Mai exact, tinerele în vârstă de 16 ani vor putea să își decidă singure soarta lor și a copilului, în ciuda faptului că nu au împlinit 18 ani, deci nu sunt majore conform legii. Conform legii, mamele minore care se reîntorc la școală după ce au născut beneficiază, lunar, de un sprijin financiar pe care-l primesc în perioada cursurilor, tocmai pentru a nu abandona școala. Bursa se acordă elevelor din învățământul preuniversitar de stat, reintegrate într-o unitate de învățământ, care frecventează cursurile de zi și au copil/copii propriu/proprii în întreținere. Termenul ‘reintegrare’ se referă la reluarea cursurilor de către elevă după naștere, cu condiția menținerii statutului de minor, este menționat în metodologia-cadru de acordare a burselor școlare.

Potrivit deputatului PNL Mara Calista, ”mamele minore sunt un fenomen real în România”. Cea mai mare problemă ar fi, conform specialiștilor, lipsa educației sexuale în școli. ”Mamele minore sunt un fenomen real în România. Ce a cauzat asta? Printre altele, inclusiv lipsa unei decizii ferme cu privire la introducerea educației sexuale în școli. Totuși, acolo unde instituțiile statului au eșuat, din fericire, a intervenit societatea civilă. Dar nu este suficient! Potrivit datelor oficiale, în 2021 țara noastră avea cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, mai exact 8024.

Legea 147/2024, ce se aplică din 1 iunie, vizează modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Potrivit modificărilor stabilite prin noua lege, mamele minore care împlinesc 16 ani vor putea decide în legătură cu copilul lor și vor putea cere drepturile financiare de care pot beneficia legal. Practic, tinerele vor avea capacitate deplină de exercițiu. Mai exact, noua lege prevede că ”mamele minore, care au împlinit vârsta de 16 ani, au dreptul să decidă cu privire la copilul lor, putând să semneze documente cu caracter medical și/ sau administrativ care au legătură cu îngrijirea, creșterea și dezvoltarea copilului”.

  1. Totodată, Legea 272/2004 va fi completată, astfel încât să prevadă clar că, în cazul mamelor minore care au împlinit vârsta de 16 ani, indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului, alocaţia de stat pentru copil, atât a mamelor, cât şi a copilului ori copiilor lor, dar şi orice alte drepturi legale financiare de care beneficiază copilul ori copiii acestora se acordă mamelor, la solicitarea acestora.
  2. Cadrul legislativ actual nu permite mamelor minore să beneficieze de drepturile financiare sau de servicii sociale în acord cu nevoile lor, potrivit inițiatorilor măsurii.
  3. „Astfel, mamele minore nu beneficiază de aceleași drepturi precum o mamă care a dobândit capacitatea de exercițiu deplină, care se poate reprezenta singură și are calitatea de reprezentant legal pentru copilul ei. Ținând cont de faptul că, potrivit actelor normative aflate în vigoare, o mamă minoră este tratată din punct de vedere legal ca un copil, orice demers care vizează respectarea principiului interesului superior al copilului se va înscrie sub prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia și promovarea drepturilor copilului”, subliniază aceștia.
  4. „Prin legea apărută azi se stabilește dobândirea capacității depline de exercițiu pentru mamele minore care împlinesc vârsta de 16 ani, respectiv posibilitatea de a decide pentru ele și copilul lor, dar și de a cere și primi o serie de drepturi bănești.”

Proiectul adoptat de Cameră, ca for decizional, reglementează capacitatea de exercițiu deplină acordată mamelor peste 16 ani care însă nu au atins vârsta majoratului. „Mamele minore, care au împlinit vârsta de 16 ani, au dreptul să decidă cu privire la copilul lor, putând să semneze documente cu caracter medical şi/sau administrativ care au legătură cu îngrijirea, creșterea şi dezvoltarea copilului. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că o mare parte a mamelor minore sunt vulnerabile în raport cu părinții sau tutorii lor, inclusiv față de eventuale abuzuri.

„Din practica ONG-urilor care susțin și interacționează cu acest grup vulnerabil reiese faptul că peste 70% dintre mamele cu vârsta sub 18 ani nu aveau acces la propria alocație, la alocația copilului și nici la alte drepturi bănești acordate la nivelul Bucureștiului, precum ajutorul de 2.500 de lei acordat la naștere”, se spune în expunerea de motive a legii. Alte dificultăți sunt generate că, în multe cazuri, mamele minore nu sunt căsătorite cu tatăl copilului, iar uneori acesta nici nu locuiește alături de ei.

Infografic: drumul legal al mamelor minore din România

Impactul practic al noilor norme

Conform noilor prevederi, mamele minore vor putea să semneze documente cu caracter medical sau administrativ ori să solicite și să primească drepturi financiare legale, inclusiv indemnizații pentru creșterea copilului și alocația de stat pentru copil. Acest lucru reprezintă o schimbare majoră în modul în care este tratat interesul superior al copilului în situații de maternitate precoce.

Context social și necesitatea educației sexuale

Potrivit autorilor legii, lipsa educației sexuale în școli este una dintre cele mai mari provocări. Pe lângă lipsa deciziilor ferme privind introducerea educației sexuale, societatea civilă a intervenit în unele cazuri, dar nu este suficient. Conform datelor oficiale, în 2021 România înregistra cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, cu 8024 de femei.

Aspecte practice ale aplicării legii

  • Relația dintre mama minoră și tatăl copilului poate fi una complicată, iar în multe cazuri nu există căsătorie sau locuință comună.
  • Procedurile vor avea ca scop garantarea interesului superior al copilului prin acordarea drepturilor financiare mamelor minore, la cerere, în condițiile legii.
  • Se urmărește identificarea măsurilor de sprijin pentru reintegrarea școlară a mamelor minore după naștere, astfel încât să nu renunțe la educație.
Diagramă: drepturi și sprijin pentru mamele minore în schimbări legale

Astfel, noile prevederi legale stabilesc dobândirea capacității depline de exercițiu pentru mamele minore care împlinesc 16 ani, respectiv posibilitatea de a decide pentru ele și copilul lor, dar și de a cere și primi o serie de drepturi bănești. Practic, tinerele vor avea capacitate deplină de exercițiu, iar autoritățile vor trebui să acorde indemnizațiile și alocațiile la cerere, în acord cu prevederile legale în vigoare.

  1. Necesitatea comunicării eficiente între instituții pentru a asigura accesul la drepturi financiare și servicii sociale în concordanță cu nevoile reale ale mamelor minore.
  2. Monitorizarea implementării legii pentru a preveni abuzurile și a proteja interesele copiilor.

tags: #minora #16 #ani #gravida #drept

Postări populare: