpinat bebelușii cu speranțe și emotii intense, precum și cazuri în care superfetatiile au generat copii sănătoși. Un exemplu de contact emoțional între familie și mama surogat a fost relatat de mama Chelsea, care a nașcut pentru un cuplu din California; relația a rămas strânsă iar momentul nașterii a fost descris ca unul memorabil. De asemenea, instanțe internaționale au analizat cazuri ce implică recunoașterea filiației în cadrul cupelor de acțiune între state diferite, evidențiind necesitatea unor aranjamente internaționale pentru protecția copiilor și a părinților interesați.
Factorii cheie pentru alegerea unei mame surogat în țările în care este permisă
În țările în care este permisă surogarea, criteriile includ: vârsta mamei surogat între 21 și 40 de ani; indicii de sănătate fizică și psihică; evaluări medicale și psihologice ale cuplului; acorduri legale încheiate înainte de procedură; lipsa complicațiilor medicale majore anterioare; conformitatea cu reglementările locale privind compensația și drepturile părintelui intenționat. Este comună utilizarea de agenții specializate pentru a facilita găsirea unui donator, evaluările și consilierea, dar este esențial ca cuplul să fie complet informatat despre implicațiile juridice și emoționale.
Perspective globale și situația actuală
La nivel internațional, există țări în care surogatul este interzis total (exemple: Spania, Austria, Germania, Franța), iar în altele este permis cu reglementări stricte. Grecia permite doar surogatul altruist; Marea Britanie, Țările de Jos, Danemarca și Belgia permit în anumite condiții. Ucraina, Rusia și Belarus reglementează diferit, iar în România situația este neclară. Fenomenul este în continuare controversat, iar dezbaterea publică se concentrează pe protecția copilului, drepturile mamelor purtătoare și evaluarea etică a acesti practici.
Consolidarea informației: imaginile și video utilitare
Infertilitate și FIV. Dr. Lucia Luchian (SANADOR), la DC Medical și DC News
Aspecte practice pentru cupluri
Cuplurile care examinează opțiunea surogatului ar trebui să caute consiliere juridică și psihologică, să înțeleagă drepturile și responsabilitățile, să asigure comunicarea clară între părți, să evalueze costurile, să compare reglementările din diferite țări dacă se gândeasc la opțiuni internaționale, și să ia în considerare impactul asupra copilului, asupra familiei extinse și a statutului legal în eventualitatea destrămării cuplului.
tags: #mature #germane #ramase #gravide #cu #fii
Postări populare:
- Descoperiri recente în oftalmologia pediatrică și alegerea surgeonului
- De ce să faceți teste de compatibilitate genetică înainte de concepție
- Fișa postului – descrierea activității adjunctului inspectorului general
- Ghid pentru alegerea unui neurolog pediatric la Brăila
- Ghid practic pentru cadouri de 1 an bebeluși: idei unice