De ce nu scoate aerul bebe de 2 luni noaptea: ghid complet pentru regurgitații, eructații și confort în familie

Mulți părinți de bebeluși se sperie când văd că din gurița copilului iese lapte, imediat sau la distanță de masă, însoțit sau nu de râgâială… și spun, cu o grimasă terifiată că bebe varsă. Regurgitațiile, în cele mai frecvente cazuri, sunt un fenomen fiziologic la vârsta mică, adică normal, și apar dintr-un motiv foarte logic: între esofag și stomac avem un sfincter (o ușă), care nu permite alimentelor să se întoarcă în esofag, chiar dacă stăm cu capul în jos (nu încercați neapărat asta acasă după o masă copioasă!). Însă la bebeluți sistemul acesta de închidere este imatur și are nevoie de câteva luni bune pentru a se dezvolta complet, așa că până atunci, uneori laptele se mai întoarce și bebelușul îl exteriorizează pe guriță, fenomen pe care îl numim reflux gastroesofagian (reflux, pentru că se întoarce, gastro - stomac și esofagian- esofag).

Ce e important este că, spre deosebire de vărsături, regurgitatul nu este însoțit de greață și efort de vomă. O altă îngrijorare este legată de cantitate. „A vărsat tot ce a mâncat!” O colegă de-ale mele a făcut un experiment pentru a demonstra părinților ce înseamnă o pată de 30 ml de lapte, vărsându-l pe un cearșaf de hârtie… A umplut patul de consultație. Așa că o pată de câțiva cm pe cearșaf/ haina lui bebe sigur nu înseamnă mai mult de 5-10 ml, cu indulgență. Găsiți postarea aici.

Putem, după masă, fie că bebe e hrănit la sân, fie că mănâncă cu biberonul, să îl ridicăm să râgâie (să eructeze, dacă vreți termenul medical). Îl luăm sus pe umăr/ pe pieptul nostru și îl batem pe spate, tot între omoplați și lovim ritmic și relativ cu putere (să se audă puțin; mângâierile sunt drăgălașe dar ineficiente). Unii râgâie imediat, alții după 15-20 de minute. Se mai recomandă, tocmai pentru evitarea regurgitatului, să nu îl prea manevrăm pe bebe după ce a mâncat; nu mă refer că nu îl putem muta în pătuț sau dacă are scutecul plin cu scaun să îl lăsăm așa cu orele, dar e bine să evităm avionașul și „hopa sus!”, chiar dacă pe el îl distrează teribil asta.

Dacă avem un copil alăptat care în timpul suptului pare că înghite „ca haplea”, e bine să verificăm dacă reflexul de ejecție a laptelui din sân nu e prea puternic, adică laptele, în loc să vină așezat și liniștit, țâșnește cu putere în gurița copilului și el se luptă cu acest jet. Pentru copiii hrăniți cu biberonul, chiar dacă ei sunt capabili să mănânce 120 ml în 5 minute, e foarte posibil ca înghițitul acesta continuu, fără un pic de pauză, să creeze discomfort (trebuie să ne punem mereu în situația lor: oare noi cum ne-am simți dacă am mânca masa de prânz, 2 feluri și desert, în 5 minute?).

Există așa numiții happy spitters („scuipătorii fericiți”), care regurgitează toată ziua bună ziua, dar cresc voit, sunt veseli și nu par să fie deranjați de nimic. Indiferent dacă copilul este alăptat sau hrănit cu biberonul, în timpul mesei el înghite și aer, ceea ce face ca stomacul să se umple mai repede și creează senzația de sațietate prea devreme. Cel mic poate fi așadar iritabil și neliniștit, iar în plus, aerul acumulat în stomac poate provoca colici. Bebelușii hrăniți cu biberonul au nevoie de câteva pauze în timpul unei singure mese, iar cei alăptați în mod natural iau pauză la fiecare câteva minute și la schimbarea sânului.

Poziția și metoda de hrănire sunt, de asemenea, foarte importante. Uneori copilul se atașează incorect de sân și, în loc să înghită doar lapte, înghite și puțin aer. În cazul copiilor hrăniți cu biberonul, trebuie să vă asigurați că biberonul sau tetina are un sistem de ventilație adecvat. Acest lucru va împiedica aspirarea aerului în timpul hrănirii. Suptul lacom din biberon sau sân poate duce, din păcate, la înghițirea excesivă a aerului.

Îmi amintesc de primele mese ale copiilor mei și cum așteptam să eructeze după aceea. Uneori se întâmpla după câteva secunde, dar au fost momente când eu și soțul meu ne-am plimbat cu bebelușul timp de o oră și nu s-a întâmplat nimic. Abia mai târziu o moașă amabilă mi-a spus că, uneori, copiii mănâncă atât de calm încât nu înghit aer, ci doar lapte. Acest lucru se întâmplă mai frecvent când copiii sunt somnoroși, pentru că sunt obosiți și mănâncă mai puțin lacom.

Dacă bebelușul nu eructează mult timp, masați-i puțin partea stângă a spatelui - de jos în sus. În acest fel, împingeți ușor aerul în sus. Dacă tot nu eructează, puneți-l câteva minute culcat, de preferință pe o parte și apoi ridicați-l din nou în poziție verticală. De obicei, aceasta este o metodă eficientă. Mai jos puteți vedea pozițiile potrivite pentru eructație. Le-am încercat pe toate și, după părerea mea, cea mai bună a fost cea tradițională - pe umăr. Dar fiecare bebeluș este diferit, așa că merită să încercați diverse poziții și să o găsiți pe cea mai potrivită și mai rapidă.

Aceasta este cea mai populară poziție pentru eructație. sau, de preferință, puțin deasupra acestuia. Mâinile lui trebuie să fie pe spatele dumneavoastră. Picioarele bebelușului trebuie să fie ușor îndoite. Susțineți-i fundul cu o mână, iar spatele și capul cu cealaltă. Asigurați-vă că trunchiul și capul nu i se apleacă în spate. Așezați copilul pe genunchii dumneavoastră, astfel încât capul să fie așezat pe un picior, iar burtica pe celălalt. De asemenea, puteți bebelușul puțin mai sus, astfel încât pieptul și umerii să îi fie așezați pe un picior al dumneavoastră, iar fundul pe celălalt picior. Mâinile și picioarele trebuie să atârne liber. În același timp, îi puteți ridica alternativ picioarele sau îl puteți rostogoli ușor peste genunchi. Dar rețineți că trebuie să apăsați foarte ușor. Apăsarea burticii imediat după masă poate duce la regurgitare. Această poziție poate fi folosită nu numai pentru eructație. Utilizați această poziție numai după ce bebelușul are trei luni și își ține ferm capul.

Așezați-vă bebelușul pe un genunchi, ridicați celălalt genunchi puțin mai sus și așezați axilele copilului pe el. Cel mic ar trebui să fie ușor aplecat în față, la un unghi de 45 de grade în raport cu picioarele dumneavoastră. Sprijiniți-i pieptul pe interiorul coapsei dumneavoastră. Este o poziție ideală pentru bebelușii agitați, deoarece agitația poate stimula funcția intestinală fără a apăsa pe burtica plină de lapte. După masă, așezați copilul pe picior, astfel încât spatele lui să vă atingă abdomenul, iar capul să se sprijine pe antebrațul dumneavoastră. Așezați-l astfel încât corpul lui să fie la un unghi de peste 45 de grade în raport cu picioarele dumneavoastră. În această poziție, copilul se poate mișca liber și puteți reacționa rapid în cazul în care regurgitează. De asemenea, puteți să purtați micuțul în această poziție. Susțineți-i fundul cu o mână și țineți cealaltă mână în fața lui, sprijinindu-i corpul și capul pe abdomenul și antebrațul dumneavoastră.

Uneori, bebelușul nu eructează mult timp sau adoarme în timpul mesei. Nu îl vom trezi, ci doar îl vom pune pe o parte (rețineți, totuși, să nu folosiți această poziție pentru copiii cu șolduri subdezvoltate sau cu displazie). Pentru a vă asigura că nu se va întoarce prea repede, puneți-i o pătură rulată la spate. Rețineți! Nu culcați copilul pe spate imediat după masă.

Imediat ce bebe a sosit pe lume, adultii se trezesc brusc ca trebuie sa acumuleze o gramada de informatii noi, in asa fel încât să fie apti să ia decizii cu privire la sanatatea copilului lor. Aceasta operatiune insa ridica o adevarata provocare parintilor tot mai stresati, mai ales daca observa ca nu l-au putut face pe micut sa ragaie dupa ce a fost alăptat, indiferent de ce metodă au încercat. Important este insa să insiste, treptat descoperind tehnica perfecta de eructație, prin care il vor ajuta să scape de gazele intestinale sau de aerul pe care l-a înghițit în timpul meselor. La sfârșitul fiecărei sesiuni de alăptat, în mod obișnuit, micuții trebuie ajutați să ragaie, dar nu trebuie să devină vreo problemă de viață și de moarte faptul că uneori copilul nu ragaie când mama îl așază în poziția corespunzătoare.

Eructația corectă la bebeluși: tehnici, intervale și prevenția refluxului

1. Bebe este întins peste coapsa părintelui, care poate ține picioarele încrucișate sau întinse în scopul de a-l susține bine pe micuț. 2. În timpul hrănirii, foarte multe mame recomandă ca micuțul să fie ținut în poziție verticală, acest lucru ducând la micșorarea cantității de aer pe care cel mic o va înghiți. Un biberon ideal pentru micșorarea cantității de aer înghițit de copil este cel dotat cu o tetină ce se mulează pe gurita, etanșând astfel zona, cu o formă revolutionară care face ca recipientul să poată fi înclinat într-un unghi potrivit, în așa fel încât să existe un flux continuu de laptic.

De ce eructează bebelușii? Să începem cu începutul: de ce trebuie ca nou-născuții să eructeze? Când se hrănesc bebelușii, tind să înghită aer, odată cu laptele. Eructarea îi ajută să elimine bulele de aer din burtică și poate preveni refluxul, starea de disconfort și colicii intestinale. Este foarte bine să eructați bebelușul în mod regulat pentru a preveni regurgitarea laptelui după alăptare.

Cum se eructează un bebeluș: părinții ar trebui să-și îndoaie palma și să-l bată ușor pe spate, în mod repetat, până când acesta râgâie. Este important să îndoiți palma, pentru a vă asigura că o faceți cu delicatețe pentru bebe, în comparație cu bătutul pe spate cu palma întinsă. Când vine vorba de durata de timp pe care să-l eructați pe bebe, aceasta depinde de fiecare nou-născut în parte! Nu ar trebui să dureze foarte mult - de obicei doar câteva minute. În primele șase luni, bebelușul trebuie ținut în poziție verticală timp de 10 - 15 minute după alăptare. Acest lucru îl ajută să nu regurgiteze laptele, dar nu vă îngrijorați dacă acest lucru se întâmplă uneori! Poate deveni foarte util un prosopel pentru râgâit.

Tehnici pentru a eructa un bebeluș: fiecare nou-născut este unic și nu există o singură metodă, care să fie cea mai potrivită. Puteți începe cu aceste metode: a) așezați-vă în poziție verticală cu bebe pe pieptul dumneavoastră; b) țineți copilul în poziție verticală în poala dumneavoastră sau pe genunchi; c) țineți copilul cu burtica în jos în poala dumneavoastră. În toate cazurile, asigurați o susținere corectă a capului și a spatelui și evitați apăsările pe burtică după masă, deoarece pot induce regurgitația.

Tehnici pentru eructarea suplimentară - sfaturile noastre: eructați în timpul alăptării; eructați de fiecare dată când schimbați sânul. Pentru bebelușii cu multe colici, eructați după fiecare 30 ml de lapte din biberon sau la fiecare 5 minute dacă este hrănit la sân. Fiecare bebeluș este diferit, dar o perioadă de 15-20 de minute de poziție verticală după hrănire poate ajuta să nu regurgiteze. Reducați cantitatea de aer înghițită prin folosirea unei tetine care imită forma naturală a sfârlui și care poate preveni probleme obișnuite datorate alimentației, cum ar fi colici, reflux și gaze intestinale.

Hrănirea este un moment minunat în care părinții realizează o legătură strânsă cu bebelușul lor. Nu uitați, fiecare copil este diferit și de aceea, este nevoie de timp și exercițiu pentru a descoperi cum este cel mai bine să eructați bebelușul. Copilul de 2 luni are ochii mari și este curios, zâmbind la fețe și interacționând cu tot ce este în jur.

Regurgitarea la 2 luni: ce este normal și ce nu

La vârsta de 2 luni, regurgitarea rămâne adesea un proces fiziologic, nu o boală. Aerul înghițit în timpul alimentației contribuie la umplerea stomacului și poate provoca indispoziție sau neliniște. Este important să diferențiați regurgitatul de vărsătură adevărată, în care apar greață, ejectare violentă și nevoia de a vomita. În timpul somnului pe spate, regurgitatul poate fi mai periculos, așa că se recomandă înclinarea saltelei sau folosirea unei poziții de somn semierodată după masă.

Este indicat să nu lăsați copilul să stea în decubit dorsal imediat după masă; dacă regurgită frecvent, adăugați o mică înclinare a patului (prin obiecte non-dedicate) pentru a facilita întoarcerea alimentelor în stomac. Copilul poate fi așezat pe burtă sau pe o parte pentru o perioadă scurtă, sub supraveghere, pentru a facilita evacuarea gazelor.

Ghid practic: cum să reduci aerul înghițit și să ajuți la confort

1. Oferiți pauze în timpul hrănirii, atât la sân, cât și la biberon, pentru a reduce înghițitul de aer.
2. Asigurați-vă că tetina/biberonul are ventilație adecvată pentru a împiedica aspirarea aerului în timpul hrănirii.
3. Îndepătați jetul de lapte către gurița copilului dacă observați că înghite aer în timpul suptului.
4. După masă, țineți copilul în poziție verticală timp de 10-20 de minute.
5. Evitați presarea ușor a Abdomenului imediat după masă, deoarece poate provoca regurgitat.
6. Încercați mai multe poziții de eructație pentru a identifica cea mai potrivită pentru fiecare copil.
7. În cazul bebelușilor cu reflux sau colici, consultați medicul pediatru pentru strategii personalizate.

Este normal ca bebelușul să regurgiteze uneori, iar dacă scaunele au consistență normală, creșterea în greutate se menține, iar copilul este în general vesel, lucrurile rămân în parametri fiziologici. În cazul oricăror preocupări majore, consultați pediatrul pentru evaluare.

Modele de somn și creștere la 2 luni

La 2 luni, bebe poate dormi între 14 și 18 ore pe zi în reprize; nu toți părinții au un program perfect, dar somnul se ajustează treptat. Gâtul devine mai puternic, iar copiii pot ridica capul în timpul pozițiilor de joacă pe burtică. În plus, la această vârstă bebelușii încep să recunoască fețele și să urmărească obiecte cu privirea, ceea ce contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și cognitive.

Starea de bine a pielii: hidratarea și igiena sunt esențiale. Un balsam/ulei ușor poate ajuta la îngrijirea pielii sensibile, iar igiena urechilor și a nasului se face cu atenție, evitând introducerea obiectelor în interior. Tummy time-ul zilnic, chiar și pentru câteva minute, ajută la întărirea mușchilor gâtului și la coordonarea mișcărilor.

Copilul tău de 2 luni poate aduce bucurie prin zâmbete sociale, recunoașterea fețelor, coordonarea mișcărilor și interesul pentru degetele și jucării. Fiecare copil are propriul ritm de creștere, iar vizitele la medicul pediatru rămân esențiale pentru monitorizarea dezvoltării și reglajelor necesare.

La sfârșit, rețineți că regurgitațiile la 2 luni pot fi normale, iar cheia constă în confirmarea confortului prin poziționări, pauze de aer, monitorizarea de scaune și creșterea în greutate. Dacă aveți îngrijorări referitoare la frecvența regurgitației, la greutatea copilului sau la simptomele nou apărute, consultați medicul pentru sfaturi personalizate și sigure.

tags: #noaptea #nu #ragaie #bebe #de #2

Postări populare:

• Descoperă pediatria la Clinica Amalife din Curtea de Argeș pentru dezvoltare optimă
• Sticla borosilicată pentru biberon: siguranță și durabilitate în farmacia Ardealul
• Interpretări religioase ale sarcinii în afara căsătoriei: responsabilitate și har
• Cerințe și proceduri în formarea profesională
• Contraindicații ale balansoarului pentru copii