Întreruperea sarcinii poate fi efectuată în primele 90 de zile efective de sarcină din motive legate de alegerea sau sănătatea femeii, iar după 90 de zile numai dacă sarcina/nașterea pune în pericol viața femeii sau în cazul unor anomalii/malformații fetale semnificative.
Înainte de a 90-a zi, poate fi efectuată în două moduri: farmacologic sau chirurgical.
De asemenea, această dorință trebuie să fie documentată printr-un certificat medical.
După 7 zile de la data certificatului, femeia poate avea acces la serviciul IVG (întreruperea voluntară a sarcinii).
Există, de asemenea, posibilitatea - din motive de sănătate sau din alte motive - ca medicul sau medicul care completează certificatul să ateste urgența procedurii și ca femeia să nu fie obligată să „amâne cu cel puțin șapte zile”, așa cum prevede Legea 194/78.
Conform Legii 194, toate spitalele și clinicile autorizate trebuie să efecteze aceste proceduri.
De fapt, articolul 9 din Legea 194 prevede: „Instituțiile spitalicești și clinicile autorizate sunt obligate, în orice caz, să se asigure că procedurile prevăzute la articolul 7 sunt efectuate și că intervențiile necesare pentru întreruperea sarcinii sunt efectuate în modul prevăzut la articolele 5, 7 și 8.
Totuși, în realitate, nu este cazul, iar serviciul variază foarte mult de la un oraș la altul.
Puteți avea acces la acest tip de întrerupere de sarcină dacă vă aflați în primele 63 de zile de sarcină, adică până în a noua săptămână.
Totuși, avortul medicamentos este o alternativă viabilă și mai puțin invazivă la avortul chirurgical pentru procedurile efectuate în primele douăsprezece săptămâni de sarcină.
1. Prima administrare este cea a medicamentului mifepristonă (cunoscut sub numele de RU486), care se înghire.
2. După 48 de ore, urmată de cea a misoprostolului (Cytotec), care constă în general în două tablete care se dizolvă sub limbă.
La aproximativ 3 ore de la a doua administrare, evenimentul avortului se încheie de obicei prin secreții asemănătoare menstruației, iar succesul întreruperii este verificat ecografic.
Toate acestea sunt posibile în regim ambulatoriu, accesul la unitatea spitalicească fiind permis doar pentru administrare, deoarece a fost eliminată cerința de spitalizare.
Procedura se numește histerosucțiune și se efectuează sub anestezie locală sau generală.
Există un interviu cu personalul medical care va efectua operația și, în cazul în care este asigurată anestezia generală, există un interviu cu medicul anestezist.
Uneori, operația este precedată de administrarea de medicamente care facilitează dilatarea colului uterin (pe cale vaginală sau sublinguală).
În timpul operației, colul uterin este dilatat astfel încât se poate introduce o canulă (metoda Karman) și se realizează aspirarea conținutului.
După operație, într-o perioadă de timp care variază în funcție de starea femeii (parametri vitali, emoții), începe externarea din spital.
Pot urma sângerări timp de aproximativ 15-20 de zile, după care se recomandă repetarea unui test de sarcină în urină pentru a fi siguri că hormonii legați de sarcină au dispărut din sânge.
Menstruația va reveni la 30-40 de zile după operație, dar este important să începeți să folosiți metoda de contracepție aleasă imediat după operație.
Cum funcționează avortul medicamentos, adică pilula abortivă?
Pò essere effettuato entro 90 giorni (12 settimane e 6 giorni) dalla data dell’ultima mestruazione. Ci si affida alle mani del personale sanitario.
L’intervento avviene per lo più sotto narcosi (sedazione profonda) oppure sotto anestesia locale.
Il collo dell’utero viene dilatato cautamente con dei dilatatori del diametro da 6 a 13 mm, e successivamente viene inserita nell’utero una fine cannula di plastica che aspira i tessuti embrionali.
In Italia , questo metodo può essere prescritto entro il 63° giorno di gravidanza (63° a partire dal 1° giorno dell’ultima mestruazione).
La prima somministrazione avviene in ospedale o in consultorio, in regime di day hospital, cioè non rimanendo a dormire la notte e quindi facendo generalmente 1 o 2 accessi nel day hospital.
La persona rimane sotto osservazione per alcune ore.
Non è obbligatorio, ma una visita di controllo viene effettuata nelle due settimane seguenti l’intervento.
Ambele metode sunt sigure pentru sănătate.
Metoda chirurgicală este mai eficientă deoarece, fiind „mecanică”, prezintă un risc minim de eşec (aproximativ 2%).
Avortul nu este niciodată o procedură dorită, ci o necesitate de sănătate. În acest sens, nu este niciodată „uşor”: în orice situaţie, persoana ar prefera să fie în altă parte făcând altceva, iar uneori contează experienţa personală, impactul psihologic şi stigmatizarea socială.
În cazul avortului medicamentos, durerea este gestionată în majoritatea cazurilor cu analgezice disponibile fără prescripţie (AINS), precum ibuprofenul sau naproxenul. În caz de alergie, se utilizează paracetamol.
În orice caz, persoana resimte dureri abdominale similare celor menstruale, dar mai intense, deoarece procesul implică o expulzie indusă.
În majoritatea situaţiilor, durerea nu este comparabilă cu cea a naşterii şi se evită atât intervenţia chirurgicală, cât şi amesteanul de anestezie (care pot implica complicaţii).
În cazul avortului chirurgical, durerea este gestionată prin anestezie locală, care amorţeşte zona, sau prin sedare profundă, care poate face ca persoana să doarmă în timpul intervenţiei.
În unele cazuri se utilizează încă anestezia generală, care poate avea complicaţii.
De obicei, persoana nu asistă direct la procedură, ci doar la etapele de dinainte şi de după intervenţie.
Avortul chirurgical poate implica: hemoragie severă (1 caz la 1.000 de intervenţii); perforaţie uterină (1 caz la 1.000); leziuni ale colului uterin (2 cazuri la 1.000); infecţii (1 caz la 100).
Fertilitatea poate fi afectată în cazul unor complicaţii infecţioase grave sau al unor leziuni uterine foarte severe, cum ar fi perforaţiile complicate.
Avortul medicamentos, nefiind mecanic, nu implică riscuri de lezare sau perforare a uterului din cauza erorii umane, dar prezintă aceleaşi riscuri de infecţie (1 caz la 100) şi hemoragie, precum şi posibilitatea de a fi necesară repetarea avortului (1-2 cazuri la 100).
- Intreruperea voluntara a sarcinii reprezinta un avort provocat chiar la inceputul sarcinii pentru motive nu exclusiv medicale.
- Un avort din motive medicale poarta denumirea de avort terapeutic.
- Intreruperea voluntara a sarcinii, sau I.V.S., este supusa unei legislatii care difera dupa tara. Ea este, in general, autorizata, dar intr-un cadru precis (varsta sarcinii, motive justificate).
Inainte de 49 zile de amenoree, este eficace tratamentul medical (asocierea de RU 486, sau mifepriston, si prostaglandine).
Aceast tratament este exclus pentru marile fumatoare trecute de 37 ani, din cauza riscurilor cardio-vasculare legate de prostaglandine.
Intre a 49-a si a 84-a zi de amenoree, aspiratia endo-uterina, efectuata sub anestezie locala sau generala, este cea indicata.
O data colul uterin dilatat printr-o metoda mecanica (aplicarea de bujii sau de laminarii) sau medicamentoasa (RU 486), un catater, ale carui dimensiuni variaza dupa stadiul sarcinii, este introdus prin canalul cervical in cavitatea uterina.
El este legat cu o pompa de vid care permite aspirarea continutului uterin. Un chiuretaj permite sa se asigure in continuare curatarea uterului.
Dupa o intrerupere voluntara a sarcinii, este normala o sangerare minima timp de cateva zile, cu o recrudescenta trecatoare in cea de a 3-a zi, dar nu trebuie sa existe nici pierderi vaginale anormale, nici varsaturi, nici febra, iar durerea abdominala trebuie sa se atenueze treptat.
odihna, evitarea eforturilor fizice intense asigura restabilirea pacientei in vreo zece zile.
Dupa 8-15 zile de la intreruperea voluntara a sarcinii, este recomandata o consultatie la centrul unde aceasta a fost practicata.
Riscurile de mortalitate pentru acest tip de interventie sunt infime, evaluate cam la 1 caz la 100 000 intreruperi de sarcina.
Rasunetul unei intreruperi voluntare a cursului sarcinii, minim pe plan fizic, este uneori important pe plan psihologic in pofida precocitatii interventiei si a caracterului deliberat al deciziei.
Unele femei au nevoie de cateva saptamani, chiar luni pentru a se reface psihic; uneori este util un ajutor psihologic.
Intreruperea voluntara a sarcinii reprezinta un avort provocat chiar la inceputul sarcinii din motive neexclusiv medicale. Un avort din motive medicale poarta denumirea de avort terapeutic.
Avortul este intreruperea prematura a sarcinii. Metodele contraceptive (contraceptia) sunt acele metode care previn o sarcina.
Acestea ii permit unei femei sa aleaga momentul potrivit pentru a face un copil.
Nu trebuie sa ne modificam obiceiurile sexuale in timpul sarcinii, decat in cazul in care medicul specialist recomanda acest lucru.
Colestaza de sarcina este o afectiune hepatica, ce apare la femeile insarcinate. Este numita si colestaza obstretica sau colestaza intrahepatica de sarcina.
Colestaza reprezinta acumularea bilei in caile biliare intrahepatice.
Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe sfatulmedicului.ro au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale.
Intreruperea voluntara a sarcinii reprezinta un avort provocat chiar la inceputul sarcinii din motive nu exclusiv medicale. Un avort din motive medicale poarta denumirea de avort terapeutic.
Intreruperea voluntara a sarcinii, sau I.V.S., este supusa unei legislatii care difera de la o tara la alta. Tehnica aplicata pentru intreruperea sarcinii variaza in functie de varsta sarcinii, varsta femeii si alti factori.
Avortul provocat este intreruperea prematura a sarcinii. Cand sarcina este intrerupta de o cauza naturala este vorba de avort spontan sau de pierderea sarcinii.
Cand sunt luate intentionat masuri de intrerupere a sarcinii este vorba de avort terapeutic sau avort produs/indus. Avortul poate fi provocat medicamentos si chirurgical.
Efectele secundare cu care se confrunta frecvent pacienta sunt: crampe, diaree si dureri abdominale; in situatii exceptionale aceasta interventie poate provoca varsaturi, stari de greata si reactii adverse la anestezic.
Alte efecte secundare:1. Sangerari vaginale - aparitia acestora nu presupune un lucru iesit din comun, insa, sunt situatii cand uterul sau colul uterin sunt perforate, fapt care provoaca sangerari abundente si se recomanda o transfuzie de sange pentru a controla starea de generala de sanatate a pacientei.
2. Daca nu este realizata corect anestezia poate provoca infarct miocardic sau convulsii iar daca situatia nu este controlata proper exista riscul ca pacienta sa isi piarda viata.
3. In timpul interventiei chirurgicale, daca instrumentele utilizate nu sunt sterilizate corespunzator pot fi transmise infectii (sepsis), care pot pune in pericol viata pacientei.
Orice complicatie care apare in timpul avortului chirurgical poate conduce la deces.
4. Administarea medicamentelor pentru a declansa avortul este o metoda usor de realizat insa presupune nenumarate efecte secundare:1. 2. 3. 4. Varsaturi, crampe, stari de greata si diaree.
Alte complicatii:1. 2. 3. 4. 5. S-a demonstrat medical ca femeile care au avortat prin oricare dintre metodele mentionate mai sus se vor confrunta cu o serie de efecte secundare pe termen lung. Printre acestea se afla: imposibilitatea de a da nastere unui copil, cresterea riscului de cancer mamar etc.
1. Cancer mamar- dupa un singur avort risc de cancer la san se dubleaza si creste cu numarul de avorturi.
2. Cancer ovarian si cancer cervical - risc crescut in functie de numarul de avorturi.
3. Perforarea uterului - aproximativ 3% dintre pacientele sufera o perforatie a uterului.
4. Laceratia cervicala - 1% dintre avorturi in primul trimestru cauzeaza laceratii cervicale.
5. Sarcina ectopica - avorturile multiple cresc riscul sarcinilor extrauterine.
6. Placenta previa - avortul creste riscul de placenta previa in sarcinile viitoare pana la 15%.
7. Boala inflamatorie pelvina - BIP este un efect secundar care poate pune in pericol viata pacientei.
8. Endometrita - inflamarea endometrului cu risc crescut dupa avort, 2.5x la adolescente.
9. Malformatii congenitale - avortul este asociat cu leziuni cervicale si uterine si cresterea riscului de nastere prematura.
10. Alte complicatii imediate - 10% dintre femei au complicatii imediate; 2% pun viata in pericol. Sindromul de stres posttraumatic poate apare.
Avortul terapeutic reprezintă un avort provocat la începutul sarcinii pentru motive medicale sau nemedicale, iar decizia este luată în urma consultării cu medicul și pacientă.
Procedura este reglementată legal și necesită documentație medicală specifică pentru justificare.
Indicațiile medicale pentru avortul terapeutic se bazează pe evaluări clinice riguroase și includ riscuri pentru sănătatea mamei sau malformații fetale sever-incompatibile cu viața.
Vârsta gestațională influențează alegerea metodei și riscurile asociate.
Procesul de evaluare medicală include examinare, analize de laborator, ecografie și consiliere psihologică.
Evaluarea medicală detaliată este urmată de consimțământ informat și de documentația necesară.
În primele 12 săptămâni, avortul terapeutic poate fi realizat prin metode medicamentoase sau prin aspirație vacuum, fiind cele mai sigure și cu cele mai puține complicații în această perioadă.
Procedurile din trimestrul al doilea necesitare tehnici specializate și se efectuează în unități medicale dotate corespunzător.
Procedurile includ dilatarea și evacuarea sau inducerea travaliului cu medicamente.
Protocolul cu Mifepriston: Acest medicament blochează progesteronul, iar doza standard este de 200 mg pe cale orală. Efectele încep să apară în primele 24-48 de ore și includ sângerare vaginală și crampe uterine.
Protocolul cu Misoprostol: Misoprostolul provoacă contracții uterine și dilatarea colului, administrat pe cale orală, sublinguală sau vaginală, în funcție de protocol.
Protocolul combinat: asociarea Mifepristonului cu Misoprostolul este standardul actual în avortul medicamentos, cu administrarea Mifepristonului urmată de Misoprostol la 24-48 de ore.
Aspirația vacuum: Evacuarea conținutului uterin cu ajutorul unui dispozitiv; durata intervenției este de aproximativ 10-15 minute, sub anestezie locală sau sedare conștientă.
Dilatare și evacuare: Tehnică folosită în special în sarcinile din trimestrul al doilea; necesită anestezie și centre experimentate.
Alte metode chirurgicale: chiuretajul uterin sau histerotomia în situații speciale.
Perioada post-avort terapeutic necesită o atenție deosebită pentru asigurarea unei recuperări optime și prevenirea complicațiilor.
Perioada de recuperare fizică: Recuperarea variază în funcție de metodă și vârsta gestațională; sângerări și crampe, activitatea fizică reluată treptat, raporturi sexuale contraindicate pentru minimum două săptămâni.
Simptome așteptate: sângerări timp de 7-14 zile; dureri abdominale; pot apărea greață, diaree sau febră.
Semne de avertizare: sângerare excesivă, durere severă necontrolată, febră peste 38°C, secreții cu miros neplăcut.
Suportul psihologic post-procedură: 20-30% dintre femei pot experimenta doliu sau depresie; consilierea și grupurile de sprijin ajută.
Cerințe pentru îngrijirea post-procedură: vizită de control la 1-2 săptămâni; evitarea tampoanelor vaginale, băilor, înotului și activității sexuale timp de minimum două săptămâni.
Considerații pe termen lung: Avortul terapeutic efectuat în condiții medicale adecvate nu afectează fertilitatea viitoare; menstruația revine de obicei în 4-8 săptămâni; discuții despre anticoncepționale necesare.
Rate de succes: peste 98% în primul trimestru; metode medicamentoase 95-98%, chirurgicale peste 99%.
Efecte secundare frecvente: crampe, sângerări; greață, vărsături, diaree pentru avortul medicamentos; sensibilitatea sânilor și schimbări de dispoziție.
Complicații potențiale: hemoragie severă, infecții, perforația uterină, leziuni ale colului; riscurile cresc odată cu vârsta gestațională și cu afecțiunile preexistente.
Strategii de management al riscurilor: evaluare pre-procedură, protocoale de sterilitate, monitorizare atentă, disponibilitatea serviciilor de urgență.
Ce afecțiuni medicale califică pentru avortul terapeutic? Afecțiuni care pot pune în pericol viața mamei sau fătul, cum ar fi preeclampsia severă, boli cardiace sau renale avansate, cancer ce necesită tratament. De asemenea, este recomandat când fătul prezintă anomalii severe incompatibile cu viața.
Cum este determinată metoda de avort terapeutic? Se bazează pe vârsta gestațională, starea de sănătate a mamei, contraindicații și disponibilitatea resurselor medicale, precum și preferințele pacientei.
Care este timpul de recuperare după un avort terapeutic? Timpul de recuperare variază; în general fizic între câteva zile și două săptămâni; monitorizarea medicală este esențială pentru o recuperare completă.
Există efecte pe termen lung asupra fertilității? Avortul terapeutic efectuat corect nu afectează fertilitatea pe termen lung; menstruația revine în 4-8 săptămâni, iar planificarea unei sarcini viitoare poate fi făcută cu ghidaj medical.
Ce îngrijiri sunt necesare după procedură? Vizita de control 1-2 săptămâni; evitarea activităților fizice intense; igiena și administrarea medicamentelor conform indicațiilor.
K Ruskaj: Cât de sigure sunt procedurile de avort terapeutic? Procedurile sunt extrem de sigure când sunt efectuate de personal calificat în unități autorizate; riscurile sunt reduse prin protocoale stricte.
Ce opțiuni de gestionare a durerii sunt disponibile? Analgezice obișnuite (ibuprofen, paracetamol) și în unele cazuri sedare ușoară sau anestezie locală; medicul va discuta opțiunile în funcție de metodă și toleranța la durere.
Când pot să reiau activitățile normale? Activitățile normale pot fi reluate treptat; evitarea activităților fizice intense și a contactului sexual timp de cel puțin două săptămâni.
Care sunt ratele de succes pentru diferite metode? Ratele de succes depășesc 98% în primul trimestru; avortul medicamentos și chirurgical au rate înalte, diferențele fiind în funcție de context.
Ce servicii de suport sunt disponibile pe parcursul procesului? Consiliere psihologică, grupuri de sprijin și asistență medicală continuă pentru a gestiona impactul emoțional.
Avortul medicamentos este o metodă sigură și eficientă de întrerupere a unei sarcini timpurii folosind medicamente, efectuată în primele 10 săptămâni de gestație, cu două medicamente: mifepristonă și misoprostol.
Mifepristona (RU-486) blochează progesteronul, ceea ce face ca mucoasa uterină să se descompună; misoprostolul induce contracția uterină și expulzarea conținutului.
Scopul principal este de a oferi o opțiune non-chirurgicală pentru a pune capăt unei sarcini nedorite, fiind deosebit de benefic pentru cei care preferă să evite intervențiile chirurgicale.
Avortul medicamentos este utilizat și în gestionarea avortului spontan unde ajută organismul să expulzeze țesutul gestațional când avortul spontan este incomplet.
Procedura este concepută să fie cât mai privat și confortabilă posibil, permițând gestionarea experienței într-un cadru familiar, cu acces la asistență medicală în timpul procesului.
De ce se practică avortul medicamentos? Este recomandat persoanelor care se află în situații în care continuarea unei sarcini nu este fezabilă sau dorită.
Motivul poate include sarcina neplanificata, probleme de sănătate, anomalii fetale, circumstanțe personale, vârstă și etapă de viață.
Avortul medicamentos este recomandat în situațiile în care sarcina a fost confirmată și se încadrează în vârsta gestațională corespunzătoare, iar consimțământul informat este esențial.
tags: #motive #pentru #un #avort #terapeutic
Postări populare:
- Informații despre Secția de chirurgie a Spitalului de Pediatrie Pitești
- Informații despre Luca Ovidiu și pediatria: pregătire și competențe în radiologie
- Prețuri consult ginecologie la Clinica Hipocrat
- detalii despre infertilitatea masculină: cauze și factori de risc
- Alegerea subiectului potrivit pentru licența în Medicină: o analiză aprofundată în Imunologie Pediatrică – criterii cheie