Naștere prin cezariană și stop cardio-respirator: cauze, riscuri și ce s-a întâmplat în cazul Andreei Bălan

Nașterea prin cezariană înseamnă o incizie în peretele abdominal și cel al uterului. Cezariana poate fi planificată sau realizată în urgență. Frecvent, decizia de practicare a unei operații cezariene devine evidentă la un moment dat de-a lungul travaliului.

Nașterea reprezintă un eveniment unic și foarte emoționant pentru orice femeie. Din păcate, acest moment magic nu este întotdeauna lipsit de riscuri. Fie că bebelușul va veni pe lume prin naștere naturală, fie prin cezariană, nu există garanția că nu vor apărea complicații.

Când este recomandată cezariană

• Cezariana poate fi programată, în situații în care există motive medicale temeinice pentru asta, care pot varia de la probleme materne la cele de dezvoltare sau poziționare fetale.
• Medicul poate recomanda operația cezariană în următoarele situații: travaliul nu evoluează conform așteptărilor; copilul nu primește suficient oxigen; copilul se află într-o poziție anormală; sarcina multiplă; există o problemă la nivelul placentei (de exemplu placenta praevia); există o problemă la nivelul cordonului ombilical; există o problemă de sănătate a mamei sau a copilului; nașterile precedente au fost tot prin cezariană.

Pregătirea și desfășurarea operației de cezariană

Înainte de operație, există mai mulți pași și analize esențiale care trebuie efectuate pentru a evalua starea de sănătate a mamei și a copilului: hemoleucogramă completă, grup sanguin și Rh, test de coagulare, glicemie, exsudat nazal și vaginal, analize de urină, electrocardiogramă, ecografie fetală. În ziua operației vei fi internată în spital cu câteva ore înainte de procedură. Echipa medicală va verifica din nou semnele vitale, starea fătului și rezultatele analizelor.

Tipul de anestezie este stabilit în funcție de situația medicală: anestezia spinală sau epidurală (cel mai frecvent) sau anestezia generală (utilizată doar în cazuri de urgență). Abdomenul este curățat cu soluții antiseptice, iar medicul face o tăietură în zona inferioară a abdomenului, de obicei incizia transversală (Pfannenstiel).

După deschiderea abdomenului, medicul va face o tăietură în peretele uterului; odată ce copilul este scos, cordonul ombilical este tăiat. După extragere, copilul este preluat de neonatolog sau asistentul medical pentru a fi evaluat (curățarea căilor respiratorii, verificarea respirației, scorul Apgar). După naștere, medicul extrage placenta și sutură uterul și peretele abdominal.

Riscurile unei operații de cezariană

Deși riscurile operației de cezariană sunt mici și rare, fiind considerată o intervenție chirurgicală sigură, există și complicații. După operație, mama poate avea vărsături, cefalee sau infecții ale inciziei. Alte riscuri sunt: traume ale copilului în timpul nașterii, imaturitate pulmonară a bebelușului, iar în cazuri foarte rare, moarte maternă.

Multe dintre complicații pot apărea din cauza anesteziei, susțin specialiștii. În schimb, la nașterea vaginală, recuperarea mamei e mult mai ușoară, mai rapidă şi mai puţin dureroasă. La doar câteva ore după naștere, îşi poate alăpta pruncul şi se poate da jos din pat. Prin lipsa unei incizii la nivelul abdomenului şi uterului, riscul de infecţii şi sângerări nu există.

Stopul cardio-respirator în cadrul unei cezariene: frecvență și cauze

Stopul cardio-respirator în timpul unei cezariene este extrem de rar. Acesta se întâmplă la 1 din 12.000 de femei. Cauzele sunt multiple: sângerări excesive, infecții ale sângelui și embolie cu lichid amniotic, preeclampsie, insuficiență cardiacă.

Embologia cu lichid amniotic (embolia amniotică) este o complicație rară care apare în timpul sau imediat după naștere. Această situație se produce când lichidul amniotic ce înconjoară bebelușul sau materialul fetal intră în sângele mamei provocând o reacție inflamatorie gravă. Manifestările după care poate fi recunoscut sunt: apariția dificultăților respiratorii, hipotensiune, urmate de colapsul cardiovascular.

Ca rată de incidență, embolia amniotică este de 1 la 80.000 de nașteri, dar mortalitatea sa la mame este cuprinsă între 61 și 80%. Este o afecțiune dificil de diagnosticat și de tratat, fiind acută și de obicei severă. Odată ce embolismul apare, este esențială reacția echipei de medici, care vor trebui să mențină cât mai bine funcțiile vitale ale mamei și fătului.

Ce se întâmplă în caz de stop cardiac maternal

Stopul cardiac apare atunci când inima încetează să mai bată sau bate atât de ineficient încât nu mai poate să pompeze sângele către creier și celelalte organe vitale. Fără intervenție imediată, acest lucru poate duce rapid la leziuni cerebrale ireversibile sau deces. Imediat după resuscitarea cardiopulmonară, un diagnostic diferențial este esențial pentru un tratament adecvat.

Rata de supraviețuire în urma unui stop cardiac maternal a crescut în ultimii ani, datorită îmbunătățirii manevrelor de resuscitare din timpul intervenției chirurgicale. De exemplu, față de un procent de 52% în 1998, în 2011 a fost observată o creștere a ratei de supraviețuire la 60% și chiar mai mult.

Pentru a se evita, pe cât posibil, să se ajungă la stop cardiac, este necesară nu numai ventilarea cu ajutorul oxigenului, ci și alte măsuri, printre care: administrarea de substanțe vasopresoare (cu rol în stabilizarea tensiunii arteriale), administrarea de sânge. Oricare dintre complicații vor trebui gestionate cu maximă responsabilitate de către echipa de medici anesteziști și chirurgi, care vor trebui să execute cu strictețe, dacă se impune, protocolul privind resuscitarea cardio-pulmonară.

Importanța intervenției rapide pentru mama și copil

Medicii trebuie să acționeze rapid, altfel există riscul ca mama și copilul să moară pe masa de operație. Pe lângă potențialul fatal pe care-l are pentru mamă, stopul cardiac poate să-l pună în pericol și pe bebeluș. Dacă se ajunge la așa ceva, specialiștii insistă asupra următorului demers: bebelușul trebuie scos în primele 5 minute de la intrarea mamei în stop cardio-respirator, astfel încât să se evite cât mai mult apariția unor probleme neurologice.

Oricare dintre aceste complicații vor trebui gestionate cu maximă responsabilitate de către echipa de medici anesteziști și chirurgi, care vor trebui să execute cu strictețe, dacă se impune, protocolul privind resuscitarea cardio-pulmonară. După aceea, mamei i se va administra un tratament care să-i asigure stabilizarea și ameliorarea stării, urmată, ulterior, de efectuarea unui set de investigații complexe, menite să identifice exact ce ar fi putut conduce la declanșarea stopului cardio-respirator în timpul cezarienei.

Cazul Andreei Bălan: ce s-a întâmplat

Andreea Bălan a ales să nască prin cezariană, la o clinică privată din Capitală, însă a suferit complicații. În timpul operației, artista a intrat în stop cardio-respirator. Medicii au dus o luptă contracronometru pentru a o stabiliza. Din fericire, atât artista, cât şi fetiţa sunt acum în stare stabilă.

În urma unei situații extrem de complicate, după ce copilul a fost extras, cântăreața a suferit una dintre cele mai grave și rare complicații care pot apărea în timpul nașterii - embolie amniotică. În acel moment artista a intrat în stop cardio-respirator și imediat au început manevrele de resuscitare. Din fericire, fiind într-un spital multidisciplinar, s-a putut interveni prompt și cu maximum de competențe astfel încât viața i-a fost salvată.

„Am luat o decizie foarte bună, deoarece prima naștere a fost minunată, a decurs fără probleme. În schimb, la a doua naștere am avut complicații din cauza unei embolii amniotice și fiind aici, la SANADOR, deși am făcut un stop cardiac și am trecut prin niște probleme foarte grave, am fost salvată, resuscitată și mi s-a oferit a doua șansă la viață. Un stop cardiac te schimbă în profunzime...“, a povestit artista.

Importanța alegerii unei unități medicale bine dotate

Siguranța mamei și a copilului trebuie să fie pe primul loc. Din acest motiv, pregătirea personalului medical, existența mai multor specialități în unitatea medicală și dotările maternității sunt esențiale pentru buna desfășurare a lucrurilor. O maternitate care să facă parte dintr-un spital multidisciplinar îți oferă acces la servicii medicale complete și complexe, precum și o abordare interdisciplinară, în cazul în care pot apărea situații neprevăzute.

Maternitatea SANADOR, de exemplu, face parte dintr-un spital multidisciplinar, dotat cu echipamente medicale ultraperformante, precum și cu medici cu stagii de pregătire în centre de referință internațională. Este singurul spital privat din București care dispune de un Compartiment de Primiri Urgențe (CPU) care funcționează nonstop, cu acces 24 de ore la o platformă investigațională, astfel încât diagnosticul și tratamentul să fie stabilite în timp optim.

Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator: pași esențiali

1. Verificarea stării de conștiență: salvatorul se apropie de victimă și o stimulează prin scuturarea umerilor și întreabă „Mă auziți? Sunteți bine?”.
2. Evaluarea respirației: se eliberează căile aeriene prin manevra head tilt - chin lift și se aplică metoda PAS (privește, ascultă, simte) timp de maximum 10 secunde.
3. Apel la 112 imediat ce se confirmă stopul cardiac; dacă sunt mai mulți martori, unul sună și altul începe resuscitarea.
4. Inițierea resuscitării cardio-pulmonare: compresii toracice eficiente (centru piept, 4-5 cm adâncime, ~100 compresii/minut) în cicluri de 30 compresii și 2 insuflații.
5. Utilizarea defibrillatorului extern automat (DEA) dacă este disponibil; aplicarea șocului doar la indicația aparatului și după ce toți se retrag de pe victimă.

Aplicarea corectă a acestor măsuri în primele minute reprezintă cheia supraviețuirii. După restabilirea circulației spontane, pacientul trebuie monitorizat și investigat pentru a identifica cauza care a produs stopul cardio-respirator.

Îngrijirea medicală după stopul cardio-respirator

După reluarea funcției cardiace și a celei respiratorii, îngrijirea medicală este personalizată în funcție de cauzele care au determinat evenimentul acut. Managementul terapeutic poate implica administrarea de medicație antiaritmică, tromboliză farmacologică, implantarea unui defibrilator cardiac, angioplastie coronariană, bypass coronarian, ablație sau intervenții chirurgicale pentru corectarea defectelor cardiace.

După stabilizarea pacientului, medicul poate solicita efectuarea unei serii de investigații de laborator și imagistice: analize pentru determinarea enzimelor cardiace, gazelor arteriale, electrocardiogramă, ecografie cardiacă, eventual cateterism cardiac. Recuperarea variază în funcție de durata ischemiei cerebrale și de momentul inițierii protocolului de resuscitare.

Ce trebuie reținut pentru viitoarele mame

• Informați-vă despre indicațiile și riscurile unei cezariene și discutați opțiunile cu medicul obstetrician.
• Alegeți o unitate medicală bine dotată, cu echipă multidisciplinară și Terapie Intensivă la dispoziție.
• Cunoașteți semnele de alarmă ale preeclampsiei și altor complicații care pot crește riscul de stop cardiac.
• Fiți conștiente că stopul cardio-respirator în cezariană este rar, dar impune intervenție imediată pentru salvarea mamei și a copilului.

Nu trebuie să te sperii, ci doar să știi că sunt multe situații neprevăzute, pe care e bine să le cunoști pentru a face alegerea corectă atunci când vine vorba de alegerea maternității în care îți vei aduce bebelușul pe lume. Poate cea mai bună opțiune este o maternitate care să facă parte dintr-un spital multidisciplinar, dotată modern și cu medici pregătiți să intervină în potențialele momente critice, care pot pune în pericol viața mamei și a fătului.

tags: #nastere #cezariana #stop #cardio

Postări populare:

• explorează universul magic al filmelor fantastice
• Experiențe ale mămicilor cu bebelușii în uter
• Ce spune durerea stângă în sarcină despre starea fătului și a mărului uterin
• O privire asupra serviciilor oferite de maternitatea din Hațeg
• Pregătirea pentru consultația la ginecolog: sfaturi utile pentru paciente