Într-un spital public din România, doi preoți ortodocși și un reprezentant al unei asociații pro-viață au făcut parte, timp de aproape doi ani, dintr-o comisie de consiliere pre-avort. Unitatea sanitară introdusese o procedură obligatorie: înainte să poată beneficia de serviciul medical, adică de întreruperea de sarcină, solicitantele erau obligate să obțină semnături de la mai multe „cabinete” de specialitate. Într-un alt spital public, voluntarii unei asociații creștine au primit acceptul conducerii de a patrula holurile maternității, în încercarea de a convinge pacientele venite pentru chiuretaj să renunțe la intervenție. Publicații de largă circulație, scrise cu binecuvântarea unor înalți ierarhi ortodocși și editate de entități din sfera BOR, combat avortul și educația sexuală făcând uz de teorii pseudo-științifice, lipsite de orice susținere medicală factuală. În publicațiile respective apar și semnăturile unor medici. Multiple autorități publice tolerează prezența creștin-moralizatoare a BOR în zone ce ar trebui să țină exclusiv de experiențele și recomandările medicale.
De ce e asta o problemă majoră? Să fie lumină a documentat două cazuri illustrative, la Piatra Neamț și la Bacău. Dr. Laura Mateescu, medic primar în psihiatria copilului și adolescentului la Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia din București, este cât se poate de tranșantă în ceea ce privește conținutul broșurii: “Dacă nu există o referință, o citare lângă aceste afirmații, ele nici nu trebuie băgate în seamă. Nu are referință, nu vă sfătuiesc să le utilizați. Medicina e bazată pe dovezi, despre asta este vorba.” Aceeași poziție nu este împărtășită de Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România, însă instituția respectivă nu are marjă de manevră în acest context. “Știți câte astfel de lucruri apar în presă, cu educația sexuală, cu vaccinurile? E plină presa de așa ceva. Pentru ce m-aș autosesiza? Nu a adus nicio atingere, nu a jignit pe nimeni.”
Nici DSP Piatra Neamț nu găsește nimic anormal în prezența și susținerile medicului din cuprinsul broșurii Arhiepiscopiei Sucevei. Practic, dacă acele poziții au fost exprimate în afara unui simpozion științific, nu este nicio problemă, consideră direcția de sănătate publică. Românul Mihai-Alexandru Popescu, student la Universitatea din California, a reușit performanța de-a obține o bursă de 5.000 de dolari, bani cu care s-a întors în țară și a predat cursuri de prim-ajutor de care au beneficiat 1.000 de tineri din județul Neamț.
Student în anul III la University of California din Los Angeles (UCLA), Mihai-Alexandru Popescu, un tânăr de 21 de ani, obișnuiește să-și petreacă vacanțele de vară la Piatra Neamț, în orașul natal. De această dată, sejurul a fost altfel decât precedentele, întrucât Mihai a avut acum o misiune de îndeplinit: să învețe cât mai mulți tineri să acorde primul ajutor în situații limită și să-i conștientizeze cât e de important să te implici cu un astfel de gest pentru viața semenilor aflați în pericol. „Un aspect important al cursurilor de prim-ajutor pe care le-am predat este să reușesc să distrug acea barieră pe care oamenii o au, să-i ajut să depășească șocul și frica și să acționeze imediat. De exemplu, în viața reală din America, am observat că oamenii chiar acționează în situații extreme ca să-i ajute pe cei care au nevoie, chiar dacă nu îi cunosc. Există solidaritate și implicare“, spune Alexandru Popescu.
Inspirat din tragedia de la Colectiv Proiectul lui Mihai Popescu a ajuns să fie pus în practică după ce a fost declarat câștigător între alte 120 de idei ale studenților universității din Los Angeles. Cu atât mai important este că UCLA finanțează, printr-o bursă asigurată de Centrul de studii Berkeley, un singur proiect care să fie aplicat în oricare țară din lume, cu excepția Statelor Unite ale Americii. Din 2012, de când a fost înființată această bursă, universitatea a sprijinit proiectele unor studenți care au condus proiecte în Uganda, Ecuador, Zambia și Togo. „Anul trecut știu că proiectul câștigător a fost aplicat în Africa unde studentul care l-a aplicat a făcut o fermă de melci uriași pe care îi vindeau la piață, iar cu banii câștigați au înființat o fermă de ciuperci“, spune Mihai Popescu.
Românul a fost stimulat să participe în această întrecere în toamna anului trecut, atunci când UCLA și-a anunțat studenții că lansează concursul de proiecte pentru bursa din 2016. „Tocmai se întâmplase tragedia de la Colectiv și am rămas impresionat de ceea ce s-a întâmplat acolo și de situația gravă de după incendiul din club. Am văzut imagini și știri la televiziuni din America, la CNN, s-a vorbit despre problemele de la intervenția forțelor de urgență și din spitale. Ce m-a alarmat și m-a înspăimântat a fost situația în care s-a ajuns ca Urgențele din atâtea spitale din București s-au umplut cu răniți. De asemenea, am fost mirat că foarte mulți oameni stăteau pe margine și se uitau și nu puteau, sau poate nu știau, să acorde un prim-ajutor celor care ieșeau din club. A discutat cu un coleg student la Iași și i-a încolțit ideea unui proiect prin care să predea cursuri de prim-ajutor în primul rând tinerilor și copiilor. „Astfel de cursuri cred că trebuie făcute de jos, de la cele mai mici nivele, și ar fi nevoie să fie la nivel național, mai ales că nu e vorba de cine știe ce resurse: cu un manechin și un cadru instruit se poate face. Se pot implica Ministerul Educației, al Sănătății, în America astfel de cursuri sunt obligatorii la anumite nivele de învățământ. Acesta e și visul meu, să se ajungă ca astfel de cursuri să fie obligatorii în școli“, mai spune studentul.
Cursuri predate în școli: În luna aprilie a acestui an, Mihai a primit confirmarea că proiectul său a fost cel ales din cele 120 depuse de studenții UCLA, și că va beneficia de o bursă de 5.000 de dolari pentru a-l pune în practică. Misterul bacteriei Klebsiella. Reclamată la Iași, de negăsit la spitalul din Piatra Neamț după un al doilea control al DSP. Tânărul avea experiența de a fi cursant la ore de prim ajutor, dar pentru a avea dreptul să predea tehnicile a fost nevoie să susțină un examen. „Am obținut diploma de instructor de la Crucea Roșie americană. Mai departe, a trebuit să-mi fac o strategie de predare. Inițial, mă gândeam să merg la partidele politice pentru că aveam nevoie de un număr cât mai mare de cursanți. Din Statele Unite a cumpărat materialele necesare (manechine, feșe, materiale sanitare), pe care le-a trimis cu avionul în țară. Din momentul în care a ajuns la Piatra Neamț, Mihai a reușit să predea cursurile la Școala „Nicu Albu“, unde el însuși învățase primele șase clase, înainte de a pleca cu familia în America. „Am predat la clasele II-IV în sala de sport a școlii, la pontonul de pe lacul Bâtca Doamnei, dar și la domiciliul celor care m-au solicitat după ce am împărțit fluturași prin oraș. I-am învățat pe oameni tehnici de resuscitare cardiopulmonară pentru diferite situații de urgențe, precum înec, epilepsie, prim ajutor în caz de insolație, hipotermie, fracturi și altele“. Cursurile au fost gratuite, și erau susținute de două ori pe săptămână (marțea și joi) timp de opt săptămâni. Mai bine de o treime din total au fost elevi de școală“, mai spune Mihai.
Tânărul are și un plan pentru ca acest proiect să fie cumva continuat după ce el se va reîntoarce în America. Am colaborat foarte bine cu cei din conducerea Școlii Nicu Albu și am decis împreună că aceste cursuri trebuie să continue. Le las lor materialele, manechinele și le pot ei utiliza mai deoparte. Volontariatul într-un spital din țară l-a ajutat. Preocupările lui Mihai din primii ani de facultate în America au fost îndreptați spre domeniul medicinei. În perioada petrecută în România, a efectuat voluntariat la Spitalul Județean Neamț, unde a făcut practică în Urgențe, Ortopedie, Policlinică, iar experiența a fost un factor deosebit în acceptarea dosarului său la UCLA.
UCLA, universitate de elită, cu tradiție de aproape 100 de ani (înființată în 1919), oferă circa 337 de cursuri, iar în clasamentul pe anul de studiu 2015-2016 ocupă locul 16 în lume în zona academică, cu o reputație mondială solidă. „Conducerea Ministerului Apărării Naționale a primit cu profundă tristețe vestea încetării din viață a generalului Mihail Eugen Popescu. De acea perioadă a activității sale sunt legate evenimente importante. România a primit invitația de a se alătura Alianței Nord-Atlantice, în timpul Summitului NATO de la Praga, iar la 15 aprilie 2004, generalul Mihail Popescu a participat la ceremonia organizată la Mons cu prilejul aderării celor noi șapte state în Alianța Nord-Atlantică.“
Însă pe lângă memorii despre cariera militară, cazul Popescu a introdus și aspecte juridice: „Popescu a fost condamnat inițial de instanța de fond la 6 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, comis în perioada în care era la conducerea Administrației Bazinale de Apă Siret. Ancheta a relevat că acuzații nu au reziliat contractele atribuite firmei Transilvania Grand Construct SRL pentru nerespectarea obligațiilor la lucrările de amenajare a albiei râurilor Țiganca și Albuia. Curtea de Apel Bacău a constatat că instanța de fond a comis multiple erori, inclusiv copierea integrală a rechizitoriului în loc de a prezenta argumente proprii. Judecătorii de la Tribunalul Bacău nu au oferit răspunsuri la apărările inculpaților și nu au evaluat probatoriul în mod corespunzător, încălcând dreptul la un proces echitabil. Curtea a subliniat că probele din cursul urmăririi penale nu pot constitui temei pentru condamnare fără o evaluare proprie și directă a instanței asupra întregului material probator.
- Contextul discuțiilor despre avort și educația sexuală în România, cu includerea preoților în consilierea pre-avort.
- Rolul asociațiilor pro-viață în mediul spitalicesc și reacțiile autorităților medicale.
- Inițiativele de educație în prim ajutor dezvoltate de Mihai-Alexandru Popescu în Piatra Neamț.
- Impactul poveștilor din presă asupra percepției sociale a temelor medicale și etice.
- Detalii despre finanțarea proiectelor la UCLA și transferul de cunoștințe în România.
Detalii despre proiectul de prim ajutor
„Astfel de cursuri cred că trebuie făcute de jos, de la cele mai mici nivele, și ar fi nevoie să fie la nivel național, mai ales că nu e vorba de cine știe ce resurse.“
Contextul educațional și resursele implicate
Din momentul în care a ajuns la Piatra Neamț, Mihai a reușit să predea cursurile la Școala „Nicu Albu“, iar cursurile au fost susținute de două ori pe săptămână, timp de opt săptămâni. Mai bine de o treime din total au fost elevi de școală. Materialele au fost transpuse din America și adaptate la contextul local, iar voluntariatul în spitalul din țară i-a oferit o bază practică solidă.
Concluzii privind relația dintre instituții medicale și actorii non-medicali
Discursul public evidențiază tensiuni între recomandările medicale, normele religioase și opiniile publice despre avort, educația sexuală și intervențiile sociosanitare, iar cazul Popescu ilustrează importanța editoriilor de presă și a deciziilor instituționale în modul în care se transmit informații despre sănătate.
tags: #mihail #popescu #avort #piatra #neamt
Postări populare:
- Compatibilitate și utilizare: ghidul tău despre biberoanele Chicco
- Obstetrică şi Ginecologie pentru Studenți
- Ghid complet despre sterilizatorul și încălzitorul de biberoane: cum funcționează
- Idei și inspirație pentru pictura pe burtică în trimestrul 4
- Ghid de navigare: cum să ajungi la Maternitatea Ploiești din Ploiești