Subsemnatul, [nume prenume], domiciliu în [localitate], având CNP [număr], cu domiciliu procesual ales pentru comunicarea actelor la [nume pârât], domiciliat în [localitate], reprezentat prin mandatar/judiciar/reprezentant legal [nume prenume], cu sediul profesional în [adresă], având datele de contact [telefon, email], solicit să dispuneți obligarea pârâtului la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreținere lunare în cuantum de [sumă].
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 424-426 din C. civ., art. 408 alin. (3) din C. civ., precum și pe prevederile art. 428 din C. În cadrul probei cu testimoniale indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiții [nume prenume], cu domiciliul [localitate], pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fact: [descriere]. În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea pârâtului, cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea art. 358 C. proc. Civ. Solicităm judecarea cauzei în lipsă, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. Competența aparține instanței de tutelă de la domiciliul pârâtului, respectiv judecătoriei.
Persoane și capacitate procesuală
În calitate de reclamant va figura copilul care își dorește să-și stabilească filiația față de pârât. Dacă copilul nu are 14 ani, cererea se formulează prin reprezentant legal (mama copilului, tutore, director DGASPC, după caz); dacă minorul a împlinit 14 ani, acesta poate formula cererea în nume personal, asistat de ocrotitorul legal. Acțiunea poate fi introdusă și de către moștenitorii copilului sau de către procuror.
Obiectul cererii și temeiul legal
Aceasta urmărește stabilirea filiației față de pârât în cazul copilului născut în afara căsătoriei. Dacă mama a promovat acțiunea în calitate de reprezentant legal, obiectul poate include și despăgubiri pentru cheltuielile de naștere, lehuzie și întreținere pe perioada sarcinii, conform art. 428 din C. civ. Se poate solicita, de asemenea, modificarea numelui și trecerea numelui tatălui în certificatul de naștere, în temeiul art. 424-426 C.civ. și art. 503 C.proc.civ. referitor la autoritatea părintească și la exercitarea în comun a acesteia.
Constatarea filialității și efectele
- Prezumația de paternitate apare dacă pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada concepției. Prezumpția poate fi înlăturată dacă tatăl dovedeste contrariul, că nu l-ar fi putut concepe pe copil.
- Acțiunea poate modifica starea civilă a copilului: din „copil din afara căsătoriei” în „copil din afara căsătoriei cu filiația stabilită față de tată” sau poate reveni la situația anterioară în urma hotărârii definitive.
- Stabilirea filiației conferă drepturi de întreținere, stabilire a locuinței minorului, precum și posibilitatea exercitării autorității părintești în comun. De asemenea, poate implica drepturi de moștenire.
Probe și administrarea probelor
Se pot administra următoarele mijloace de probă: interogatoriul pârâtului, audieri de martori, experize medico-legale sau ADN, precum și înscrisuri depuse în dosar (certificatul de naștere al minorului, certificate medicale, borderouri de calcul ale despăgubirilor etc.). Se poate solicita și efectuarea unei anchete psihosociale. Alegerea mijloacelor de probă depinde de situația factuală și de poziția reclamantului.
Despre cheltuieli și timbru
Cheltuielile de judecată includ taxele de timbru, onorariile avocaților, experților, sumele cuvenite martorilor, cheltuielile de transport și cazare. Cererea de chemare în judecată se depune în atâtea exemplare câți pârâți sunt și câte un exemplar pentru instanță. Taxa de timbru se stabilește în baza O.U.G. nr.80/2013. Prezentul text indică valoarea actuală a taxei la data redactării (20 lei). Dacă se formulează și cereri accesorii, acestea pot fi timbrate separat, iar cuantumul timbrului poate varia în funcție de obiectul cererilor accesorii.
Forma cererii și semnătura
Semnătura cererii de chemare în judecată trebuie să fie olografă. Nerespectarea acesteia poate atrage nulitatea cererii, conform art. 196 C.proc.civ. În cazul unei reprezentări prin avocat, se vor depune împuterniciri corespunzătoare și actele exigibile în caz de procedură prin reprezentare legală.
Dispoziții specifice și precizări practice
- Mențiunea despre existența filiației se poate face în actul de naștere doar dacă reclamantul dorește comunicarea actelor de procedură la altă adresă decât cea de domiciliu. Aceasta este opțională, conform art. 148 din C. proc. civ.
- În cazul în care tatăl biologic nu recunoaște copilul sau există dispută cu privire la tată, instanța poate decide stabilirea filiației biologice, cu condiția probelor adunate (de ex., ADN).
- Este posibil ca acțiunea să fie introdusă în contradicție cu mama minorului sau cu pârâtul, în funcție de rolul fiecărei părți în procedură, cu verificări privind dreptul la apărare.
- Leasele procedurale pot include interogatorii și expertize ADN extrajudiciar sau judiciar, în funcție de circumstanțe, pentru a stabili paternitatea cu probabilitate ridicată.
Observații legislative și aplicații practice
Stabilirea filiatiei reprezintă mijloc procedural pentru ca un copil să fie recunoscut ca fiu al tatălui pretins, înlăturând prezumția de paternitate existentă în cazul copiilor născuți în afara căsătoriei, când aceasta este încontrară realității biologice. Legea admite acțiuni din partea mamei sau a copilului, precum și din partea tatălui biologic sau a moștenitorilor săi, în vederea clarificării situației juridice a copilului.
tags: #model #actiune #stabilirea #paternitatii #copilului #din