Laptele matern este produs în cantitate mică (aproximativ 30 ml), dar este extrem de concentrat în nutrienți, anticorpi și factori de creștere. Acesta face trecerea de la colostru la laptele matur și se secretă între zilele 4/5 - 10/14 din viața bebelușului, având o compoziție intermediară între cea a colostrului și cea a laptelui matur. Fiecare mamă produce laptele potrivit pentru bebelușul ei, laptele matern fiind personalizat și adaptat continuu la nevoile sugarului.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață, încurajând, de altfel, dacă este posibilă, alăptarea copilului până la vârsta de 2 ani. Laptele matern conține toți nutrienții de care copilul are nevoie în primele 6 luni de viață, anticorpi care protejează bebelușul împotriva infecțiilor și alergiilor, este ușor de digerat și ajută la dezvoltarea optimă a creierului. În plus, alăptarea favorizează realizarea unei legături speciale între mamă și copil.
Alăptarea este foarte benefică și pentru mamă, deoarece nu necesită pregătire, nu costă, ajută la pierderea greutății acumulate în timpul sarcinii, facilitează revenirea uterului la dimensiunea normală și ajută la prevenirea osteoporozei, precum și la prevenirea apariției cancerului ovarian și de sân.
Compoziția laptelui matern
Laptele matern este un aliment viu, adaptat perfect nevoilor bebelușului. Conține toți nutrienții necesari pentru primele 6 luni de viață, inclusiv grăsimi, carbohidrați, proteine, vitamine, minerale și apă. Structura sa se modifică în timpul perioadei de alăptare, pe măsură ce copilul crește, pentru a corespunde nevoilor sale.
Componente esențiale ale laptelui matern:
- Proteine: Caseina și zerul, în proporție de aproximativ 40% caseină și 60% zer, înlesnesc digestia, iar zerul deține proprietăți antiinfecțioase. Alte proteine importante includ lactoferina (cu rol antibacterian), imunoglobulinele (IgA, IgG, IgM) care protejează împotriva bacteriilor și infecțiilor virale, lizozima (o enzimă antiinflamatoare) și factorul bifidogenic (stimulează formarea bacteriilor benefice).
- Vitamine: Vitaminele A, D, E, K sunt indispensabile pentru dezvoltarea adecvată a copilului. Laptele matern nu conține însă cantitatea de vitamina K necesară unui nou-născut, motiv pentru care aceasta este administrată la naștere. Sunt importante și vitaminele solubile în apă, precum vitamina C, B3 (niacina), B2 (riboflavina), B5 (acidul pantotenic).
- Grăsimi: Au rol definitoriu în dezvoltarea creierului, a retinei, a sistemului nervos și în absorbția grăsimilor liposolubile.
- Carbohidrați: Principalul carbohidrat este lactoza, ce stimulează absorbția mineralelor (fosfor, magneziu, calciu) și favorizează proliferarea bacteriilor benefice din stomac. Spre deosebire de alte substanțe, carbohidrații sunt produși la nivelul sânului și nu sunt influențați de dieta mamei.
- Minerale: Laptele matern conține un nivel scăzut de fier, dar și de calciu și fosfor, însă combinația de minerale este considerată a fi ideală pentru dezvoltarea celui mic.
- Apă: Laptele femeii este în proporție de 87% apă, așadar în alimentația sugarului nu este necesară includerea apei sau a altor lichide.
- Alți compuși: Laptele matern mai conține anticoagulante, săruri minerale, hormoni, enzime, lecitină, lizozimă, galactoză, precum și compuși nitrogeni neproteici (uree, acid uric, creatinină, taurină, acid glutamic, acizi nucleici).
Laptele matern conține oligozaharide de lapte uman (HMO), care nu sunt digerate de sugar, dar ajută la alcătuirea florei intestinale și acționează ca receptori momeală, blocând atașarea agenților patogeni cauzatori de boli. De asemenea, modifică răspunsurile celulelor imunitare.
Laptele matern uman poate fi extras și administrat prin diverse metode, fiind benefic în special pentru copiii prematuri. Pentru mamele incapabile să producă o cantitate adecvată de lapte, laptele matern uman pasteurizat de la donatoare este o opțiune viabilă.
Tipuri de lapte matern
În funcție de vârsta bebelușului, compoziția laptelui matern se modifică:
- Colostru: Primul fluid produs de mame imediat după naștere, în cantități mici, dar cu un rol esențial în primele zile de viață. Este mai dens, de culoare gălbuie, cu o concentrație mai scăzută de lactoză. Rolul său se axează pe dezvoltarea sistemului imunitar, conținând predominant componente imunologice, precum celule imunitare și anticorpi. Cantitatea ridicată de anticorpi și IgA ajută la prevenirea alergiilor și a intoleranțelor. De asemenea, conține factori de creștere care contribuie la maturarea intestinului și cantități importante de vitamina A.
- Lapte de tranziție: Se mai numește și lapte de tranziție, fiind laptele matern care înlocuiește treptat colostrul. Producția începe la 2-5 zile după naștere, păstrând o parte din substanțele din colostru, dar conținând o cantitate mai mare de proteine și alte substanțe nutritive. Este menit să acopere toate nevoile nutriționale și de dezvoltare ale sugarului, aflat într-un proces de creștere rapidă. În cazul femeilor care nasc prematur, laptele de tranziție are un conținut mai mare de proteine, calciu și sodiu decât laptele matur.
- Lapte matur: Începe să se producă după aproximativ 2 săptămâni de la naștere, având o formulă stabilă care se menține pe tot parcursul alăptării, cu posibile mici modificări. Glandele mamare continuă să producă lapte matur atât timp cât copilul este alăptat. Laptele de dimineață are un conținut mai mare de lipide, cel de la începutul alăptării conține mai multă apă, proteine și lactoză pentru a satisface setea nou-născutului, iar cel de la sfârșitul suptului are cantități mai mari de grăsimi și principii nutritive pentru a satisface senzația de foame.
Beneficiile laptelui matern
Hrănirea copilului cu lapte matern aduce o serie de beneficii atât bebelușului, cât și mamei.
Beneficii pentru bebeluș:
- Nutriție optimă: Compoziția laptelui matern se modifică în funcție de nevoile nutritive ale copilului, oferindu-i toți nutrienții necesari în cantități adecvate.
- Protecție imunitară: Conține anticorpi care protejează bebelușul împotriva infecțiilor și alergiilor.
- Dezvoltare cognitivă: Acizii grași polinesaturați cu lanț lung sunt importanți pentru dezvoltarea creierului.
- Digestibilitate: Este ușor de digerat, întotdeauna proaspăt, steril și la temperatura optimă.
- Legătură mamă-copil: Alăptarea la sân favorizează legătura specială dintre mamă și copil.
- Prevenirea bolilor: Protejează împotriva unor boli infecțioase, în special prin intermediul imunoglobulinelor.
Beneficii pentru mamă:
- Recuperare post-partum: Ajută la revenirea uterului la dimensiunea normală și reduce sângerările postpartum.
- Prevenirea cancerului: Alăptarea prelungită scade riscul apariției cancerului de sân și ovarian.
- Sănătatea oaselor: Contribuie la întărirea oaselor și la prevenirea osteoporozei.
- Managementul greutății: Ajută la pierderea greutății acumulate în timpul sarcinii.
- Economie: Nu necesită costuri suplimentare și este mereu disponibil.
Care sunt beneficiile alăptării atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș?
Laptele de vacă vs. Laptele matern
Laptele de vacă diferă semnificativ de laptele matern. Nu conține toți nutrienții esențiali pe care laptele matern îi poate oferi, motiv pentru care medicii pediatri recomandă amânarea introducerii laptelui de vacă după vârsta de 1 an.
În comparație cu laptele matern, laptele de vacă conține mai multe proteine, sodiu și potasiu, fiind nepotrivit pentru copii. De asemenea, îi lipsesc acizii grași esențiali necesari bebelușilor pentru o dezvoltare optimă.
Laptele de vacă este conceput pentru a satisface nevoile puiului de vitel, nu ale unui copil. Conține o cantitate prea mare din anumiți nutrienți și prea mică din alții. Din cauza conținutului ridicat de proteine, solicită excesiv ficatul și rinichii copilului, putând conduce la complicații mai târziu în viață.
Deși laptele de vacă este o sursă importantă de nutrienți pentru adulți, este inadecvat pentru copiii cu vârsta sub 5 ani.
Depozitarea și administrarea laptelui matern
Laptele matern extras poate fi stocat în condiții optime:
- La temperatura camerei: Până la patru ore, dacă temperatura nu depășește 25 de grade Celsius.
- La frigider: Poate fi păstrat până la trei zile.
- La congelator: Poate fi utilizat în siguranță timp de 6 luni, dar și până la 12 luni.
La decongelare, laptele matern trebuie adus la temperatura camerei. Nu se recomandă încălzirea la microunde sau la aragaz, pentru a evita pierderea nutrienților. Dacă este prea rece, se poate pune punga sub un jet de apă caldă.
Poziționarea corectă a bebelușului la sân este esențială pentru o alăptare reușită. Capul, gâtul și corpul micuțului trebuie să fie perfect aliniate, iar bebelușul trebuie ținut aproape de corpul mamei. Atasarea corectă implică deschiderea largă a gurii de către bebeluș, cuprinzând nu doar mamelonul, ci și o parte din areolă.
Nou-născuții trebuie alăptați la cerere, nu după un program strict. Frecvența medie este între 8 și 12 alăptări pe zi. Semnele unui copil bine hrănit includ scaune regulate, moi și galbene, udarea a 6-8 scutece zilnic, aspectul relaxat și mulțumit după masă, precum și o creștere în greutate conform graficului pediatric.
tags: #minerale #din #laptele #matern