România nu este printre ţările europene în care există vaccinare antimeningococică, întrucât s-a considerat că boala este suficient de rară încât să nu constituie o problemă epidemiologică, a declarat la Digi24 medicul Mihai Craiu. Medicul a făcut această declaraţie în contextul în care joi, o elevă de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, diagnosticată cu meningită, a murit. „În cele mai multe ţări ale UE există vaccinare antimeningococică. Numai 13 nu au această recomandare de vaccinare, printre care şi România. La noi nu este recomandată vaccinarea contra meningitei, întrucât s-a considerat că e suficient de rară ca să nu constituie o problemă epidemiologică. Vedem un caz ca acesta de două ori pe an la spitalul unde lucrez eu, nici cei de la Institutul Matei Balş nu văd mai multe. E mare impact emoţional, dar din fericire nu e frecventă”, a declarat la Digi24 medicul Mihai Craiu.
Potrivit medicului, la şcoală, boala este favorizată de folosirea împreună sau în comun a unor lucruri - ţigări, sticlă - dar şi a sărutului. „Educaţia pentru sănătate ar trebui reintrodusă, ar trebui să ne dăm seama că avem nevoie cel puţin în şcoala elementară de deprinderi generale care s-au tocit, ni se pare de la sine înţeles că ştim cum să ne spălăm pe mâini, să strănutăm, dar se pare că nu. Cred că în clasele elementare sunt necesare ca materii opţionale acordarea primului ajutor. El a atras atenţia asupra situaţiei în care pentru această materie, opţională în România, optează doar 5% dintre copii.„Educaţia pentru sănătate a fost trecută la materie opţională, a fost o puternică opoziţie faţă de potenţiala introducere a unei discuţii despre sexualitate şi prevenţia sarcinii”, a afirmat medicul, care a subliniat însă că România este prima în Europa din punct de vedere al minorelor care nasc şi al copiilor născuţi prematur în urma relaţiilor sexuale dinainte de vârsta de 18 ani: „Nu ştim de ce refuzăm să discutăm despre asta”.
Cazul elevei de la Liceul Gheorghe Lazăr care a murit de meningită joi, 18 aprilie 2019, a adus din nou în discuție problema acestei boli foarte grave, contagioase. Medicul Mihai Craiu a venit cu precizări legate de modul în care acționează bacteriile care duc la apariția meningitei. Despre meningita bacteriană, experții de la CDC au câteva precizări importante: bacteriile ce produc meningita sunt diferite, la diferite grupe de vârstă. Nou-născuții pot face meningită după naștere dacă primesc de la mama lor E coli, Streptococ de grup B sau Listeria. Copiii mici pot face meningită cu pneumococ, Haemophilus influenzae tip b sau cu meningococ. Adolescenții pot face meningita cel mai des cu meningococ. Femeile însărcinate și persoanele în vârstă sunt de asemenea la risc. Deoarece evoluția unei meningite bacteriene este de obicei foarte rapidă și poate fi mortală, este esențial să mergem imediat la medic, când există primele semne de boală.
Printre primele semne de boală pot fi: febră, vărsături în jet, nelegate de mese, durere de cap, confuzie sau amețeală intensă, uneori convulsii sau comă, fotofobie și fonofobie. La copilul mare se poate observa o contractură a mușchilor din zona cefei, iar bolnavul nu poate să pună bărbia în piept. La sugarii cu fontanela deschisă se poate observa o bombare a fontanelei. Uneori erupția purpurică pe piele poate fi singurul semn de boală la copii mici. Cele mai eficiente modalități de prevenție includ igiena riguroasă și vaccinarea cu vaccinurile disponibile pentru pneumococ, Hib și meningococ.
Vaccinul pentru meningită nu este obligatoriu, deoarece afecțiunea este foarte rară. În România, este aprobat de Ministerul Sănătății doar vaccinul conjugat tetravalent împotriva meningococului de tip A, C, Y, W135 (MCV4). Acesta se poate administra la vârsta de 12 luni sau de la 2 ani, cu recomandarea medicului de familie. „Afecțiunea este extrem de rară, iar în țările cu raportare riguroasă apare cu o frecvență de câteva cazuri la 0,5-5 la 100.000 de persoane pe an. Pentru România, s-ar situa între 7-17 cazuri pe an, iar cazurile din ultima perioadă au fost izolate epidemiologic.”
În ultima săptămână au apărut trei cazuri de meningită la adolescente cu vârste de 15-18 ani, dintre care două au decedat. Cazul adolescentei de 15 ani din Vaslui a fost raportat ca meningită fulminantă, iar analizele au indicat purtători meningococi în rândul unor elevi ai Colegiului Gheorghe Lazăr. Elevii din două clase de-a XII-a și 10 profesori au rămas sub observație după moartea colegei lor. Este o excepție să apară câteva cazuri într-un interval relativ scurt de timp, iar cazurile sunt izolate din punct de vedere epidemiologic.
Cel mai frecvent serotip al meningitei bacteriene la adolescenți reprezintă meningococul de tip B, urmat de tipul C. Boala se poate transmite prin saliva și secreții ale tractului respirator, iar transmiterea poate fi facilitată de comportamente precum săruturi sau împărțirea aceleiași sticle. Vaccinarea antimeningococică pentru serotipurile relevante poate reduce semnificativ riscul, însă în România această măsură nu este obligatorie în prezent. Elevii și familiile lor ar trebui să acorde o atenție sporită simptomelor precoce și să solicite asistență medicală imediat dacă apar semnele caracteristice.
Este crucial ca părinții să recunoască semnele meningitei: dureri de cap intensă, vărsături cu sau fără febră, sensibilitate la lumină, rigiditatea cefei, erupții purpurice sau pete pe piele care nu se estompează la apăsare. Oricând există suspiciune de meningită, consultația medicală trebuie imediată, deoarece evoluția poate fi rapidă și pot apărea complicații grave sau decesul, în special în primele 24 de ore.
Meningita. Simptome și modul de transmitere | Explicațiile medicului Adrian Marinescu
Vaccinurile disponibile în România pentru meningită includ cele pentru serotipurile A și C sau A, C, Y, W135, în funcție de recomandările din România. Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenție, iar educația pentru sănătate în școli poate contribui la reducerea riscului prin deprinderi de igienă și prin înțelegerea necesității unei reacții rapide în cazul simptomelor.
| Vaccin antimeningococic în România | Perioadă de administrare | Observații |
|---|---|---|
| Vaccin conjugat tetravalent A, C, Y, W135 (MCV4) | La 12 luni sau la 2 ani cu recomandarea medicului | Nu este obligatoriu, aprobat de MS |
Astfel, în contextul actual, este important să promovăm educația pentru sănătate în școli, să discutăm despre prevenție, să acordăm atenția necesară simptomelor meningitei și să încurajăm părinții să discute cu medicii despre vaccinuri și despre semnele de alarmă la copii și adolescenți. Dr. Mihai Craiu atrage atenția asupra faptului că boala poate fi recunoscută și tratată mai eficient dacă este depistată devreme, iar decizia de vaccinare poate fi influențată de frecvența și severitatea episoadelor în comunități.
tags: #noul #vaccin #meningita #si #doctorul #pediatru
Postări populare:
- Îngrijire bebeluși: sfaturi utile de la Doctorita plusica magenta
- Paternitatea și filiția în dreptul familiei – ghid asupra situațiilor, termenelor și efectelor
- Introducerea sucului Tedi în alimentația bebelușului
- Dispozitivul de aspiratie în amniocenteză: funcționare și indicații
- Explorează lumea sunetelor și culorilor muzicii pentru copii