Conferentiar Dr Carmen-Michaela Crețu reprezintă un reper în parazitologie medicală, cu activitate în diagnosticul infecțiilor parazitare, endo- și ectoparazitari, precum și în monitorizarea pacienților imunodeprimați. Prin activitatea sa, se subliniază necesitatea unei colaborări multisdisciplinare între clinicieni, laborator, imagistică și chirurgie pentru angajarea unei conduite terapeutice conforme cu ghidurile OMS pentru echinococoza.

Profilul profesional și aria de expertiză

Conferentiar Dr Carmen Michaela Crețu este membru expert în Grupul de Lucru OMS pentru Echinococoza și acordă o atenție deosebită echinococozei chistice și alveolare, având competente pentru depistarea, diagnosticarea și stadializarea acestei boli, inițierea sau oprirea tratamentului antiparazitar, monitorizarea ulterioară. Se urmărește evaluarea eventualelor reacții adverse, stabilirea altor alternative terapeutice și consilierea pacientului în vederea trasării unui plan de tratament pe termen lung cu controale periodice.

Dl. doctor coordonează o echipă multisdisciplinară (clinic, laborator, chirurgie, imagist) orientată spre cea mai corectă atitudine terapeutică în funcție de ghidurile OMS. O altă preocupare a colectivului este patologia cu risc de transmitere în timpul sarcinii (Toxoplasma, Rubella, Citomegalovirus, Herpes simplex, Listeria etc.), asigurând supravegherea gravidei cu risc de transmitere verticală și monitorizarea nou-născutului în primul an de viață.

Diagnosticul infecțiilor parazitare: principii și abordări

Diagnosticul Infecțiilor parazitare cu endo- și ectoparaziți se bazează pe o combinație de metode: identificarea morfologică a structurilor parazitare (paraziți adulți, larve, ouă, ectoparazite și fragmente parazitare), teste de screening și confirmare efectuate în cadrul laboratorului clinicii, precum și observații din partea pacientului. Pacienții sunt încurajați să aducă în consultație orice element suspect de parazit, inclusiv mostre acumulate de pe tegument, din diferite produse biologice sau din insecte, pentru a susține suspiciunea de parazitoze.

În cazul unor afecțiuni cu debut brusc sau cu perioade de incubatie scurte, diagnosticul rapid poate salva vieți. În funcție de capabilitățile laboratoarelor, poate fi necesară efectuarea coproparazitologiei, amprentei anale și, în unele situații, a testelor ADN pentru helminți. Este esențială o colaborare în cadrul echipei pentru a evita întârzieri în diagnostic, în special în cazul infecțiilor cu risc înalt de transmitere sau în condiții de imunodeficiență.

Oxiurii: simptome, diagnostic și tratament

Infecția cu oxiuri (Enterobius vermicularis) este frecventă în colectivități și, deși tratamentul naturist este des promovat, în situațiile practice nu s-a dovedit eficacitatea acestora în eradicarea infecției. Se recomandă albendazol, în doza standard de 400 mg, administrat pe stomacul gol, seara, în intervalul 2-3 ore înainte de ultima masă a zilei și cu fluor de apă, pentru a maximiza persistența medicamentului în lumenul intestinal. Tratamentul cu albendazol se repetă în cicluri de 3 zile consecutive, sau 5 zile în situații de superinfecție, urmate de o administrare discontinua la intervale săptămânale timp de trei săptămâni.

Este crucial ca tratamentul să fie aplicat atât copilului, cât și tuturor contacților din familie, deoarece ouăle se pot depune în mediul înconjurător și se pot transmite rapid. Măsurile de igienă strictă includ schimbarea zilnică a așternuturilor și a hainelor la 60-70 grade, călcarea acestora, tăierea unghiilor, igienizarea obiectelor moi (plușuri) și dezinfectarea mediului, cu accent pe baie și spațiile comune. Este important să se evite automedicația cu soluții naturiste, pentru că nu oferă eradicarea infecției și pot întârzia tratamentul corect.

Tratamentul adulților contacți trebuie să fie gestionat în aceeași zi cu tratamentul copiilor, iar dozele recomandate pentru adulți pot fi aceleași ca pentru copilul mare, cu o schemă similară. Profilaxia la om nu recomandă tratamente preventive repetate; în schimb, se accentuează igiena riguroasă și spălatul mâinilor, spălatul fructelor și legumelor, utilizarea șervețelelor umede, precum și suportarea unui regim alimentar normal în timpul tratamentului.

Aspecte clinice ale infecțiilor parazitare în sarcină și în pediatrie

Patologia parazitară poate prezenta riscuri de transmitere în timpul sarcinii, dintre care toxoplasma, rubella, citomegalovirus, herpes simplex, Listeria și altele sunt evaluate cu atenție în monitorizarea gravidilor. În acești copii, se urmărește monitorizarea atentă a mamei însărcinate și a nou-născutului, pentru a preveni complicațiile despre care se știe că pot apărea în derularea sarcinii sau în perioada postnatala.

În pediatrie, identificarea copiilor susceptibili la alergii poate fi dificilă, deoarece parazitozele pot acționa ca un factor declanșator pe teren alergic. Odată cu eradicarea parazitului, simptomatologia alergică se poate ameliora, dar pot apărea ulterior alte triggeri dacă există alte infecții asociate sau alte condiții alergice. Diagnosticul poate utiliza atât testele parazitologice, cât și evaluările alergologice pentru a crea un plan terapeutic coerent.

Detalii despre consultații, opțiuni și costuri

  • Consultatie Conf/Prof - 30 min 400 lei
  • Consultatie Conf/Prof - 60 min 600 lei
  • Consultatie Conf/Prof - pensionar 250 lei
  • Consultatie de control - 15 min 200 lei
  • Consultatie Conf/Prof de control - pensionar 100 lei
  • Consultatie a doua opinie - 400 lei
  • Consultatie strain - 400 lei
  • Consultatie de control strain - 200 lei
  • Consultatie urgenta - 500 lei
  • Consultatie de control urgenta - 250 lei
  • Consultatie on line - 400 lei

În exemplele practice, se subliniază importanța evaluărilor periodice în monitorizarea hepatitelor, utilizarea testelor de screening pentru depistarea etiologiei infecțiilor cutanate, respiratorii și digestive, precum și în identificarea sindromelor post-streptococice.

Interviuri și opinii despre oxiuri

În interviuri cu Dr Carmen-Michaela Crețu, se reflectă opinii despre simptomele asociate oxiurozei: dureri abdominale la copil, disconfort periombilical sau în zona colonului ascendent, prurit anal nocturn și enurezis nocturn. Se subliniază că pofta de dulce nu este o trăsătură specifică infecției, iar alte manifestări clinice pot include urticarie, alergii respiratorii sau conjunctivite.

Este important de menționat că diagnosticul pe baza părerilor părinților sau a observațiilor de la domiciliu poate fi realizat în unele cazuri prin identificarea parazitului în zona perianală sau vaginală, deși ouăle nu apar întotdeauna în materiile fecale. Recomandările includ efectuarea coproparazitologiei ca parte a screeningului, alături de amprenta anală pentru creșterea sensibilității diagnostice, de vreme ce amprenta poate detecta ouăle perianal, chiar dacă proba fecală este negativă în ziua respectivă.

Se subliniază că tratamentul standard este albendazol, iar administrarea la stomacul gol în intervalul de 2-3 ore după ultima masă este crucială pentru a preveni absorbția în ficat și formarea metabolitului toxic. Sehrama de tratament: 3 zile consecutive, eventual 5 zile în superinfecție, apoi repetări săptămânale timp de 3 săptămâni. În cazul adulților contacți, dozele sunt aceleași, iar tratamentul începe în aceeași zi cu al copiilor. Distincția între tratamentul simptomelor alergice și tratamentul parazitologic este esențială pentru o evoluție favorabilă a pacientului.

Figura schematică: distribuția paraziților în organism și mecanismele de transmitere

Ce cauzează oxiurii? | Emisiunea Dr. Binocs | Cele mai bune videoclipuri de învățare pentru copii | Peekaboo Kidz

Aspecte de prevenție și educație pentru familie

  1. Igienă riguroasă: spălatul regulat pe mâini, spălatul fructelor și legumelor, utilizarea de șervețele umede în parcuri sau locuri publice.
  2. Tratamentul simultan al tuturor contacților apropiați în caz de oxiuroză identificată în familie.
  3. Schimbarea zilnică a așternuturilor și a hainelor, spălarea la temperaturi înalte, călcarea articolelor de îmbrăcăminte, și dezinfectarea mediului înconjurător.
  4. Monitorizarea unghiilor și evitarea automedicației cu tratamente naturiste, care nu au demonstrat eficacitatea în eradicarea infecției.
  5. Educația părinților privind semnele de alarmă și necesitatea consultării medicale pentru diagnosticul corect și tratamentul adecvat.

Concluzii practice

Diagnosticul infecțiilor parazitare necesită o abordare integrată, cu rol central al unui specialist în parazitologie medicală, corp comun cu echipa multidisciplinară. În cazul infecțiilor parazitare din copilărie și sarcină, monitorizarea atentă și tratamentul individualizat, combinat cu măsuri de igienă strictă, contribuie la prevenția complicațiilor și la îmbunătățirea prognosticului. Este esențială colaborarea între pacient, familie și echipa medicală pentru a asigura managementul de lungă durată și pentru a preveni recidivele, asigurând o calitate optimă a vieții pacienților.

tags: #medic #pediatru #parazitolog #mures

Postări populare: