Ambele persoane implicate în procesul naşterii au responsabilitatea acestei decizii - adică atât viitoarea mămică, cât şi medicul. Nu doar unul dintre ei. Opţiunea mamei este foarte importantă, dar recomandarea medicului poate face diferenţa. Este foarte importantă încrederea reciprocă. În niciun caz nu decide doar medicul, el doar prezintă informaţiile pe care mama nu o cunoaşte.
Momentul deciziei diferă de la caz la caz. Pentru sarcinile fără probleme, teoria spune că ne putem îndrepta de la început către o naştere naturală. Pentru cazurile cu o patologie asociată cunoscută, poate fi dată de la început o indicaţie de cezariană. Dacă nu sunt probleme, este recomandat să plecăm cu ideea de a naşte natural. Se poate însă ca în preajma termenului sau chiar în timpul travaliului să apară situații care să impună cezariana.
Avantajele și dezavantajele nașterii naturale
Naşterea pe cale naturală este un proces fiziologic, natural, cu menţiunea că nu întotdeauna ce este natural este şi bun. Naşterea naturală este un proces în cursul căruia se desfăşoară toate mecanismele necesare adaptării bebeluşului la viaţa extrauterină, dar şi a mămicii la noul ei rol. Deşi, fără îndoială, este un proces dureros, este unul natural şi, în absenţa unei patologii dovedite, fiecare gravidă este pregătită fizic pentru naşterea naturală. Se pare că fenomenele de declanşare a secreţiei lactate sunt optime în condiţiile unei naşteri pe cale vaginală. De asemenea, se consideră că fenomenele de involuţie ale uterului se produc în condiţii mai fiziologice. Naşterea naturală oferă o perioadă de recuperare mai scurtă, astfel încât mămica poate să fie aproape de bebeluşul ei încă din primele clipe după naştere. Deloc de neglijat este şi aspectul psihologic al naşterii pe cale naturală, mămicile resimţind de cele mai multe ori un sentiment deosebit de bucurie şi încredere în forţele proprii, reuşind să aducă pe lume un bebeluş.
Dezavantajele acestei variante ar fi intervalul mai lung de timp și durerea, în condiţiile în care naşterea poate dura 12-14 ore. Acest fapt, poate duce frecvent la epuizarea mamei. Există totodată un risc de ruptură a pielii și țesuturilor din jurul vaginului, care pot necesita sutură și consecutiv slăbirea sau distrugerea mușchilor pelvini, care controlează continența urinară și fecală. Pentru a preveni aceste rupturi, se poate recurge la epiziotomie care poate fi neplacută timp de până la șase săptămâni după naștere; reluarea activității sexuale având loc mai târziu.
Cezariana: când, cum și ce riscuri
Cezariana este mult mai scurtă, nu durează ore, pentru că timpul din momentul în care se decide operaţia până la extragerea fătului poate fi de câteva minute, deci din acest punct de vedere fătul este mult mai protejat. Un alt avantaj este confortul psihic al mamei. Dezavantajul este că, fiind o manoperă chirurgicală, pot apărea mai multe complicaţii. Este nevoie de o anestezie, apoi pot exista complicaţii intraoperatorii (hemoragii, lezarea unui organ de vecinătate, cum ar fi intestin, vezică urinară). De asemenea, cantitatea de sânge pe care o pacientă o pierde la o operaţie prin cezariană este mai mare decât la o naştere pe cale vaginală. Din fericire, într-un serviciu medical dotat corespunzător, evoluţia intra şi postoperatorie se desfăşoară de cele mai multe ori fără complicaţii. Cel mai mare avantaj al cezarienei este faptul că oferă o posibilitate de terminare a naşterii în condiţii de siguranţă, acolo unde un travaliu natural se poate complica în mod neaşteptat sau unde naşterea naturală reprezintă un risc pentru mamă sau făt.
La nivel mondial, o astfel de hemoragie reprezintă cauza primara de deces matern. Ca riscuri, cezariană poate include infecţii, cheaguri de sânge, adversi la anestezie, lezări ale organelor, aderenţi, internare prelungită, recuperare prelungită, mortalitatea maternă, reacţii emoţionale. Copiii născuţi prin cezariană pot avea dificultăţi de respiraţie la naștere sau în copilărie, iar uneori risc de obezitate sau diabet de tip 2 în viitor. În caz de cezariană repetată sau după cezariană, riscurile pentru viitoarele sarcini cresc și pot apărea rupturi uterine sau necesitatea unei alte intervenții.
Există situații în care cezariana este indicată, cum ar fi poziția necorespunzătoare a bebelușului, bebelușul foarte mare, sarcină multiplă, hipertensiune, infecții care pot transmite copilului, suferința fetală, placenta previa, travaliul care nu avansează, cordon ombilical anterior etc. Intervenția este de obicei planificată între săptămânile 39 și 40, iar recuperarea durează de obicei 3-4 zile în spital, cu restricții fizice ulterioare.
Beneficiile cezarianei includ lipsa durerii din travaliu pentru unii, reducerea riscului de incontinență sau traumatisare la expulzie și posibilitatea unui programare a nașterii. Riscurile includ infecții, sângerări, afectarea vezicii urinare, dificultăți de respirație ale bebelușului, răniri ale bebelușului, afectarea organelor, aderențe pelviene, internare prelungită, recupereare prelungită, reacții la medicamente și mortalitate maternală.
În cazul unei sarcini viitoare după cezariană, NVDC (naștere vaginală după cezariană) poate fi posibilă, dar riscurile includ ruptura uterină; în timp ce cezariană repetată poate fi mai sigură în multe situații. Studiile indică că nașterea vaginală după cezariană poate să implice rate de complicații ușor mai mari în anumite contexte, în timp ce cezarianele repetate pot crește timpul de spitalizare și recuperare, dar reduc riscurile de ruptură uterină. Decizia se ia întotdeauna în consultare cu medicul obstetrician, luând în considerare istoricul medical, starea actuală a sarcinii și preferințele pacientei.
Ai în vedere că fiecare sarcină evoluează diferit și ceea ce funcționează într-un caz poate să nu fie potrivit în altul. Medicina modernă oferă opțiuni sigure, iar scopul final este aducerea pe lume a unui bebeluș sănătos și evitarea riscurilor pentru mamă și copil.
Conform surselor, nașterea naturală facilitează trecerea lichidului amniotic din plămâni și poate sprijini respirația bebelușului; nașterea prin cezariană are o recuperare mai lungă și mai multe riscuri pentru mamă, dar poate asigura siguranța în situații de urgență. Alegerea dintre naștere naturală sau cezariană trebuie să se bazeze pe recomandările medicului în contextul particular al fiecărei paciente.
NAȘTEREA naturală vs. cezariana: tot ce trebuie să știi.
Elemente utile pentru situații specifice
Infectiile, hipertensiunea, diabetul gestational, sarcina multiplă, poziția bebelușului sau travaliul care nu avansează pot ghida către cezariană. Nașterea naturală poate continua cu monitorizare atentă a mamei și a fătului, utilizarea epiduralei în condiții sigure, și intervenții minim invazive dacă apare nevoie.
În cazul nașterii prin cezariană, este important ca spitalul să fie echipat corespunzător, iar echipa medicală să poată gestiona complicațiile potențiale. Alegerea maternității potrivite poate influența pozitiv experiența nașterii și securitatea acesteia.
tags: #nastere #provocata #sau #cezariana
Postări populare:
- Soranus din Efes: abordări obstetrice în secolul II
- Informații despre yuno clinic: pediatrie și îngrijire multidisciplinară
- Cădere bebe 9 luni lovitură cap
- Alăptarea și protecția împotriva infecțiilor virale la copii
- Aplicații ale celulelor de sarcină de tensiune în monitorizarea sistemelor energetice