Morfologia fetală de trimestru II este un examen ecografic prenatal care se realizează în săptămânile 20 - 24 de sarcină, pentru a se evalua dezvoltarea structurală a fătului.

Morfologia fetală de trimestru II este o examinare ecografică transabdominală (în unele cazuri - transvaginală) de screening a posibilelor probleme și malformații fetale, fiind realizată între săptămânile 20 și 24 de sarcină.

Perioada optimă de investigație este între săptămânile 20-22 de sarcină.

Principalul scop al examenului morfologic de trimestru II este depistarea posibilelor anomalii sau malformații congenitale.

Cu ajutorul sondei ultrasonografice se scanează abdomenul mamei și realizează măsurători ale diferitelor structuri anatomice ale fătului, ale organelor interne, precum și ale anexelor fetale și a structurilor materne.

Medicul va evalua și măsura craniul, gâtul, toracele, abdomenul, membrele (lungimea femurului) și coloana vertebrală pentru a vedea dacă s-au dezvoltat corect și armonios.

Cu ajutorul măsurătorilor și investigației morfologice amănunțite, medicul își poate da seama de prezența anumitor anomalii congenitale apărute în dezvoltarea fătului, ajutând la detectarea timpurie a acestora și la asigurarea unei sarcini cât mai sigure atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Examenul ecografic nu necesită pregătiri speciale.

Este recomandat doar să porți haine lejere și confortabile pentru a facilita scanarea în zona abdominală.

Poți veni împreună cu soțul sau partenerul, atunci când vrei să ai parte de mai mult sprijin emoțional.

Acest examen morfologic se realizează cu ajutorul unui ecograf de ultimă generație, ce funcționează cu ajutorul ultrasunetelor.

Echipamentul este dotat cu un soft de obstetrică și ginecologie și prezintă un ecran pe care apar imagini 3D sau 4D în timp real.

Sunt efectuate o serie de măsurători a diferiților parametri morfologici ai fătului, precum și o evaluare amănunțită a placentei, lichidului amniotic, uterului etc.

Îți va fi arătat chipul fătului, mâinile, în acest timp putând fi realizate și fotografii, pentru a fi păstrate ca amintire de către părinți.

Procedura durează în medie 30 de minute, uneori mai mult, nefiind dureroasă sau dăunătoare pentru mamă sau făt.

Există anumite cazuri, când se poate cere repetarea examenului morfologic, deoarece poziția fătului sau țesutul adipos al mamei nu permit o evaluare detaliată și corespunzătoare.

  1. Da, dacă fătul se află într-o poziție optimă, iar organele genitale sunt vizibile în timpul examinării.
  2. Aceasta este una dintre cele mai detaliate ecografii din timpul sarcinii, ajutând la evaluarea dezvoltării organelor bebelușului și a structurilor sale anatomice.
  3. Dacă se identifică o problemă, medicul îți va recomanda alte investigații, precum testele genetice (amniocenteza), ecografie cardiacă sau consultul cu un specialist în medicină materno-fetală.
  4. Deși este foarte precis, examenul ecografic prezintă anumite limitări. Unele afecțiuni nu pot fi detectate înainte de naștere sau se pot dezvolta mai târziu. Uneori, poziția fătului sau țesutul adipos al mamei pot obstrucționa observarea anumitor organe.
  5. Detectarea precoce a problemelor permite intervenții suplimentare, precum teste genetice sau tratamente intrauterine, atunci când este posibil.

Informații generale despre morfologia fetală de trimestrul 2

Morfologia fetală de trimestrul 2 se realizează, în general, în săptămânile 20 - 24 de sarcină, ideal în săptămâna 22, și are ca scop principal evaluarea anatomiei fetale și detectarea oricăror anomalii ale fătului.

Medicul care monitorizează sarcina este cel mai în măsură să indice momentul oportun de realizare a acestei investigații, pentru fiecare pacientă.

Spre deosebire de ecografia morfologică făcută în primul trimestru, aceasta permite o examinare mult mai detaliată a structurilor fetale.

Cu ajutorul ei pot fi observate eventuale defecte la nivelul feței, toracelui, diafragmei, abdomenului, membrelor, coloanei vertebrale și chiar la nivel articular.

În cazul în care a fost făcută o investigație similară în primul trimestru de sarcină, suspiciunile apărute atunci pot fi confirmate sau infirmate acum.

Morfologia fetală realizată în cel de-al doilea trimestru de sarcină permite observarea în timp real a mișcărilor, iar medicul poate realiza reconstrucții 3D și 4D ale fătului.

Mai mult, se pot vedea cordonul ombilical și placenta, astfel încât posibilele complicații să fie descoperite din timp.

Dacă această procedură este realizată împreună cu testele serologice, ea poartă denumirea de „triplu test” sau, în unele cazuri, „cvadruplu test”.

La câte săptămâni se face morfologia fetală de trimestrul II

Morfologia fetală de trimestru II se realizează la un moment dat între săptămânile 20 și 24 de sarcină, dar cel mai indicat este să fie făcută în săptămâna a 22-a.

Acesta este momentul care permite o analiză detaliată a structurilor și funcțiilor fetale.

Efectuată mai devreme de această perioadă, ecografia nu și-ar atinge scopul, deoarece anumite organe, în special creierul și inima, nu sunt complet dezvoltate înainte de 19 săptămâni.

Mai târziu, fătul devine mai activ, iar mișcările lui pot afecta calitatea imaginilor.

Cum se desfășoară ecografia morfologică din trimestrul al II-lea?

Ecografia morfologică din trimestrul al doilea se desfășoară pe cale transabdominală, prin scanarea sarcinii, în porțiunea inferioară a abdomenului.

Uneori este necesar ca ecografia să fie completată cu o evaluare pe cale transvaginală, moment în care o sondă cu dimensiuni reduse, cu un diametru sub 2 centimetri, este plasată cu blândețe în interiorul vaginului pe o distanță scurtă, învelită într-un prezervativ steril și lubrificat cu gel.

Această cale de examinare este necesară în situația în care se încearcă vizualizarea foarte precisă a unor structuri mici și/sau situate la o distanță apreciabilă de peretele abdominal, deasupra vaginului, sau atunci când fibroame uterine sau segmente ale fătului împiedică vizibilitatea în partea de jos a uterului.

Trebuie menționat faptul că efectuarea ecografiei transvaginale orișicând în timpul sarcinii nu comportă riscuri pentru mama și făt și nu predispune la complicații ale sarcinii.

Referitor la disconfortul produs de examinare, acesta este redus, dar gravida este încurajată să anunțe examinatorul dacă resimte durere în timpul examinării.

Intimitatea este tot timpul respectată în cursul examinării, cu ajutorul unui halat special sau material textil care acoperă partea de jos a corpului.

Atunci când evaluarea transvaginală este propusă, gravidei i se explică și motivul acestei examinări. Ea are dreptul de refuza sau de a opri în orice moment acest tip de examinare.

Trebuie cunoscut faptul că evaluarea morfologică fetală are o durată importantă de timp, de aproximativ 30 - 45 de minute, care depinde și de condițiile de examinare, legate de particularitățile mamei și poziția fătului. Uneori este nevoie de o nouă examinare, datorită condiţilor nefavorabile de examinare.

Aceasta este propusă mai târziu în cursul aceleiași zile sau în altă zi.

Este nevoie de o vezică plină sau goală în timpul examinării?

Se preferă ca vezica să fie golită înaintea examinării, pentru a nu se interpune între sonda de examinare și făt, ceea ce scade calitatea imaginii. Deasemenea, evaluarea colului uterin și a velocimetriilor arterelor uterine se măsoară cu vezica goală.

De ce este utilă această examinare ecografică și ce se investighează?

Ecografia morfologică în trimestrul al doilea este recomandată în toate sarcinile. Sunt mai multe elemente pe care ecografistul studiază, expuse pe scurt în cele ce urmează.

Anatomia sau morfologia fetală. În primul rând se realizează o examinare detaliată a anatomiei și dezvoltării fetale. Pe scurt, ecografistul parcurge întreg organismul fetal, „bifând” prezența și normalitatea structurilor și organelor fetale la vârsta respectivă de sarcină. Sunt astfel verificate de rutină capul și structurile cerebrale; fața; coloana vertebrală; toracele cu inima, plămânii și diafragmul; abdomenul, cu intestinul, stomacul, vezica urinară și rinichii; membrele și segmentele acestora. Pentru evaluarea tuturor acestor elemente este necesară o așa-numită „cooperare” din partea fătului, precum și condiții satisfăcătoare de examinare.

Parametri respectivi pot fi în final văzuți în cursul aceleiași zile, sau în următoarele zile / săptămâni.

Devoltarea sau creșterea fătului. Este estimată prin așa-numita biometrie fetală, adică măsurarea craniului fetal, abdomenului și membrelor pentru a estima dezvoltarea acestuia. Fiecare dintre acestea sunt comparate cu valorile normale pentru respectiva vârstă de sarcină și comparate cu parametrii de la evaluările ecografice anterioare, pentru a constata dacă fătul se dezvoltă armonios și conform vârstei de sarcină.

Există variații ale acestor parametri de biometrie în limite normale, pentru că feții nu cresc în exact același ritm, după cum nici nu se nasc cu aceeași greutate la termen. În cazul în care însă măsurătorile sunt în afara intervalului de normalitate, fătul este evaluat extensiv pentru a găsi cauza unor asemenea discordanțe.

În urma acestor măsurători, cu ajutorul unui algoritm al ecografului se estimează vârsta de sarcină la care corespunde fătul și o greutate estimată a acestuia, cu o marjă de eroare de aproximativ 10%. La această vârstă de sarcină, există o marjă de eroare în estimarea vârstei de sarcină care poate ajunge până la 10-14 zile.

Semnele de bunăstare ale fătului, anexele fetale și calitatea nutriției fătului. Ritmul cardiac fetal este regulat și are o frecvență de obicei între 120-180 de bătăi / minut. Lichidul amniotic se cuantifică ca aspect și volum. Deasemenea, cordonul ombilical este investigat ca structură și modul în care este atașat placentei și abdomenului fetal.

Placentă este evaluată ca localizare, structură, grad de maturitate și grosime. Perfuzia utero-placentară este estimată prin evaluarea fluxurilor de sânge din arterele uterine, iar calitatea funcțională a placentei și perfuzia fetală se estimează prin evaluarea fluxurilor de sânge din cordonul ombilical.

Numărul de feți. Pentru gravidele care nu au fost evaluate ecografic anterior, sarcina gemelară sau multiplă se diagnostichează cu această ocazie.

Localizarea sau poziția placentei. Ecografistul evaluează poziția placentei în relație cu colul uterin. Dacă partea inferioară a placentei este foarte aproape sau chiar acoperă colul uterin, este denumită placenta cu localizare joasă, sau praevia. Acest tip de placenta împiedică nașterea naturală și poate conduce la sangerări severe în partea a doua a sarcinii. Aproximativ 2-3% din sarcini prezintă acest aspect în trimestrul II.

Totuși, localizarea placentei se reverifică în trimestrul al treilea, deoarece, odată cu creșterea uterului în sarcină, de obicei locul unde este localizată placenta este „ridicat” și astfel se îndepărtează de colul uterin. Asta înseamnă că o placenta cu localizare „joasă” în trimestrul al II-lea de obicei devine o placenta cu localizare normală la termen. Totuși, acest aspect trebuie verificat la evaluările ulterioare. Atunci când placenta este jos situată, ecografia transvaginală oferă date optime cu privire la relația sa cu colul uterin, în acest mod clasificându-se gradul de placenta praevia și prognosticul acestei situații anormale.

Lungimea colului uterin. Cu ajutorul măsurării lungimii colului și a stării de închidere a acestuia, se estimează riscul de avort sau naștere prematură. Această evaluare este importantă în special la gravidele care au avortat sarcini anterioare sau au născut prematur, precum și acelea care au contracții uterine sau sângerări vaginale. Uneori este necesară o evaluare transvaginală, pentru a se putea vizualiza și măsura mai bine colul uterin.

Uterul este evaluat și este notată prezența unor fibroame cu dimensiuni sau localizare semnificative. Trebuie reținut faptul că datorită modificărilor arhitecturale ale uterului (creșterea și îngroșarea pereților acestuia), unele fibroame chiar cunoscute anterior, pot să nu mai fie vizibile.

Ecografia 3D/4D fetală. Ecografia 3/4D are o importanță redusă din punct de vedere medical în practica curentă. Ecografia 4D este de obicei folosită pentru a aprecia suprafața externă a fătului, forma capului, aspectul feței și al corpului, aspectul și funcționalitatea articulațiilor. Aceste aspecte pot fi apreciate și în modul clasic, 2D, dar cu ajutorul acestei tehnici, caracteristicile enumerate pot fi înțelese mai ușor de către părinți. Deasemenea, pentru mulți părinți este o experiență plăcută să își vadă bebelușul în astfel de imagini, care pot contribui la crearea sau consolidarea unei legături afective.

Echipamentele pe care le deținem au asemenea capabilități și noi încercăm să obținem astfel de imagini ori de câte ori avem posibilitatea. Acest lucru nu este însă totdeauna realizabil, deoarece obținerea unor imagini de calitate depinde foarte mult de condițiile de examinare - poziția fătului și factorii materni menționați anterior.

Trebuie reținut faptul că evaluarea 3D/4D nu este un obiectiv în sine al ecografiei morfologice, ci demonstrarea criteriilor de dezvoltare normală a fătului.

De aceea, încercarea de a obține imagini 3D/4D ale copilului dumneavoastră este frecvent amânată pentru finalul examinării, când aspectele esențiale ale ecografiei au fost lămurite. Vârsta optimă pentru obținerea imaginilor 3D/4D ale fătului este situată între 24 și 34 de săptămâni.

Capacitatea ecografiei de a detecta anomaliile fătului. Este capabilă această investigație să detecteze toate problemele fetale? Cu ajutorul ecografiei poate fi evaluată dezvoltarea fătului cu mare acuratețe, dar nu poate detecta toate problemele sarcinii și toate anomaliile fetale.

În concluzie, morfologia fetală de trimestru II este esențială pentru evaluarea detaliată a anatomiei fătului și pentru identificarea timpurie a eventualelor malformații, cu scopul de a asigura îngrijire optimă pentru mamă și copil în continuare.

Infografic: pașii evaluării morfologice în trimestrul II

Ecografia fetală în trimestrul al doilea de sarcină

Notă despre limitări și interpretare: Echipamentele performante și experiența personalului medical cresc rata de detecție a malformațiilor majore, dar ecografia nu poate detecta toate problemele eventuale și unele afecțiuni pot fi vizibile tardiv sau pot apărea ulterior în sarcină.

Ce se face dacă apare suspiciunea de problemă?

Dacă se identifică o problemă, medicul îți poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi examinări cardiace fetale sau consultarea unui specialist în medicină materno-fetală. În cazuri serioase se pot discuta opțiuni diferite, inclusiv intervenții diagnostice sau tratamente, în funcție de natura anomaliilor.

  1. Ecografia morfologică poate detecta majoritatea malformațiilor structurale majore, dar nu toate afecțiunile genetice sau metabolice.
  2. În cazul în care fătul este necooperant sau imaginea este afectată de poziția acestuia, este posibil să fie necesare reexaminări.
  3. Detecția timpurie a unor anomalii permite planificarea îngrijirii perinatale și a nașterii într-un centru adecvat.

tags: #monografia #fetala #trimestrul #2

Postări populare: