Bebelusii își fac intrarea în lumea aceasta, intr-un mod grandios si deopotrivă zgomotos: prin plans si tipete. Desi nu suna deloc a muzica, plansul lor din primul moment de viata nu reprezinta altceva decat primele semne ca muzica este innascuta si ca acele sunete sunt manifestari incipiente ale muzicalitatii. Bebelusii au capacitatea nativa de a crea muzica sub forma plansului, ganguritului, chicotitului. La fel cum ei au potentialul de a crea muzica, sunt construiti si sa primeste muzica. Cum anume va intrebati. Ei bine, studiile arata ca beblusii sunt receptivi la schimbarile de tempo si pot face diferenta intre volum, melodii, stiu cand incepe si cand se sfarseste un cantec. Cantecele de leagan nu numai ca alunga stresul parintilor care le canta dar ii si linistesc pe copii si le induc o stare de calm. Un studiu realizat in acest sens demonstreaza ca minunatele cantece de leagan imbunatatesc respiratia si functiile inimii. O idee foarte buna este sa le cantati bebelusilor, deoarece ei recunosc vocea parintilor, in special a mamei si asta le da un sentiment de siguranta si totodata intareste legatura emotionala dintre el si mama. Fiti cat mai prezenti, ca parinti, cand le cantati copiilor. Acestia adora grimasele, sunt receptivi la diverse tonuri ale vocii si nu veti face altceva decat sa le stimulati procesul natural de dezvoltare. Expusi la muzica timpuriu, copiii isi dezvolta abilitatile cognitive. Ei vor fi capabili sa isi imbunatateasca memoria mult mai rapid, vor putea recunoaste un cantec dupa primele acorduri. Aceasta abilitate ii va ajuta si mai apoi, in copilaria timpurie sau la maturitate deoarece abilitatile de gandire vor fi astfel mult mai bine antrenate cu ajutorul muzicii. Vor deprinde o mai buna intelegere si gandire in genere. Muzica ii ajuta pe bebelusi sa isi exprime emotiile mai bine. Contactul cu instrumentele muzicale ii vor invata pe bebelusi si relatia cauza - efect: daca va misca o tamburina, aceasta va face un zgomot. Daca va apasa pe o clapa de pian, se va intampla acelasi lucru. Daca va da cu manuta intr-o toba, va produce un zgomot nou. Sunetul muzicii ii ajuta pe copii indiferent de varsta sa faca fata unor situatii stresante cum ar fi proceduri medicale sau vizite in spitale sau cand sunt supusi durerii in general. Ii ajuta sa se relaxeze si le distrage atentia de la ceea ce se intampla efectiv in acel moment. Daca vorbim de copiii mai mari de 2 ani, muzica este in stransa legatura cu dezvoltarea limbajului. Cum anume? Intre rostirea primului cuvant care se intampla undeva in jurul varstei de un an si fluenta in vorbire in jurul varstei de 3, 4 ani, creierul copilului are o dezvoltare accelerata. Muzica se pare ca joaca un rol foarte important in aceasta etapa. Copiii care sunt expusi la muzica si care invata sa recunoasca melodii depun un efort considerabil care nu face altceva decat sa le antreneze creierul si mai mult. Ei vor dezvolta anumite abilitati care ii vor ajuta sa recunoasca si sa retina cuvinte si mai apoi fraze complexe. Incercati sa insuflati copilului inca de la varste foarte fragede sau chiar din burta, gustul pentru muzica buna. Se spune ca bebelusii sunt mai receptivi la muzica pe care au auzit-o in pantecul mamei. Muzica clasica si jazzul sunt doua variante foarte potrivite dar nu uitati si de cantecelele pentru copii care reprezinta o sursa buna de amuzament pentru ei. Pe masura ce creste, tineti cont si de preferintele musicale ale copilului. Daca sesizati o inclinatie catre un anume instrument, transformati din acesta o pasiune si inscrieti-l la niste cursuri, de ce nu. Alegeti instrumente adaptate varstei lor. Exista special create pentru copii. Tineti cont de faptul ca cele de adult ii pot intimida si li se pot parea o provocare mult prea mare. Lasati-i sa experimenteze cu cele potrivite lor. Daca stam bine sa ne gandim realizam ca totul este muzica in jurul nostru: de la sunetul ploii, zgomotul vantului pana la plansul copilului. Muzica a fost dintotdeauna foarte importantă în viața oamenilor, iar pentru bebeluși, impactul său este și mai profund. Dar cât de importantă este muzica pentru un bebeluș? Poate ajuta la somn? Există un volum optim la care să fie ascultat? Ce se întâmplă dacă este prea tare? În cele ce urmează, vom explora beneficiile muzicii pentru bebeluși, vom discuta ce tipuri de melodii sunt potrivite, cum să stabilim un nivel sonor sigur și ce măsuri putem lua pentru a proteja auzul celor mici. Muzica are un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor încă din primele luni de viață. Numeroase studii au arătat că expunerea timpurie la sunete armonioase contribuie la dezvoltarea emoțională, cognitivă și socială a bebelușilor.
Impactul muzicii asupra dezvoltării cerebrului și a limbajului
1. Muzica activează multiple zone ale creierului, ajutând la dezvoltarea conexiunilor neuronale. Sunetele ritmice și armonioase stimulează abilitățile auditive și contribuie la dezvoltarea limbajului. Bebelușii învață să recunoască tipare sonore, ceea ce le îmbunătățește capacitatea de a distinge sunete și ritmuri. 2. Muzica relaxantă sau sunetele albe pot deveni o parte cheie a ritualului de culcare. Melodiile line și ritmurile lente ajută bebelușii să se liniștească, reduc stresul și îi fac să adoarmă mai ușor. 3. Integrarea muzicii în rutina zilnică ajută la stabilirea unor momente previzibile pentru bebeluș. De exemplu, o melodie liniștitoare ascultată înainte de culcare poate semnaliza că este timpul de somn, la fel cum un cântec vesel poate marca începutul unei sesiuni de joacă. 4. Vocea caldă a părintelui este cel mai reconfortant sunet pentru un bebeluș. Cântatul unui cântec de leagăn sau fredonarea unei melodii simple creează o legătură emoțională puternică între părinte și copil. Mai mult, prin cântece și jocuri muzicale, bebelușii învață să imite sunete, să-și exprime emoțiile și să interacționeze cu lumea din jur. Muzica poate avea un impact semnificativ asupra stării de spirit și dezvoltării bebelușilor, dar nu orice gen muzical este potrivit pentru cei mici. Alegerea melodiilor potrivite depinde de momentul zilei, de scopul ascultării și de sensibilitatea copilului la sunete. 1. Numeroase studii sugerează că muzica clasică are un efect calmant asupra bebelușilor. Muzica clasică stimulează activitatea cerebrală și ajută la dezvoltarea abilităților cognitive. De exemplu, teoria „efectului Mozart” sugerează că expunerea la muzica acestui compozitor poate îmbunătăți temporar funcțiile cognitive. 2. Sunetele albe, cum ar fi bâzâitul ventilatorului, foșnetul frunzelor sau valurile mării, ajută bebelușii să adoarmă mai ușor, deoarece maschează zgomotele din jur care i-ar putea trezi. 3. Cântecele de leagăn sunt folosite de secole pentru a ajuta copiii să adoarmă. Vocea blândă a părintelui are un efect calmant asupra bebelușului și creează o conexiune emoțională puternică. 4. Atunci când bebelușul este activ și implicat în joacă, muzica ritmată și veselă poate contribui la stimularea coordonării motorii și a atenției. 5. Nu orice tip de muzică este potrivit pentru bebeluși. Sunetul este o parte esențială a mediului în care trăiește un bebeluș, dar nivelul sonor la care acesta este expus poate face diferența dintre o experiență plăcută și una dăunătoare. De aceea, vom explora care este volumul optim pentru bebeluși, cum să măsori nivelul sunetului și ce factori trebuie luați în considerare pentru a proteja auzul celor mici. 1. Specialiștii recomandă ca nivelul sonor la care este expus un bebeluș să nu depășească 50-60 decibeli (dB), ceea ce este echivalent cu nivelul normal al unei conversații calme. Dacă muzica sau orice alt sunet de fundal este mai tare decât o conversație obișnuită, este indicat să reduci volumul. 2. Nu toate sunetele din jurul unui bebeluș sunt dăunătoare. 3. Dacă nivelul măsurat depășește 60 dB, este recomandat să reduci volumul sau să îndepărtezi bebelușul de sursa de sunet. 4. De aceea, pentru a proteja auzul bebelușului, este important să menții un nivel sonor adecvat. Muzica și sunetele de fundal trebuie să fie blânde și la un volum moderat, iar zgomotele puternice sau bruște trebuie evitate. Muzica poate avea un efect calmant și benefic asupra bebelușilor, însă, atunci când volumul este prea ridicat, poate deveni dăunătoare. Deși bebelușii nu pot spune direct dacă sunetul este prea tare, există semne clare care indică disconfortul lor. 1. Bebelușii sunt extrem de sensibili la sunete și reacționează rapid atunci când zgomotul devine inconfortabil. 2. Expunerea frecventă la sunete peste 70-80 dB poate avea efecte negative asupra bebelușilor, chiar dacă acestea nu sunt observabile imediat. 3. Evită boxele mari și căștile plasate prea aproape de copil. Dacă folosești sunete albe pentru somn, menține volumul la un nivel scăzut și nu lăsa sunetul activ toată noaptea. Fiecare copil are o sensibilitate diferită la sunete. Muzica poate avea efecte extraordinare asupra dezvoltării bebelușilor, însă doar atunci când este utilizată la un volum sigur. Sunetele prea puternice pot provoca disconfort, stres și chiar probleme auditive pe termen lung. Dacă ai îndoieli legate de nivelul sonor potrivit, este întotdeauna mai bine să optezi pentru un volum mai redus și să observi cum reacționează bebelușul la muzică. Deși muzica poate fi o modalitate excelentă de a calma și stimula bebelușul, uneori volumul poate deveni prea ridicat, fie din cauza muzicii în sine, fie din cauza zgomotelor din mediul înconjurător. 1. Asigură-te că muzica de fundal nu depășește 50-60 dB. Evită să lași muzica să ruleze la un volum ridicat perioade lungi de timp. 2. Există situații în care nu poți controla zgomotul din jur, cum ar fi atunci când mergi cu bebelușul la un eveniment, la un concert sau chiar într-un restaurant aglomerat. 3. Evită ecoul și reverberațiile: Dacă încăperea are suprafețe dure, cum ar fi pereți goi sau pardoseală din gresie, sunetele se pot amplifica. Muzica și sunetele ambientale pot fi o parte importantă a rutinei bebelușului, dar este necesar să menținem un echilibru. Reglarea volumului, alegerea sursei de sunet potrivite, utilizarea căștilor antifonice în medii zgomotoase și crearea unui mediu acustic echilibrat sunt soluții eficiente pentru a asigura confortul și siguranța auditivă a bebelușului. În final, echilibrul este cheia. Muzica trebuie să fie o sursă de confort și bucurie pentru cei mici, nu un factor de stres sau oboseală auditivă. Muzica are un rol esențial în dezvoltarea timpurie a copiilor. Încă din primele luni de viață, cei mici reacționează instinctiv la sunete, ritmuri și voci, chiar înainte de a rosti primele cuvinte. Alegerea unor jucării muzicale potrivite vârstei contribuie nu doar la distracție, ci și la formarea unor abilități importante pentru creștere și învățare. Jucăriile muzicale pentru copii sunt create special pentru a stimula simțul auditiv și curiozitatea naturală prin sunete, melodii și ritmuri. De la instrumente muzicale de jucărie precum xilofon, tobă sau tamburină, până la jucării interactive cu lumini, cântece și efecte sonore, aceste produse sprijină dezvoltarea senzorială și cognitivă. Un exemplu comun este pianul cu lumini care emite sunete la fiecare notă atinsă și încurajează copiii să creeze melodii simple. Există și cuburi muzicale care combină formele cu sunetele sau cărticele interactive cu cântece educative. Jucăriile muzicale nu sunt doar distractive, ci au un rol esențial în dezvoltarea timpurie a copiilor. Sunetele, ritmurile și melodiile simple contribuie la stimularea simțurilor, în special a auzului, și susțin învățarea prin joc. Începând cu primele luni de viață, acestea pot ajuta la liniștirea bebelușului, la formarea unor rutine, iar pe măsură ce copilul crește, pot încuraja coordonarea, limbajul, creativitatea și exprimarea emoțională. Folosirea constantă a jucăriilor educative cu sunete aduce o serie de beneficii valoroase în dezvoltarea copilului. 1. Copiii își dezvoltă controlul mișcărilor fine atunci când apasă taste, lovesc o tobă sau scutură un instrument. 2. Jucăriile muzicale contribuie la diferențierea sunetelor, a tonurilor și a ritmurilor. Copiii învață să recunoască o melodie, să o anticipeze și chiar să o reproducă. 3. Muzica este o formă subtilă de exprimare a emoțiilor. Copiii pot râde, dansea sau chiar se pot calma în prezența unor sunete familiare. 4. Instrumentele muzicale de jucărie oferă libertatea de a crea. Un copil poate inventa cântece, poate combina sunete sau poate reproduce ce a auzit. 5. Multe jucării muzicale pot fi folosite în jocuri de grup. Atunci când cântă împreună, copiii învață să coopereze, să asculte și să răspundă ritmului celuilalt. 6. Multe jucării includ elemente educative: litere cântate, numere ritmate, sunete ale animalelor sau culori asociate cu note muzicale. Unul dintre marile avantaje ale jucăriilor muzicale pentru copii constă în faptul că acestea pot fi utilizate începând din primele momente ale vieții și pot susține dezvoltarea armonioasă în funcție de stadiul de creștere. Aceste jucării sunt concepute pentru a fi ușor de folosit și adaptabile la nevoile fiecărui copil, indiferent de vârstă. Prin utilizarea lor, copiii pot beneficia de stimularea auzului, de îmbunătățirea coordonării motorii și de dezvoltarea abilităților cognitive, prin simpla interacțiune cu sunetele și melodiile. La această vârstă, bebelușii răspund la sunete liniștitoare și melodii simple. Copiii devin mai activi și încep să exploreze cu intenție. În această perioadă, copiii încep să recunoască tipare sonore și pot învăța cântece întregi. Pentru copiii mai mari, sunt potrivite jucăriile muzicale avansate care seamănă cu instrumentele reale: mini-clape, ukulele pentru copii, sau seturi de compoziție digitală. Jucăriile muzicale oferă un cadru ideal pentru învățare, exprimare și joacă activă. Fiecare sunet emis, fiecare notă atinsă și fiecare ritm creat sprijină dezvoltarea copilului într-un mod armonios. Alegerea unor instrumente muzicale de jucărie potrivite vârstei poate transforma timpul de joacă într-o experiență de învățare plină de sens. De foarte multe ori, parintii folosesc muzica drept instrument pentru calmarea bebelusului, fie cantandu-le chiar ei, fie cautand pe internet cantece consacrate pentru copii. Micutii pot recunoaste diverse melodii inca de dinainte de a putea vorbi si pot face diferenta intre sunete. Acestia isi pot da seama daca muzica este data mai tare sau mai incet, pot recunoaste schimbarile de tempo si stiu atunci cand se termina un cantec si incepe altul. Asadar, bebelusii demonstreaza abilitati muzicale impresionante, de multe ori reactionand mai bine la muzica decat la alti stimuli exteriori. Te-ai intrebat de ce ar trebui ca muzica sa fie un element cat mai prezent in viata bebelusului tau? Iata cateva beneficii clare. Desigur, principalul motiv pentru care muzica este atat de benefica pentru bebelusi este faptul ca aceasta chiar reuseste sa ii calmeze pe cei mici. Insa, nu ar trebui sa apelezi la cantecele sau jucarii muzicale doar cand vrei sa il adormi pe cel mic. Muzica este primul mod prin care poti incepe sa ii antrenezi creierul celului mic. Aceasta il ajuta sa isi imbunatateasca memoria, deoarece micutii pot invata rapid acordurile unei melodii astfel incat sa o recunoasca atunci cand o aud din nou. Insa, muzica aduce beneficii si pe termen lung. In cazul copiilor, poate fi mai dificil ca acestia sa diferentieze intre o situatie negativa sau trista si una pozitiva. Insa, daca aud o melodie trista, ei isi vor putea da seama imediat de diferenta dintre aceasta si un cantec vesel. Muzica ii face pe micuti tare veseli si activi, astfel ca acestia incep sa danseze pe ritmul cantecelor pe care le aud. In plus, jucariile de tip instrumente muzicale, precum tobele sau pianinele, ii vor ajuta sa faca legatura intre miscarile pe care le fac produc si sunetele pe care le produc. Desi doar ascultarea muzicii nu este suficienta pentru ca micutul sa invete sa vorbeasca mai repede, cu siguranta va fi de ajutor. Nu numai ca bebelusii vor recunoaste diverse sunete si melodii ci, treptat, isi vor dezvolta si limbajul cu ajutorul muzicii. Am mentionat deja cele mai bune moduri in care micutul se poate bucura de muzica. Apoi, veti putea trece la alte cantece pentru copii. Ii poti cumpara micutului CD-uri pe care sa le ascultati in masina sau poti cauta pe internet videoclipuri haioase pe care sa i le arati. Un alt mod foarte practic si educativ de a-l distra pe cel mic este prin elemente de tipul covoraselor muzicale sau a altor jucarii care produc sunete si cantece. In afara de muzica specifica pentru copii, care cu siguranta va fi pe placul celor mici, poti incerca si alte genuri muzicale. Insa, poti incerca si alte stiluri, daca doresti sa il obisnuiesti pe celui mic cu muzica pe care tu o asculti de obicei. Daca ii vei arata bebelusului cat mai multa muzica, acesta poate deveni din ce in ce mai interesat si poate dezvolta o pasiune cand va creste, dorind sa invete sa cante la un instrument. Cercetatorii au comparat 20 de copii de noua luni care au ascultat ritmuri muzicale batute intr-o mica toba cu alti 19 bebelusi de aceeasi varsta care se jucau cu alte jucarii (masinute sau cuburi). "Studiul nostru este primul desfasurat pe copii atat de mici care sugereaza faptul ca expunerea la ritmuri muzicale la o varsta frageda poate duce la imbunatatirea capacitatii de a detecta ritmuri in limbaj si le poate anticipa", arata Christina Zhao, cercetator la Institutul de invatare si de stiinte ale creierului (I-LABS) de la Universitatea Washington (nord-vest), principalul autor al studiului, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Nou-nascutii si bebelusii experimenteaza un mediu complex, in care sunetele, lumina si senzatiile variaza in permanenta, arata Patricia Kuhl, co-director al I-LABS, coautor al cercetarii. Limba, ca si muzica, are caracteristici ritmice foarte puternice, subliniaza cercetatorii. Pentru a testa efectele unei invatari muzicale, cei 20 de bebelusi au participat timp de o luna la 12 sesiuni a cate 15 minute in laborator, cu parintii care le ghidau activitatile. Acestia bateau masura unor cantece pentru copii in trei timpi, cum ar fi valsul, sub conducerea unui cercetator. La o saptamana de la sfarsitul experimentului, toti bebelusii au fost supusi unei scanari pentru a vedea care regiune a creierului are o activitate mai intensa cand ascultau o serie de sunete muzicale si de cuvinte, pe ritmuri uneori alternate. Există o imagine pe care mulți părinți o cunosc intuitiv, chiar fără să fi parcurs vreun studiu din domeniul neuroștiințelor: aceea a bebelușului care încetează brusc să plângă și întoarce capul când aude o melodie. Cea a copilului în jur de doi ani care bate din palme ritmul înainte să știe să numere. Sau cea a micuţului de trei ani care „cântă” o poveste cu sunete inventate, cu seriozitate dezarmantă. Pentru că muzica nu este un simplu accesoriu al copilăriei. Carlota Nelson, realizatoarea documentarului “Brain Matters” (2019) despre dezvoltarea creierului în copilăria timpurie, rezumă cu claritate ce știu în prezent neuroștiințele: muzica îmbunătățește memoria și aptitudinile cognitive, iar acest lucru nu este o simplă figură de stil - este vorba despre o influenţă pozitivă concretă, măsurabilă, la nivelul creierului. Un studiu realizat de Institute of Learning and Brain Sciences a constatat că, după ce un bebeluș ascultă muzică, cortexul auditiv și cel prefrontal arată diferit. Și efectele nu se opresc la nivel individual: atunci când copiii mici care au ascultat muzică interacționează unii cu alții, beneficiile se extind și asupra unor trăsături de personalitate precum dorința de a coopera și de a ajuta. Există o nuanță pe care cercetătorii o subliniază cu insistență: simpla audiere a muzicii are efecte imediate asupra creierului, dar procesul este incomparabil mai intens atunci când copilul cântă efectiv. Asta pentru că a cânta antrenează simultan abilități motorii fine, precizie lingvistică și matematică și creativitate - activând mai multe zone cerebrale în același timp. Grah am Welsh, profesor titular de educație muzicală la UCL Institute of Education din Londra, care studiază de decenii impactul muzicii asupra creierului copilului, formulează concluzia cu o precizie care descurajează orice scepticism: „Muzica poate deschide calea unui copil spre învățare în moduri în care nimic altceva nu o poate face. Dacă neuroștiințele explică de ce, pedagogia MIMA Muzica articulează cum. Conceptul MIMA nu vizează formarea de muzicieni profesionişti - sau nu în primul rând. Abordarea combină patru mari metode de pedagogie muzicală activă - Orff, Dalcroze, Kodal, Gordon -, sisteme cu decenii de validare internațională, construite tocmai pe ideea că muzica se înțelege cu tot corpul, nu doar cu auzul. Rezultatul practic: elementele limbajului muzical nu sunt predate ca noțiuni abstracte de memorat, ci asimilate treptat, firesc, prin joc - cu eșarfe, cercuri, săculeți de nisip și nenumărate instrumente de percuție, cu sprijinul vocii și al disponibilității înnăscute pentru ritm și improvizație. Și în compania unui pian adevărat, la care cântă pedagogul coordonator al fiecărui atelier. La MIMA, copilul nu „face lecție de muzică”. Un aspect adesea subestimat: pentru vârstele mici, atelierele MIMA sunt concepute ca experiențe comune, în care părintele este co-participant, nu spectator. Iar aceasta nu este o alegere arbitrară - știința confirmă că a cânta împreună cu copilul eliberează în creierul ambilor endorfine, „hormonii fericirii”, consolidând totodată legătura afectivă dintre ei. Fiecare copil vine pe lume cu o sensibilitate sonoră înnăscută. Educația muzicală timpurie nu creează neapărat muzicieni. La MIMA Muzica, această convingere nu rămâne la nivel de principiu. Devine atelier. Devine ritm. Devine poveste sonoră. → Carlota Nelson - documentarul Brain Matters (2019). →UNICEF România (2023). Zhao, T. C., & Kuhl, P. K. (2016). → Hallam, S. (2010). → Welch, G. F. et al. (2011). → Patel, A. D. (2008). Music, Language, and the Brain. → Gerry, D., Unrau, A., & Trainor, L. J. (2012). → S., & Tomasello, M. (2010). Joint music making promotes prosocial behavior in children. →Trainor, L. J. (2015). The origins of music in auditory scene analysis and the roles of evolution and culture in musical creation.
Jucăriile muzicale ca vector de învățare și calmare
Toți muzicienii știu cel puțin la un nivel intuitiv că muzica oferă beneficii - poate mai ales pentru copiii mici. Muzica construiește căi neuronale în tot creierul, dar mai ales în corpul calos, o fâșie de țesut care leagă cele două emisfere ale creierului. Cercetările arată că aproape orice gen de muzică are efecte pozitive asupra dezvoltării creierului. În anii 1990, cercetările au sugerat că ascultarea muzicii clasice ar face copiii mai inteligenți - în special lucrările care au o precizie aproape matematică ale lui Mozart. O teorie este că muzica, în special redarea muzicii, întărește legătura dintre simțul auzului unui copil și capacitatea creierului de a procesa sunete. Această abilitate de a recunoaște si distinge complexitatea muzicala se reflecta si în alte domenii ale vietii, și poate îmbunătăți performanța cognitivă. Nu există un anumit gen care să îi facă pe copii mai inteligenți, dar există dovezi că învățarea muzicii are un efect pozitiv asupra dezvoltării creierului la copii. Da, expunerea la muzică va influența comportamentul copilului dumneavoastră, dar acest fapt depinde intr-o anumita masura si de genul muzical ascultat. Copiii care încep să învețe un instrument înainte de vârsta de 7 ani par să aibă o neuroplasticitate mai mare de-a lungul vieții. Cu toate acestea, este important să păstrați aceste lecții interesante pentru ei, iar invatarea sa aiba si un element distractiv. Copiii învață cel mai bine prin joc și ar trebui să experimenteze invatarea prin cât mai multe instrumente diferite. Bebelușii se nasc cu abilitatea innascuta de a invata muzica. Majoritatea copiilor din această categorie de vârstă inca nu au dobandit capacitatea de a comunica verbal, dar asta nu înseamnă că creierul lor nu este foarte interesat de limbaj. Îi ajută să-și dezvolte vorbirea. La fel cum bebelușii ganguresc în timp ce încearcă să învețe cuvintele, ei pot ganguri si muzical, testându-și abilitatea de a reproduce muzica care le este împărtășită. Îmbunătățește abilitățile motorii ale bebelușilor și copiilor mici. Muzica stimulează experiența senzorială bebelușului și ii oferă oportunitatea de a-și exersa abilitățile motorii, movându-se în ritm. Muzica poate intari legătura dintre părinte si copil. Un alt efect minunat al muzicii asupra creierelor celor mici este unul pe care si părinții îl pot împărtăși. Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani se percep adesea ca fiind centrul universului, așa că poate fi dificil pentru ei să împartă jucării cu alti copii sau să joace jocuri de cooperare. Colaborarea muzicale intre copii poate fi un alt mod prin care muzica poate stimula dezvoltarea. Ii poate ajuta pe copii să învețe să coopereze. Copiii pot coopera fără a fi nevoiți să împarta obiecte sau jucarii cu ceilalti sau să îşi aştepte rândul, lucru pe care incearca să-l învețe. Cântatul la un instrument poate spori capacitatea de dezvoltare a creierului copilului dumneavoastră. Preșcolarii sunt adeseori surprinsi placut de sunetele pe care le pot produce, așa că incurajati de catre cei din jur isi pot manifesta dorinta de a fi mici cântăreți sau compozitori care exploreaza aceasta latura creativa. Muzica îi învață pe copii abilitățile de lucru în echipă. Copiilor din această categorie de vârstă le face placere să rezolve puzzle-uri, si să observe cum piesele unui obiect sau concept pot forma un întreg. Beneficiile muzicii asupra dezvoltării copilului se extind până în adolescență și poate chiar până la maturitate. Un studiu al Institutului Salk pentru Studii Biologice din California sugerează că creierele elevilor care au început să participe la un program de muzică în anii de liceu au avut o dezvoltare mai rapida decat ale celorlalti. În această etapă a vieții, adolescenții pot beneficia si de învățarea teoriei muzicale, deoarece sunt echipați cognitiv pentru a înțelege pe deplin concepte abstracte. La nivel social, adolescenții folosesc muzica pentru a se conecta unul cu celălalt într-un moment al vietii în care prietenii sunt importanți și emoțiile sunt intense. De asemenea, adolescenții folosesc muzica pentru a-si distinge identitatea de cea a părinților. Există multe moduri prin care putem face muzica parte din viața copiilor - prin lecții de instrument sau voce, cântând împreună, tabere de muzica sau chiar prin ascultarea unor înregistrări de calitate în timp ce pregatim micul dejun sau cina. În anumite privințe este cel mai ușor să observati legătura dintre muzică și dezvoltarea cognitivă la o varstă frageda, deoarece cei mici ating in acea perioda pietre de hotar într-o succesiune rapidă.
Itsy Bitsy - Rolul muzicii in dezvoltarea bebelusilor
tags: #muzica #de #bebelusi #amuzante
Postări populare:
- Provocările pediatriei în Sulina și perspectivele serviciilor medicale
- Ghidul complet al testului de sarcină Mihai: când și cum să-l faci
- Cum să îți îngrijești primul copil: sfaturi practice pentru mame
- Infertilitatea și homeopatia: ce spune știința în contextul tratamentelor alternative
- Obligații legale în România pentru persoanele cu dizabilități