În anul 1966, Nicolae Ceauşescu a interzis avortul, iar preţul plătit a fost unul uriaş: aproape 10.000 de femei au murit din cauza întreruperilor de sarcină autoprovocate. În ziua de 26 decembrie 1989, odată cu instaurarea noului regim, româncele au redobândit libertatea asupra propriului corp. Prof. dr. Gabriel Bănceanu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Polizu: „Măsura a fost absolut necesară şi esenţială, a pus capăt a ceea ce noi, ginecologii, putem considera genocidul pe care l-a făcut Ceauşescu”. Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Femeia a avut posibilitatea să aducă pe lume numărul de copii pe care şi i-a dorit şi momentul în care şi i-a dorit”.
Primele decenii de după represiunea avortului
Avortul la cerere era considerat infracţiune înainte de 1989, dar femeile găseau soluţii pentru a întrerupe sarcina. Cele mai multe dintre ele au început să facă avort pe ascuns, în condiţii greu de imaginat. Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea Giuleşti: „Cea mai frecventă era sonda intrauterină şi de aici toate năzbâtiile care se puteau injecta”. Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „M-a dus cineva la o casă de ţară - îmi aduc aminte interiorul care era întunecat şi faptul că fierbea pe un fel de aragaz sobă veche nişte instrumente şi mirosea a spirt”.
1990, număr record de avorturi. Liberalizarea avortului la sfârşşitul anului 1989 a deschis o adevărată cutie a Pandorei. În anul 1990 a fost o explozie a întreruperilor de sarcină: aproximativ un milion de avorturi înregistrate, de trei ori mai mare decât naşterile. Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru: „A fost masacru, pentru că foarte multe şi-au provocat singure (avort - n.r.) la luni mai mari”. Prof. dr. Bogdan Marinescu: „Spărgeau geamurile la spital la 6-7 luni:
Decretul 770/1966 și instaurarea regimului de control demografic
„Decretul 770/1966 aduce o perioadă de epurare politică. Educaţia pentru familie cu mai mulţi copii a fost promovată prin filme, piese de teatru, opere de artă concepute”; afirmațiile despre demografiile dictate de autoritate sunt croite în contextul acelorași documente. În 14 ani, politica de control al natalității a atins niveluri aberante în anii ’80. Taxa de celibat pentru persoanele necăsătorite a fost un alt instrument al regimului.
Secţia de avorturi septice de la Braşov era cunoscută ca „Valea Morţii”; iar chirurgii erau expuşi unor riscuri extrem de mari, în condiţii lipsite de materialele moderne. Adrian Sângeorzan, ginecolog braşovean, a descris condiţiile din acea perioadă, unde „afişarea constantă a Pozei lui Ceauşescu” şi presiunea miliţiei dacă se afla o sarcină necenzurată erau parte din rutina zilnică. El relatează despre mărturiile prin care se verifica sarcinile ascunse în fabrici, în timp ce femeile erau aduse la cabinetul medical după un ordin al directorului.
Principalele figuri medicale care s-au opus avortului sau au promovat alternative
Dr. Gabriel Bănceanu: „A fost o adevărată demenţă a avortului la cerere. În primii 2-3 ani se făceau între 1 milion şi 1,5 milioane de chiuretaje. În spitalul Polizu în anii '90 - '91 erau 80-100 de chiuretaje pe zi.” Dr. Bogdan Marinescu subliniază legătura dintre liberalizarea avortului și crescuta incidență a avorturilor în primele perioade ale tranziției. Daniela Drăghici observă rolul organizațiilor neguvernamentale în implementarea programelor de planificare familială, cu finanțări internaționale: „A fost o aventură ce am făcut la începutul anilor 90 pentru a pune pe picioare un program neguvernamental cu câteva cabinete model”.
Prof. dr. Gabriel Bănceanu, din Spitalul Polizu, adaugă: „În primii ani de libertate, avortul a fost cea mai utilizată metodă de contracepţie. Programul de contracepţie şi planificare familială a fost finanţat de Banca Mondială - a contribuit UNICEF şi celelalte societăţi internaţionale interesate în acest program.”
Impactul programelor de planificare familială
Până în anul 2000, numărul avorturilor a scăzut de patru ori faţă de 1990. Numărul nou-născuților a înregistrat, de asemenea, o scădere: dacă în urmă cu 25 de ani se nășteau anual 315.000 de copii, două decenii mai târziu acest indicator a scăzut la jumătate. România a rămas lider în avorturi în Europa la începutul anilor 1990, dar a fost depășită în timp de alte națiuni prin programe sustenabile de educație sexuală și contracepție.
Libertatea de a alege a dus și la apariția mamelor adolescente: „România înregistrează peste 10% din nașterile sub 19 ani” conform specialiștilor. Educația sexuală lipsește încă din multe școli, iar accesul la contracepție modernă rămâne o provocare în spațiile rurale și urbane defavorizate.
Primele cabinete de planificare familială și evoluția lor
Primele cabinete de planificare familială din România au fost înființate imediat după 1989, cu sprijin extern semnificativ. Daniela Drăghici: „Imediat s-au pornit organizațiile neguvernamentale care erau chitite să facă ordine și să facă contracepția un program național”. În 1994, Ministerul Sănătății a înființat o rețea de planificare familială, iar medicii ginecologi și cei generaliști au fost pregătiți să ofere astfel de servicii. Dr. Ana Culcer povestește cum au venit asociații din străinătate ca să educe populația și medicii, iar numărul de avorturi a scăzut treptat.
De la sfârșitul anilor 1990 până în 2007, programele au avut un impact pozitiv: aproximativ 89% din medicii de familie erau formați să ofere servicii de contracepție și planificare familială, însă ulterior au apărut dificultăți în implementare, iar interesele publice nu au rămas la același nivel. După 2007, s-au oprit unele programe de formare a medicilor, iar situația privind educația sexuală în școli a rămas problematică în multe regiuni.
Avortul spontan, o problemă aparte
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 20% dintre sarcini se termină prin avort spontan. Cauzele includ factori genetici, hipertensiune, diabet, boli autoimune și tiroidite. Dr. Mihaela Vasilescu: „Hipertensiunea, diabetul zaharat, bolile autoimune, foarte frecvent tiroidita în zilele astea… pot favoriza avortul spontan”. Dr. Ruxandra Dumitrescu subliniază că febra înaltă sau infecțiile pot determina avortul spontan. Semnele timpurii includ crampe și sângerări. După un avort spontan, este indicată o perioadă de trei luni de așteptare înainte de a încerca din nou să concepi, însoțită de consiliere psihologică.
Moștenirea medicală și cronici despre „decreții”
Este prezentată și o perioadă de istorie personală în care medicii precum Adrian Sângeorzan au practicat medicina sub presiune, în condiții dificile. Mărturiile urmăresc viața profesională a medicilor în Brașov, în contextul decretului, precum și relația lor cu autoritățile. Istoriografia medicală românească include în descrierea acestei epoci și impactul asupra demografiei, dar și despre dramele personale ale medicilor care au trebuit să navigheze între norme birocratice și funcționarea unei practici medicale omenești.
Documentarul „Născuți la comandă. Decrețeii” (2004) de Florin Iepan, în care includ fragmentele amintirilor lui Adrian Sângeorzan, oferă o oglindire critică a realităților din timpul decretelor. Acesta este un reper în înțelegerea contextului în care ginecologia românească a fost obligată să opereze în condiții extreme, între 1966 și 1989.
Cum Controlau Comuniștii Dreptul la Viață | Decrețeii - Partea I [DOCUMENTAR] #documentar
Medici români care au influențat medicina mondială
Lista include nume precum Victor Babeș, Mina Minovici, Constantin I. Parhon, Nicolae Paulescu, Ioan Cantacuzino, Ana Aslan, George Emil Palade, printre alții, cu contribuții în bacteriologie, medicină legală, endocrinologie, injectarea insulinei, gerontologie, biologie celulară etc. Acești oameni au fost lampile în evoluția medicinei, iar în contextul expozițiilor dedicate Anului Omagial, Basilica.ro reiterează succinte biografii despre realizările lor, precum și impactul asupra sănătății publice globale.
tags: #medici #romani #renumiti #impotriva #avortului
Postări populare:
- Setul de Îngrijire pentru Păpușă: Jucărie Interactivă pentru Dezvoltare
- Stopul cardio-respirator: cauze și semnele sale, tratament/primul ajutor
- Ghid despre Statiunea balneara Baile Sugas: informatii utile si atractii turistice
- Umflarea clitorisului în timpul sarcinii
- Simptomele disgravidiei în ultimul trimestru de sarcină