Volumul Demografia României în perioada postbelică (1948-2015), semnat de Traian Rotariu, Luminiţa Dumănescu şi Mihaela Hărăguş, oferă o analiză a situaţiei demografice a României extinsă pe aproape şapte decenii din istoria noastră contemporană, perioadă în care au avut loc evenimente politice, economice şi sociale majore, ce au influenţat drumul parcurs de populaţia ţării şi situaţia ei actuală.
Contextul metodologic şi obiectivele cercetării
Sintetizînd datele oficiale disponibile, volumul urmăreşte atât dinamica natalităţii, cât şi schimbările structurale ale populaţiei, cu o atenţie deosebită acordată politicilor demografice şi evoluţiei speranţei medii de viaţă. Demografia României în perioada postbelică acoperă tranziţii majore: de la regimul comunist autoritar la trecerea la un regim ultraliberal, cu implicaţii profunde pentru comportamentele reproductibile al românilor.
Structura volumului și principalele teme
Din cuprinsul lucrării reies teme ca mortalitatea, politicile sanitare, familia şi reproducerea populaţiei, evoluţia volumului populaţiei şi modificări structurale, populaţia României după 1990, nupţialitatea şi divorţialitatea, precum şi fertilitatea - starea, evoluţia şi determinanţii săi.
- Mortalitatea şi politicile sanitare
- Familia şi reproducerea populaţiei. Politici familiale
- Evoluţia volumului populaţiei şi unele modificări structurale ale acesteia
- Populaţia României după 1990. Număr şi structură
- Mortalitatea
- Constituirea şi disoluţia familiilor (nupţialitatea şi divorţialitatea)
- Fertilitatea. Starea şi evoluţia fenomenului
- Fertilitatea. Determinanţi sociali
Contribuția Mihaelei Hărăguş în cadrul cercetărilor despre fertilitate
Mihaela Hărăguş este prezentă în descrierea evoluţiei populaţiei României, în special prin abordări comparative şi contextualizări ale fertilităţii în perioade de tranziţie. Deşi volumul este scris în colaborare, contribuția ei apare ca parte integrantă a analizei determinantelor sociale ale fertilităţii şi a modului în care transformările structurale şi de politici au influenţat nivelul fertilităţii în România postbelică.
Determinantele sociale ale fertilităţii în lectura autorilor
Fertilitatea este analizată în interconexiune cu factori sociali, cum ar fi statutul de familie, opțiunile de reproducere, nivelul educațional și regimul politic-economic. Se subliniază cum politicile familiale și condițiile economice au modelat deciziile reproductive, iar trecerea de la un regim social-politic la altul a influenţat căile de formare a familiilor şi ritmul fertilităţii.
Evoluția fertilității în perioadele cheie ale României
Perioadele analizate în volum includ Republica Populară și regimul comunist, urmate de tranziția către democrație și lumea postcomunistă. Fertilitatea este prezentată ca un fenomen dinamic, afectat de politici și de schimbările sociale, care generează atât scăderi, cât și modificări în structura familială. Starea şi evoluţia fertilităţii sunt discutate în contextul contextelor sociale variate și al diferențelor regionale.
Concluzii relevante despre fertilitate și politici
Analiza indică relația complexă dintre fertilitate, maternitate timpurie, educație, piața muncii și sprijinul familial. În contextul românesc, modul în care factorii sociali și politici au redus sau sprijinit fertilitatea a fost diferențiat în funcție de perioadă și de regimul de reglementare, fapt ce a influențat atât numărul, cât și structura populației.
Corpurile de text conexe din materialul de referință
Abstract: The aim of this article is to investigate the early childbearing in Romania in a life course perspective, studying to what extent the context and childhood experiences influence the timing of the childbearing behavior. We also analyze whether having a birth before age 20 is associated with particular disadvantages in subsequent adult life. We conduct our investigation on data from Generations and Gender Survey for Romania (2005), which contains retrospective information on 6001 women’s partnership and fertility histories, as well as the context of their childhood.
Note despre autorii și contextul publicației
Traian Rotariu este profesor emerit la Departamentul de sociologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar volumul este parte a colecției Sociologie • Antropologie. Cercetări şi eseuri de la Editura Polirom. Textul subliniază unicitatea perioadei analizate, afectată de regimuri politice extrem de diferite și de schimbări bruşte în societate.
Bibliografie comentată și relații interinstituționale
Secțiunile despre demografie postbelică includ referințe la politici familiale, mortalitate, nupțialitate, divorțialitate, precum și raportări despre structura populației după 1990. Sunt menționate studii și lucrări din literatura de specialitate în demografie, sociologie și antropologie, precum și o listă extinsă de lucrări referitoare la solidaritatea intergenerațională, co-residența adulților cu părinții și normele de familie în Europa Centrală și de Est.
România . Cea mai mare criză demografică din istoria modernă 2015- 2025
tags: #mihaela #haragus #fertilitatea
Postări populare:
- UTROGESTAN și testul de sarcină: factori care pot afecta rezultatul
- Stodal pentru sugari — Prospect și modul de administrare
- Activități de dezvoltare pentru bebeluși
- Ghid de siguranță pentru hernia ombilicală la nou-născuți
- Ce îi enervează pe medicii ginecologi la pacienta: sfaturi pentru o vizită confortabilă și eficientă