După o anchetă a PressOne care a dezvăluit că dr. Cristian Andrei, unul dintre cei mai mediatizați psihoterapeuți din România, a practicat timp de peste 20 de ani fără atestat și a hărțuit sexual două paciente, alte șapte posibile victime au contactat redacția. Cristian Andrei este acuzat de abuzuri similare, întinse pe o perioadă de mai bine de 20 de ani. Mărturiile femeilor descriu același tipar: atingeri în timpul ședințelor de terapie, inițierea unor acte sexuale și manipulare emoțională. Primele abuzuri relatate datează din 1998, la cinci ani după ce Cristian Andrei devenea medic psihiatru.
PressOne publică fragmente din aceste mărturii, care vor fi incluse într-un material amplu, în curs de documentare. Cristian Andrei este medic psihiatru, specializat în neuropsihiatrie infantilă din 1993. De atunci, a oferit, contra cost, ședințe de psihoterapie. Din 2004 însă, odată cu înființarea Colegiului Psihologilor din România, psihoterapia a devenit o profesie distinctă, reglementată separat, care poate fi practicată doar cu un atestat de liberă practică, obținut după finalizarea unei școli de formare în psihoterapie și doi ani de practică sub supervizare. Dr. Cristian Andrei nu și-a completat studiile după anul 2004 și nu îndeplinește criteriile unui psihoterapeut cu drept de practică.
Colegiul Psihologilor din România a confirmat oficial pentru PressOne că Dr. Cristian Andrei nu deține un atestat de liberă practică în psihoterapie. Instituția nu și-a exprimat nicio poziție cu privire la aspectele semnalate de ancheta PressOne.
Mărturiile victimelor și oglinda comportamentului infracțional
Mărturii ale femeilor abuzate de Cristian Andrei, în ultimii 27 de ani. Femeile care au contactat redacția PressOne descriu abuzuri sexuale petrecute încă din anul 1998 în cabinetul de terapie al lui Cristian Andrei, la cinci ani după ce bărbatul devenise medic psihiatru: „Mulți ani, am crezut că ”l-am iubit”. Dar în toți acei ani, o parte din mine a știut că momentul în care, după vreo 8 „ședințe de terapie”, m-a atins cum atinge un bărbat o femeie a fost greșit, o trădare și o vătămare profundă.”
„Și eu am trecut prin „cabinetul” dânsului”. „Și pe mine m-a luat în brațe și m-a sărutat cu forța”. „Mă număr printre "victimele" respectivului, dar mă declar o victimă light, întrucât atunci când a început să mă sărute și mângâie, eu m-am tras și nici nu am mai călcat prin cabinetul domniei sale.”
„M-a pus să mă ridic de pe canapea, s-a apropiat de mine și m-a împins cu forță în jos... dacă m-aș fi așezat, aș fi fost în poziția cea mai bună pentru sex oral. Nu m-am așezat.” „Pune mâinile pe tine, te ia în brațe, se așează lângă tine, cât să nu înțelegi ce se întâmplă.”
Confruntat cu primele acuzații, Andrei a declarat că nu ar fi făcut vreodată rău vreunei persoane care a intrat în cabinetul său și că acuzațiile sunt false: „Cum să întrețin relații sexuale? În timpul ședinței de psihoterapie faci psihoterapie”. „Dacă dumneavoastră aduceți o singură persoană să-mi spună în față că i-am făcut un rău, eu renunț la practica mea de orice fel.”
În timpul unui live pe o rețea socială, Andrei a afirmat că „munca cu oamenii m-a calificat” și a adăugat că acuzațiile reprezintă ostilitatea femeii față de bărbatul la care nu mai are acces. De asemenea, a promis să continue să scrie și să iubească, iar dacă va ajunge în închisoare, să își asume rolul de consilier pentru colegii de pavilion.
Răspunsuri instituționale și aspecte legale
Confruntat cu acuzațiile, CPR a comunicat că „Domnul Cristian Andrei Ion nu se regăsește în evidențele Colegiului Psihologilor din România, astfel dânsul nu deține atestat de liberă practică eliberat de către Colegiul Psihologilor din România”. De asemenea, comisia de psihologie clinică și psihoterapie a exprimat îngrijorarea față de afirmațiile sale, care ar putea ridica dezinformări și submina încrederea în serviciile psihologice.
Până la finalizarea anchetei, poliția română s-a autosesizat la 24 de ore după publicarea anchetei, lansând o investigație în legătură cu dr. Cristian Andrei. Apelul public la victime și la persoane cu informații este adresat tuturor unităților de poliție; se subliniază necesitatea cooperării pentru anchetă și protecția persoanelor vulnerabile.
Comparativ cu cazuri internaționale: reorganizări ale sistemelor medicale
În alte cazuri internaționale, cum ar fi cazul Dr. Robert Hadden din SUA, instanțele au aplicat pedepse semnificative pentru acte sexuale cu mai multe paciente, iar universități și spitale au fost nevoite să adopte reforme pentru a preveni repetarea abuzurilor. În cazul lui Hadden, autoritățile au dispus plăți compensații semnificative către victime, iar instituțiile medicale au implementat programe ample de revizuire a practicilor de obstetrică și ginecologie.
În cazul României, discuțiile despre necesitatea atestatelor, supravegherii clinice și reglementărilor mai dure rămân în atenția publicului și a instituțiilor, pe măsură ce anchetele continuă și mai multe părți ies la lumină.
Impact asupra victimelor și dinamica rușinii
Studiile arată că strategiile de manipulare, fie ele directe sau subtile, contribuie la apariția rușinii și la menținerea secretului. Dinamica traumatică dezvoltată ca urmare a abuzului sexual predispune copilul să caute sens în ceea ce i s-a întâmplat. Neavând capacitatea de a înțelege pe deplin aceste situații, se ajunge frecvent să creadă că „a contribuit” sau că „ar fi putut preveni” abuzul, ceea ce menține victima într-un ciclu de tăcere.
Ana (nume modificat) a fost victima unui alt caz în Moldova, unde un medic traumatolog a recidivat în relații sexuale cu o minoră, iar condamnarea a generat controverse privind angajările ulterioare în instituții medicale. Dialogurile dintre victimă, familie și autorități subliniază dificultățile cu care se confruntă victimele în a obține recunoaștere, dreptate și reabilitare.
Considerații despre etică profesională și reglementare
Instituțiile medicale și profesionale trebuie să echilibreze drepturile pacienților cu evaluările de integritate profesională, să impună reglementări clare privind birocrația profesională, să asigure verificări corespunzătoare ale cazierelor și să prevină angajările în condiții nepotrivite, în special în sectoarele cu contact direct cu minorii. Mesajele publice ale Colegiului Psihologilor și ale comisiilor profesionale subliniază necesitatea respectării standardelor etice și a responsabilității față de pacienți, în special în situații de abuz raportate sau suspectate.
Instituțiile de sănătate publică din România și Moldova analizează modalități de a îmbunătăți transparența și supravegherea practicienilor, pentru a proteja cel mai vulnerabil segment: copiii. În același timp, această serie de cazuri scoate în evidență nevoia de audituri independente, de programe educaționale pentru personalul medical și de canale sigure pentru raportarea comportamentelor nepotrivite.
Ce este abuzul și neglijarea copiilor? Tipuri, simptome, tratament și diagnostic
Tabel: repere și date esențiale din cazuri discutate
| Aspect | Detalii |
|---|---|
| Acuzații | Hărțuire sexuală, abuzuri repetate în cabinet, manipulare emoțională |
| Perioadă | Este semnalat ca fiind peste 20 de ani în unele cazuri |
| Reglementări | Atestat de liberă practică pentru psihoterapie, supraveghere, reglementări ale Colegiului Psihologilor |
| Răspuns instituțional | Autosesizare, investigații în curs, apeluri către victime să colaboreze |
tags: #medic #ginecolog #acuzat #de #hartuire #sexuala
Postări populare:
- Ghid practic: varicela în sarcină – ce trebuie să știți
- Lenjerie bebe cu strumfita – cum aduce veselie în camera copilului
- beneficiile cremei Stelatopia pentru pielea iritată
- Carpicon S: indicatii si mod de utilizare in inflamatii ginecologice — ce trebuie sa stii
- Ce înseamnă fertilitatea vs. fecunditatea la nivel populațional