Ea s-a dorit o imagine clară: muzica în sarcină poate influența dezvoltarea fătului, însă realitatea este mult mai nuanțată decât promisiunile pieței.
Efectele muzicii asupra fătului
Efectele muzicii asupra fătului: adevărul este că deocamdată nimeni nu ştie cu siguranţă în ce mod afectează muzica dezvoltarea fătului. Specialiştii au remarcat că bebeluşul aude şi reacţionează la muzică încă din luna a patra de sarcină, răspunzând prin diferite mişcări. Dar nimeni nu ştie ce înseamnă aceste mişcări. Este copilul încântat de muzica pe care o aude, sau este deranjat? Deocamdată, nu se ştie exact.
Cu toate acestea, sunt mulţi cei care cred că răspunsul bebeluşului este unul pozitiv. Iar unii plusează, susţinând că, dacă ascultă muzică clasică încă din perioada intrauterină, copilul va „ieşi” mai deştept. Însă până acum nu există dovezi ştiinţifice clare care să demonstreze acest lucru. Studiile care au fost efectuate în acest sens au inclus un număr prea mic de gravide pentru a fi considerate concludente.
Muzica şi copiii mai deştepţi
Există totuşi un adevăr de la care a pornit acest mit. În cazul copiilor de toate vârstele, s-a demonstrat că lecţiile de muzică pot într-adevăr să contribuie semnificativ la dezvoltarea gândirii logice, a vederii în spaţiu, a capacităţii de concentrare şi coordonare, precum şi la creşterea încrederii în sine. Iar acest lucru a fost cumva extrapolat şi aplicat mai apoi şi în cazul fetuşilor. Astfel s-a dezvoltat „efectul Mozart” şi întreaga industrie din jurul lui.
Efectul Mozart constă dintr-o serie de modificări pe care muzica compusă de Wolfgang Amadeus Mozart se presupune că le induce asupra capacităţii de învăţare, atenţiei şi memoriei. Conceptul a luat naştere în 1993, odată cu publicarea unui studiu realizat de psihologul Frances Rauscher. Ea a urmărit 36 de studenţi în timp ce dădeau un test spaţial de IQ în trei condiţii diferite: în linişte, cu muzică de relaxare în fundal şi ascultând o sonată de Mozart. Cercetătoarea a afirmat atunci că, prin ascultarea muzicii lui Mozart, studenţii şi-au mărit performanţa IQ spaţială cu 8-9 puncte faţă de celelalte două condiţii de testare.
Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu au mai putut fi reproduse de următoarele cercetări similare. De altfel, chiar şi Frances Rauscher a menţionat că nu înţelege cum rezultatul ei (care se referă doar la efectul muzicii lui Mozart asupra raţionamentelor spaţio-temporale) a fost mai apoi extins în suite de teste legate de IQ general şi, mai mult, asupra nivelului de inteligenţă a unor bebeluşi încă nenăscuţi. Cu alte cuvinte, nu există (încă) niciun studiu ştiinţific care să demonstreze că bebeluşul va fi mai deştept dacă ascultă muzică cât timp se află încă în mediul intrauterin.
Lucru trecut însă cu vederea de marketingul producătorilor care pretind că exact aşa se întâmplă. Cu condiţia să cumperi produsul lor.
Cum îi pun muzică bebeluşului?
Chiar dacă muzica nu îţi va face copilul mai deştept, nici rău nu-i va face. Mai ales dacă o ascultaţi împreună, iar pe tine te relaxează, te binedispune sau te ajută să dormi. Totuşi, fii atentă la volum, în special dacă alegi varianta cu căştile pe burtă. Sunetele prea puternice îl pot speria pe cel mic sau îl pot suprastimula. Muzica nu trebuie să fie dată tare pentru a ajunge la copil, aşa cum cred unele persoane. Dovadă este şi faptul că bebeluşul recunoaşte vocea mamei şi a tatălui fără ca aceştia să urle prin casă 9 luni de zile. Lichidul amniotic este un bun conductor al sunetelor.
Altfel spus, Academia Americană de Pediatrie a raportat în anii ’90 că bebeluşii expuşi în uter la sunete foarte puternice, pe perioade lungi de timp, au un risc mai mare de a se naşte prematur, au greutate mai mică la naştere şi prezintă un risc mai mare de a surzi. Bineînţeles că atenţionarea viza mamele care lucrează în medii foarte gălăgioase, nu şi pe cele care mai „scapă” la un concert din când în când. Totuşi, când dai drumul la muzică, rezumă-te la maxim 65 decibeli. Ca termen de comparaţie, un aspirator scoate între 60 şi 85 de decibeli.
Concluzie pragmatică
În concluzie, ascultă muzică alături de bebeluşul din burtică doar dacă îţi face ţie plăcere şi nu pentru a-l face pe el mai deştept. Economiseşte banii pe care i-ai da pe produse care promit să-i crească fătului IQ-ul şi investeşte-i apoi în lecţii de muzică. Acestea din urmă se vor dovedi mai utile. Muzica reprezintă o formă de relaxare pentru majoritatea persoanelor. Ne inspiră, ne influențează starea de spirit și ne conferă o emoție aparte.
Uterul este un loc relativ liniștit, înregistrând aproximativ 50 - 60dB. O conversație normală înregistrează aproximativ 60dB. Fătul dezvoltă urechi în a treia săptămână de sarcină, dar acestea nu devin funcționale până în săptămâna a 16-a. Nivelurile ridicate de stres la femeile însărcinate pot avea efecte negative asupra dezvoltării fetale. Muzica este, de asemenea, o parte importantă a legăturii prenatale. Ascultarea tuturor tipurilor de muzică încurajează dezvoltarea timpurie a creierului la făt, deoarece muzica facilitează conexiunile neuronale din creier. Ascultarea și experimentarea muzicii stimulează creierul fătului și ajută la creșterea structurilor creierului. Noi studii sugerează chiar că bebelușii își amintesc de muzica pe care au ascultat-o în pântece până la patru luni după ce s-au născut!
Este minunat modul în care corpul tău se poate adapta pentru a aduce un copil pe lume. Sănătatea copilului tău este cea mai importantă. Cum ar fi să i-o poți asigura și după naștere? Acest lucru este posibil prin recoltarea de celule stem la naștere. Celulele stem sunt celulele „primordiale” ale organismului uman, care se pot diferenția în alte tipuri de celule cu rol în regenerarea la nivel tisular. Stem Cells Bank vine în sprijinul tău.
Cuprins sintetizat
- Bebeluşul se mişcă
- Bebeluşul aude
- Bebeluşul poate simţi gusturi
- Bebeluşul poate mirosi
- Bebeluşii plâng
- Bebeluşii sughită
- Bebeluşii simt emoţii
- Bebelusul se misca începând cu săptămâna a 8-a de sarcină; mamă poate percepe mișcările în luna a 4-a.
- Auzul bebelușului este activ din săptămâna a 18-a; poate recunoaște vocea mamei din săptămâna 24.
- Bebelusul poate simți gusturi din lichidul amniotic începând cu săptămâna a 9-a; aromele alimentelor trec prin placentă în lichidul amniotic.
- Mirosul este în relație cu gustul; bebelușul poate recunoaște mirosul mamei și al laptelui matern.
- Stresul mamei poate afecta bebelușul; mediul emoțional influențează dezvoltarea fetală.
- Dezvoltarea emoțională a fătului poate fi influențată de sunet, limbaj și confortul oferit mamei.
tags: #muzica #la #casti #in #sarcina
Postări populare:
- Aspiratoare nazale electrice pentru bebeluși: utilitatea lor în îngrijirea familială
- Transformări ale organismului în timpul sarcinii: o prezentare detaliată
- Impactul factorilor exogeni asupra dezvoltării embrionare
- Expertiză în ginecologie cu Synergo Europe
- Informații despre cariera pediatrului Gabriela Cojoc