Descoperă Secretele Anatomiei și Fiziologiei Sistemului Reproducător Feminin în Ginecologie

Reproducerea umană depinde de buna funcționare a sistemului reproducător feminin. Dacă dorești să înțelegi mai bine, din punct de vedere medical, anatomia și fiziologia sistemului reproducător feminin sau dacă te confrunți cu o problemă legată de sănătatea sexuală sau de fertilitate, citește în continuare!

Sistemul reproducător - definiție. Sistemul reproducător la om - funcțiile sistemului reproducător feminin. Se poate spune că funcția pe care o îndeplinește sistemul reproducător la om este simplă: asigură reproducerea speciei. Există, însă, mai multe procese care conduc la venirea pe lume a unui bebeluș: maturarea foliculului ovarian și eliberarea ovocitului; captarea ovocitului și transportul acestuia prin trompele uterine; fertilizarea ovocitului la nivelul trompelor uterine; implantarea ovulului fertilizat în peretele uterin; declanșarea menstruației în cazul în care fertilizarea nu se produce; sinteza hormonilor sexuali responsabili pentru menținerea ciclurilor reproductive.

Anatomia sistemului reproducător feminin - componente

Organe genitale feminine interne (organe reproducătoare)

Ovarele: două glande de dimensiuni mici, cu formă ovală, amplasate pe ambele părți ale uterului. Ovarele conțin foliculii ovarieni, din care se vor forma ovocitele, și sintetizează hormoni implicați în menținerea funcției sexuale.
Trompele uterine: sunt două „tuburi” înguste, atașate zonei superioare a uterului, care captează ovocitul eliberat de către ovare și îl dirijează către uter. Concepția - întâlnirea ovocitului cu spermatozoidul care îl va fecunda - are loc la nivelul trompelor uterine.
Uterul: este un organ cavitar cu formă de pară care găzduiește dezvoltarea fetusului în timpul celor 9 luni de sarcină. În partea inferioară comunică, printr-un orificiu muscular denumit cervix sau col uterin, cu vaginul.
Vaginul: este un organ cavitar de formă cilindrică ce face legătura dintre cervix și exteriorul organismului.

Organe genitale feminine externe (organe sexuale feminine externe)

Labiile mari: două pliuri de țesut cutanat și adipos care protejează celelalte organe genitale externe. În structura lor, se regăsesc glande sudoripare și glande sebacee. După pubertate, acestea sunt acoperite de păr.
Labiile mici: poziționate la interiorul labiilor mari și înconjoară deschiderea vaginului și uretra.
Glandele Bartholin: poziționate în proximitatea deschiderii vaginale și produc un fluid mucos.
Clitorisul: excrescență mică, situată în punctul de întâlnire al labiilor mici, protejat de un mic pliu de piele. Este foarte sensibil la stimulare.
Deschiderea vaginală și meatus-ul urinar (orificiul prin care se elimină urina) sunt două orificii separate.

Despre sănătatea aparatului reproducător feminin, componentele acestuia sunt examinate de medicul specialist în Obstetrică și Ginecologie. Programează un consult de specialitate pentru o evaluare completă și pentru informații ample despre cum să îți menții sănătatea, cu ajutorul testelor regulate de screening.

Cum funcționează sistemul reproducător feminin?

Există un mare grad de complexitate în funcționarea sa. Sistemul are o funcționare ciclică determinată de activitatea hormonală. Durata unui ciclu este de aproximativ o lună și poartă denumirea de ciclu menstrual. Un ciclu menstrual durează, în medie, 28 de zile, dar orice durată între 23 și 35 de zile este normală. În cazul în care nu s-a obținut o sarcină, uterul elimină excesul de mucoasă sintetizat sub acțiunea hormonilor într-un proces denumit menstruație. Ciclu are trei faze: faza foliculară; ovulația; faza luteală. Cele trei faze sunt reglate de patru hormoni principali: FSH, LH, estrogenul și progesteronul.

Faza foliculară

Faza foliculară începe în prima zi a menstruației. Hipofiza sintetizează FSH și LH, care stimulează creșterea foliculilor ovarieni și determină creșterea sintezei de estrogen. Un folicul devine dominant, iar creșterea lui blochează alți foliculi. Foliculul dominant continuă să producă estrogen.

Ovulația

Ovulația apare aproximativ la ziua 14. Creșterea estrogenului declanșează LH în volume mari. Sub influența LH, foliculul dominant se rupe, eliberând ovocitul. Ovocitul este captat de trompele uterine. Se modifică secreția cervicală pentru a facilita accesul spermatozoizilor.

Faza luteală

După ovulație, corpul luteal se formează și secretă progesteron, pregătind uterul pentru eventuala implantare a ovulului fecundat. Dacă concepția are loc, zigotul se implantează în mucoasa uterină. Dacă nu, ovocitul se dezintegrează și este eliminat împreună cu mucoasa uterină.

Sistemul reproducător - boli

Sistemul reproducător feminin poate fi afectat de o varietate de afecțiuni: disfuncții sexuale, infecții, endometrioză, chisturi ovariene, fibroame, cancer decol uterin și de endometru, tulburări hormomale precum Sindromul ovarelor polichistice. Infertilitatea poate avea multiple cauze; există însă soluții de fertilizare asistată. Supravegherea sarcinii de la diagnostic până la naștere și tratamentul complicațiilor este esențial.

Infertilitatea - o problemă de cuplu

Adeseori, infertilitatea este discutată ca problemă de femeie, însă statisticile arată că responsabilitatea este a ambilor parteneri în proporție aproximativ egală. Dacă îți dorești să devii mamă în viitor, la Clinica Nativia te așteaptă echipa de specialiști cu servicii 360, controale ginecologice, infertilitate, monitorizarea sarcinii și alte servicii.

Mituri despre aparatul reproducător femininului

Contactul sexual neprotejat în timpul menstruației nu este sigur; există risc de sarcină.
Slăbitul nu este un leac pentru sindromul ovarului polichistic; obezitatea poate afecta fertilitatea.
Menstruația nu înseamnă murdărie; este un proces fiziologic normal.
Contraceptivele nu cauzează cancer; vaccinul HPV este sigur și reduce riscul cancerului de col uterin.

Flora vaginală normală este determinată de Lactobacillus, care menține un pH ușor acid. Aparatul reproducător feminin este alcătuit din ovare, trompe uterine, uter, vagin și vulvă; labile vaginale, aparatul erectil (clitorisul și bulbi vestibulari) și glandele vestibulare mari și mici reprezintă structuri importante ale vulvei. Uterul are corpurile sale, cu endometru ce se modifică în cicluri, iar trompele uterine asigură întâlnirea ovulului cu spermatozoizii în cadrul fecundației.

Infografic: structura aparatului reproducător feminin - organe interne și externe

Ciclul menstrual

Perioade ale vieții reproductive

Copilăria și adolescența: la pubertate, apar dezvoltarea sânilor, menarha și schimbări hormonale. Perioada fertilă: fertilitatea este maximă între aproximativ 20 și 35 de ani. Perimenopauza și menopauza: după 40 de ani, ciclurile pot deveni neregulate, iar simptomele menopauzei pot apărea.

Nașterea și lactația: nașterea implică expulzia fătului prin colul și vaginul. Lactația este stimulată de prolactină și oxitocină și implică dezvoltarea alveolelor mamare, canalele galactofore și sinusurile lactifere. Se stimulează producerea laptelui în primele zile după naștere, iar procesul este coordonat de hipotalamus și lobii hipofizei.

Funcția și dezvoltarea sânilor

Glanda mamară atinge dezvoltarea maximă în timpul sarcinii. Ofițial, alveolele și canalele galactofore se dezvoltă, iar mamelonul este proeminent. Mamelonul este înconjurat de zona areolă, iar glandele Montgomery secretă o substanță lubrifiantă în timpul alăptării. În timpul ciclurilor, sânul poate să-și modifice forma în funcție de vârstă, sarcină și alți factori.

tags: #medicina #ginecologie #sitemul #de #reproducere

Main Menu

Anatomia și fiziologia sistemului reproducător feminin în ginecologie