Medic pediatru Alexis Cochino: specializare, experiență și perspective în imunologie pediatrică

Sunt multe lucruri care ne perturbă echilibrul imunitar, iar pe unele le putem influența în favoarea noastră. Cât de multe știm despre imunitate? Abia am aflat că Pământul se rotește în jurul Soarelui, și nu invers, dar cam atât, ne-a spus într-un interviu dr. Mecanismele imunitare sunt foarte complexe și încă neînțelese pe deplin. Știm că genetica joacă rolul cel mai important în echilibrul nostru imunitar, iar alimentația, prin nutrienții pe care ni-i aduce, ne asigură elementele de bază pentru sistemul imun, ne-a explicat într-un interviu dr.

Structura generală a sistemului imunitar: înnăscut vs. adaptativ

Sistemul imun este o rețea foarte complexă de celule și molecule care au câteva caracteristici importante. Una dintre ele este că sunt capabile să comunice între ele. O alta este că sunt capabile să facă diferența între ce e propriu organismului și ce e străin. Scolastic vorbind, există două părți ale sistemului imun. Spun scolastic pentru că, de fapt, ele au roluri complementare și parțial superpozabile. Pe de-o parte, există sistemul imun înnăscut sau nespecific, caracteristic și animalelor inferioare ca vechime a dezvoltării. El este capabil să detecteze intrarea în organism a unei particule străine, dar nu știe mai mult de atât. Nu știe să facă o diferențiere, să „spună” ce este acel „ceva” care a intrat în organism. Știe doar că este ceva străin, care a intrat în organism și trebuie atacat. Pentru că nu știe cu precizie cine este agresorul, sistemul imun nespecific folosește arme cu efect mai larg, arme general valabile, dacă vreți. Avantajul acestor arme este că necesită puțin timp pentru activare, dar dezavantajul lor este că, fiind puțin specifice, vor avea efect pe multe alte lucruri. Printre altele, pe țesuturile noastre. Vorbim despre inflamație. O manifestare a acestui sistem imun nespecific sau înnăscut este inflamația: febra, durerea, roșeața. Dr. Alexis Cochino: Este sistemul imun specific sau adaptativ, capabil să recunoască exact cine este agresorul, cu înaltă specificitate, cu mare siguranță. Un avantaj pe care îl aduce sistemul adaptativ este că inițiază un atac foarte bine țintit asupra agresorului și va face foarte puțin sau deloc rău în jur. Sistemul imun adaptativ are, însă, și un dezavantaj: producerea armelor respective necesită timp, timp care este de ordinul zilelor. Or, dacă am avea doar sistem imun specific, în câteva zile, majoritatea patogenilor cu care se confruntă omul ar produce boli mult mai grave sau chiar mortale. Din fericire, avem și sistemul imun nespecific.

Importanța întâlnirilor timpurii cu microbii și rolul igienei

„Mecanismele imunitare nu sunt foarte bine cunoscute, în general. Ca să facem o comparație cu domeniul astronomiei, în materie de imunitate, abia am aflat că Pământul se rotește în jurul Soarelui, și nu invers, dar cam atât”.Dr. Smart Living: Sistemul imun înnăscut este moștenit genetic? Dr. Alexis Cochino: Moștenite genetic sunt toate - bazele lor, cel puțin. Felul în care își formează armele sistemul imun specific este individualizat. Arma mea contra unui virus, a unei bacterii sau a unei ciuperci diferă puțin de arma pe care ați face-o dvs. Nu cu mult, dar diferă. Dr. Alexis Cochino: Este foarte important să ne întâlnim la timp cu ce trebuie să ne întâlnim. Lucrul acesta este valabil și în privința microbilor, și a alergenilor. O întâlnire anterioară cu microbii te va proteja să dezvolți boala respectivă la vârsta de adult. În unele cazuri, întâlnirea cu un microb la vârstă adultă poate avea urmări grave.

Stil de viață și echilibrul imunitar

Dr. Alexis Cochino: Da, toți acești factori influențează starea generală de sănătate a organismului și inclusiv funcționarea sistemului imun. Despre unii avem date concrete și sigure, iar despre alții doar bănuim că influențează. Ca în orice lucru, regulile sunt aceleași: puțin e rău, moderat e bine și mult e rău. Există o teorie care susține că frecvența mare și în creștere a bolilor alergice din ultimii zeci de ani este cauzată de igiena noastră excesivă. S-ar putea ca acest lucru să nu fie valabil doar pe parcursul vieții unui individ, ci să fie transgenerațional.

În plină pandemie, e greu să vorbim despre exces de igienă, s-ar putea să fiu pus la zid. Ca să înțelegem ce e normal. Noi avem pe noi și în noi un foarte mare număr de microbi, de foarte multe feluri și în cantitate mare. Practic, în organismul uman sunt mai multe celule de microbi decât de om. Când starea de sănătate este bună, toți acești microbi sunt în echilibru ei între ei și ei cu noi, în așa fel încât niciuna dintre speciile de microbi nu ajunge să producă o boală, tocmai din cauza faptului că este în concurs cu celelalte specii. În momentul în care noi intervenim pe această populație atât de diversă cu un factor, chiar și cu aceste substanțe care distrug 99,9% dintre microbi, înseamnă că plivim dintre ele și rămân o parte. Partea aceea care rămâne, chiar dacă reprezintă doar 0,1% dintre microbi, este periculoasă. Acei microbi vor rămâne, practic, fără concurență și vor putea prolifera necontrolat nemaiavând concurență. Vor avea acces la toate resursele, la toți nutrienții de pe piele. Nu vor fi nevoiți să concureze cu nimeni pentru ele și se vor înmulți. Acest lucru crește foarte mult riscul ca niște mici fisuri în apărările noastre să fie exploatate de ei și să declanșeze boli.

Vitamine și vitaminele D în imunitate

Vitamina C este poate cea mai cunoscută pentru rolul ei în imunitate. Dr. Alexis Cochino: Vitamina C este una dintre moleculele pe care le găsești cel mai ușor într-un milion de produse farmaceutice și parafarmaceutice (suplimente alimentare). Popularitatea ei s-ar putea datora și faptului că nutriționiștii ne spun - și au dreptate - că, pentru o viață sănătoasă, trebuie să consumăm fructe și legume în fiecare zi. Or, vitamina C de acolo provine. Ea este unul dintre cei mai importanți antioxidanți și este important pentru că procesele metabolice din corpul nostru sunt bazate pe reacții de reducere sau oxidare. Sunt două tipuri de reacții, opuse, care sunt menținute în echilibru de substanțele pro-oxidante și antioxidant din organism. Imunologic, vitamina C nu face ea însăși ceva, însă toate procesele din organism se bazează pe astfel de reacții.

Vitamina D a revenit în lumina reflectoarelor odată cu pandemia de coronavirus. Dr. Alexis Cochino: În COVID-19 sunt două procese cu care ne luptăm: unul este infecția și celălalt este răspunsul la infecție - un răspuns exagerat, cel puțin din anumite puncte de vedere. În România sunt în derulare în prezent studii pentru evaluarea statusului vitaminei D la nivel populațional, ceea ce este foarte, foarte bine, pentru că nu aveam astfel de date. Recomandările noastre de suplimentare cu vitamina D, în pediatrie și nu numai, se bazau pe un balans între recomandările clasice românești și cele moderne ale unor alte țări. Studiile efectuate în țările nordice arată că avem nevoie inclusiv ca adulți de vitamina D. Nivelul de suplimentare variază de la 1.000-2.000 UI/zi, până la 8.000 UI/zi, în funcție de vârstă.

Dr. Pe de altă parte, noi nu trăim nici în Finlanda, unde s‑au realizat studiile cele mai concludente din Europa. Regimul nostru de însorire este totuși semnificativ mai mare decât în Finlanda. Cu toate acestea, nici nu profităm de el. Dr. Dr. Alexis Cochino: Ne așteptăm ca nivelul cel mai mic să fie în primăvară, în lunile martie-aprilie, iar cel mai mare nivel să fie atins în lunile august-septembrie. Dacă nu știm sigur, putem face această analiză și de două ori pe an. Dr. Alexis Cochino: Da, există un program național de evaluare a statusului vitaminei D la copii. Prin acest program se poate face gratuit o măsurare pe an pentru cei mici.

Imunologia pediatrică în România: provocări și centre

„În România nu există studii, iar până când le vom avea, nu ne rămân decât cele făcute în alte țări, care arată un necesar de la 1.000-2.000 de unități și până la 8.000 de unități pe zi.” Persoanele cu piele mai pigmentată și persoanele în vârstă au o sinteză scăzută la nivelul pielii. Dr. Alexis Cochino subliniază că reconfigurarea educației medicale în domeniul imunologiei pediatrice este crucială. Centrele regionale dedicate imunologiei pediatrice sunt la București, Timișoara, Iași, Cluj, Târgu Mureș și Constanța. Principala problemă cu care se confruntă sistemul este lipsa medicilor pediatri specializați în imunologie sau reumatologie. De asemenea, finanțarea pacientului este insuficientă, iar universitățile nu pregătesc suficiente cadre în aceste domenii. Pentru bolile autoimune pediatrice există cu adevărat provocări: artrita juvenilă, imunodeficiențele primare, lupusul și dermatomiozită. A doua ediție a Conferinței Imunopedia, desfășurată în București, subliniază importanța interdisciplinarității în patologia bolilor sistemului imunitar la copii.

Dr. Alexis Cochino, șef lucrări UMF București, medic primar pediatrie, medic specialist alergologie și imunologie clinică IOMC, explică situația în practică: alergiile alimentare întârziate pot constitui cauza pentru diverse afecțiuni și simptome. „Cu ajutorul testului Imupro am reușit să fac o listă restrânsă de cauze alimentare la pacienți cu boli semnificative, în general digestive sau cutanate din pediatrie, listă pe care ulterior am folosit-o în reglarea regimului acelor pacienți, ceea ce a a dus la ameliorarea sau, în unele cazuri, chiar disparția simptomelor.”

Impactul practic al lucrului cu imunologia pediatrică

Imunologia și reumatologia pediatrică necesită o abordare multidisciplinară pentru diagnostic și tratament. Diagnosticul este adesea tardiv din cauza simptomelor specifice care pot lipsi sau se pot confunda cu alte afecțiuni pediatric, iar tratamentul precoce poate influența pozitiv prognosticul pe termen lung. Un rol esențial îl au expertiza familială și educația medicilor de familie pentru identificarea semnelor de alarmă la copii. Centrul de referință din București, precum și centre regionale, lucrează în această direcție pentru a optimiza timpul de diagnostic și îngrijire.

Concluzii despre rolul medicului Alexis Cochino

Dr. Alexis Cochino este șef lucrări la UMF București, medic primar pediatrie, medic specialist alergologie și imunologie clinică IOMC, cu o experiență consolidată în domeniu. El oferă o perspectivă amplă asupra mecanismelor imunitare, importanța alimentației, a vitaminelor (în special vitamina D) și a igienei inteligente în menținerea echilibrului imun în copii și adulți. De asemenea, el subliniază necesitatea consolidării infrastructurii educaționale și a centrelor specializate pentru a face față provocărilor imunologiei pediatrice din România.

În contextul practic, se folosesc instrumente precum testul Imupro pentru a identifica cauzele alimentare la pacienți cu boli semnificative, ceea ce poate duce la ajustări terapeutice benefice. Asemeni cercetării în imunologie, și administrația medicală locală și națională trebuie să pună accent pe educația medicală și pe finanțarea pentru a crește numărul specialiștilor în imunologie pediatrică și a serviciilor dedicate copiilor cu tulburări imunologice, reumatologice sau autoimune.

Informațiile prezentate reflectă o abordare holistică a imunologiei pediatrice, unde genetica, nutriția, igiena și expunerea la mediu interacționează pentru a modela răspunsul imunitar al copilului. Dr. Cochino subliniază importanța echilibrului între intervențiile necesare pentru prevenție și riscul de dezechilibru al microbiomului, iar modul în care alimentația și nutrienții susțin funcțiunile țesuturilor este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor.

tags: #medic #pediatru #alexis #cochino

Postări populare:

• Ghid complet despre suzeta cu tetină plină: avantaje și potențiale riscuri
• Ghid practic despre clasificarea maternității în timpul nașterii
• Dr. Mihaela Oros: contribuții marcante în somnologia pediatrică din România
• Colici la sugari: doTERRA și recomandări sigure – ghid detaliat
• Ghid practic despre controlul ginecologic: ce să aștepți la prima vizită