Inapetența reprezintă pierderea poftei de mâncare, ce apare fie prin lipsa senzației de foame, fie prin lipsa dorinței de a mânca.

Există mai multe cauze posibile pentru lipsa apetitului.

Cel mai frecvent, lipsa poftei de mâncare la adulți apare din cauza infecțiilor, a unor afecțiuni de sănătate mintală, a altor boli, ca urmare a administrării anumitor medicamente sau din cauza perceperii distorsionate a mirosurilor.

Lipsa poftei de mâncare se poate instala brusc sau treptat, într-o perioadă mai lungă de timp.

Atunci când există lipsă de apetit care durează o perioadă mai mare de o săptămână este necesară evaluarea de către un medic, pentru a identifica factorul declanșator.

Există de asemenea numeroase alte simptome care pot apărea în funcție de cauză, de exemplu lipsa poftei de mâncare în gripă este însoțită de febră, frisoane și dureri musculare.

Există foarte multe cauze posibile ale pierderii poftei de mâncare.

Lipsa poftei de mâncare la copii mici poate apărea din cauza unor probleme precum erupția dentară și senzația de sete.

Cauzele principale pentru lipsa poftei de mâncare la adolescenți și copii mai mari sunt diverse alergii alimentare, tulburările de tranzit, precum constipația sau diareea, infecțiile sezoniere precum gripa și răceala, administrarea anumitor medicamente și stresul și anxietatea.

Lipsa apetitului este adesea însoțită de alte semne și simptome.

Deși nu sunt specifice, acestea pot ajuta la ghidarea către o cauză a inapetenței.

De exemplu, în infecțiile gastrointestinale se pot întâlni lipsa poftei de mâncare și greață sau vărsături sau greața dimineață fără sarcină.

Dacă pierderea poftei de mâncare este persistentă poate cauza complicații importante.

Unele dintre acestea pot duce la probleme grave de sănătate și pot pune chiar viața în pericol.

Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate.

Înainte de efectuarea oricăror investigații, persoana care prezintă inapetență persistentă trebuie să se prezinte la un control la medic.

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați.

Vino la SANADOR!

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de specialitate și de consiliere nutrițională asigurată de medici cu experiență în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

În mod obişnuit, greaţa şi vărsăturile sunt cauzele cel mai des întâlnite ale lipsei de apetit în sarcină.

Există însă şi numeroşi alţi factori care contribuie la scăderea poftei de mâncare.

Ce alţi factori, în afară de greaţă şi vărsături, duc la pierderea poftei de mâncare în sarcină?

În cazul în care greaţa şi vărsăturile sunt principalele acordele ale pierderii apetitului, se evită mâncărurile grase sau picante şi se consumă porţii de mâncare mai mici, dar mai des.

Este posibil să toleraţi alimente sărate şi uscate (de genul biscuiţilor sau al covrigilor) şi, de asemenea, mâncărurile mai uşoare (cum ar fi pieptul de pui pe grătar, brânza de vacă, iaurturi, salate de fructe sau legume).

Apetitul mai poate fi afectat de anxietate, depresie, anumite medicamente considerate sigure pentru sarcină, dar care pot duce la pierderea poftei de mâncare, afecţiuni medicale, tulburări alimentare.

Modificările gustului şi ale mirosului, în timpul sarcinii, pot duce, şi ele, la afectarea poftei de mâncare.

Ce înseamnă pofte ciudate în sarcină?

Este straniu cum, în unele situaţii, scade pofta de mâncare, dar, în schimb, apar o serie de pofte bizare, cum ar fi: poftă de a ronţăi gheaţă, de a mânca pământ, cretă sau chiar vopsea.

Asemenea pofte sunt cauzate de deficienţe nutriţionale, prin urmare se impune consultarea medicului care monitorizează sarcina.

Nutrienţii necesari pentru dezvoltarea sistemului neurologic al fătului sunt acizii graşi omega-3, acidul docosahexaenoic (DHA) şi acidul eicosapentenoic (EPA) (carenţa lor poate duce la dezvoltări întârziate ale capacităţii de comunicare, motorii şi sociale).

Peştele reprezintă o sursă bogată de acizi graşi omega-3, însă atenţie la tipul de peşte şi la cantitatea consumată!

Discută cu medicul în acest sens!

Când reprezintă pierderea poftei de mâncare un motiv de îngrijorare?

Dacă apetitul scade ocazional sau dispare pentru anumite alimente, nu este neapărat un motiv de îngrijorare, atât timp cât necesarul zilnic de nutrienţi este acoperit.

Însă când acest lucru se întâmplă regulat şi pofta dispare mai mult de o zi, este nevoie să vorbiţi cu medicul.

Când pierderea poftei de mâncare devine cronică, se poate ajunge la subnutriție, de unde o serie de urmări mai puţin plăcute atât pentru femeia însărcinată, cât şi pentru făt.

Surse documentare:„Sarcina ta, pas cu pas“ - Tori Kropp, Ed. Pofta de mancare reprezinta unul dintre mecanismele naturale prin care organismul isi asigura energia si nutrientii necesari pentru functionare.

In mod normal, senzatia de foame apare periodic si este influentata de hormoni, stil de viata, nivelul de activitate fizica si starea emotionala.

„Pierderea poftei de mancare poate fi temporara si lipsita de gravitate, de exemplu in timpul unei raceli, dar uneori poate ascunde afectiuni medicale sau diferite dezechilibre.

De aceea, este important sa intelegem cand este relativ normala aceasta schimbare si cand, pe de alta parte, necesita atentie medicala”, ne explica dr.

Pierderea poftei de mâncare, numita medical si „anorexie” (fara legatura directa cu anorexia nervoasă), reprezinta scaderea dorintei de a manca sau lipsa interesului fata de alimente.

„Exista situatii in care apetitul poate varia in mod normal. De exemplu, in perioadele de stres intens, dupa mesele foarte copioase sau in timpul unei viroze usoare, pierderea poftei de mancare poate fi frecventa.

De asemenea, temperaturile ridicate din timpul verii pot reduce temporar senzatia de foame”, ne spune dr.

Problema apare atunci cand lipsa apetitului persista mai multe zile sau saptamani, afecteaza greutatea corporala, nivelul de energie si starea generala de sanatate.

Senzatia de foame este controlata de un mecanism complex in care sunt implicate creierul, hormonii, sistemul digestiv si starea psihica.

„Uneori, pierderea poftei de mancare este temporara si dispare odata cu tratarea problemei de baza.

Alteori, pierderea poftei de mancare devine persistenta si poate semnala o afectiune care necesita investigatii suplimentare si tratament mai complex”, ne spune dr.

Infectiile virale si bacteriene sunt printre cele mai frecvente cauze care duc la pierderea poftei de mancare, dar temporar.

„In timpul unei infectii, corpul produce substante inflamatorii care influenteaza centrul foamei din creier.

In plus, simptome precum febra, durerile musculare, congestia nazala sau tusea reduc capacitatea si dorinta pacientului de a se alimenta”, spune dr.

Depresia, anxietatea severa si stresul cronic influențează major apetitul.

In depresie, lipsa energiei si reducerea placerii pentru activitatile obisnuite se pot manifesta inclusiv prin refuz alimentar sau mese foarte reduse.

Numeroase medicamente pot avea ca efect advers pierderea poftei de mâncare.

Acest lucru se intampla fie prin aparitia greturilor, fie prin modificarea gustului sau prin influentarea directa a sistemului nervos.

„Pacientii aflati sub tratament oncologic se confrunta frecvent cu modificari importante ale gustului si cu greata persistenta, ceea duce la pierderea poftei de mâncare”, adauga dr.

Bolile cronice afecteaza adesea apetitul, mai ales atunci cand organismul consuma multa energie pentru a lupta cu boala sau cand apar inflamatii persistente.

Si bolile digestive joaca un rol important. Gastrita, refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric, sindromul de colon iritabil sau bolile inflamatorii intestinale pot provoca durere, balonare, greata si satietate precoce.

In primul trimestru de sarcina, multe femei se confrunta cu pierderea poftei de mâncare.

„De asemenea, sensibilitatea crescuta la mirosuri si anumite gusturi poate determina aversiuni alimentare temporare si duc la pierderea poftei de mâncare.

De regula, apetitul revine progresiv in trimestrele urmatoare.

Totusi, daca femeia insarcinata nu reuseste sa manance aproape deloc sau pierde in greutate, este important sa mearga la medic”, adauga dr.

Pierderea poftei de mâncare este frecvent intalnita la persoanele varstnice.

Paradoxal, faptul ca o persoana sare peste mese poate duce la pierderea poftei de mâncare.

Atunci cand organismul nu primeste hrana pentru perioade lungi, el elibereaza hormoni de stres precum adrenalina si cortizolul, care pot suprima temporar apetitul.

In plus, mesele neregulate afecteaza productia de grelina, hormonul responsabil pentru aparitia foamei.

Deficitele nutritionale pot agrava sau chiar duce la pierderea poftei de mâncare.

Lipsa anumitor vitamine si minerale influenteaza metabolismul si functionarea normala a sistemului nervos.

Fumatul reduce frecvent pofta de mâncare.

Nicotina actioneaza ca un puternic inhibitor al apetitului si poate creste rata metabolica bazala.

Cercetarile arata ca nicotina influenteaza direct zonele din creier responsabile de reglarea foamei.

„Nu este vorba despre faptul ca «fumatul slabeste», fiindca acesta este un mit, ci despre faptul ca, in general, fumatorii mananca mai putin”, adauga dr. de Souto Barreto P, Cesari M, Morley JE, Roberts S, Landi F, Cederholm T, Rolland Y, Vellas B, Fielding R. Appetite Loss and Anorexia of Aging in Clinical Care: An ICFSR Task Force Report. J Frailty Aging. 2022;11(2):129-134.

Nagaraj S. Loss of Appetite in Adult Patients: Effectiveness and Safety of an Appetite Stimulating Medication in an Open-Label, Investigator-Initiated Study in India. J Nutr Metab. 2022 Jan 7;2022:2661912. doi: 10.1155/2022/2661912. PMID: 35036004; PMCID: PMC8759923.

Parmar RM, Can AS. Physiology, Appetite And Weight Regulation. [Updated 2023 Nov 13]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-.

Pilgrim AL, Robinson SM, Sayer AA, Roberts HC. An overview of appetite decline in older people. Nurs Older People. 2015 Jun;27(5):29-35. doi: 10.7748/nop.27.5.29.e697. PMID: 26018489; PMCID: PMC4589891.

Publicat pe 11 august 2022Actualizat pe 12 septembrie 2024

Lipsa poftei de mâncare se manifestă prin lipsa dorinței de a mânca în momentele în care în mod normal ați fi mâncat. Uneori, lipsa poftei de mâncare poate fi însoțită de greață sau dureri de cap. Dacă pofta de mâncare revine după câteva zile, nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

Cauzele lipsei poftei de mancare

Cauzele lipsei poftei de mâncare pot fi fizice sau psihologice, și de obicei nu prezintă o amenințare, însă dacă persistă mai multe zile, poate progresa către afecțiuni mai grave.

Dacă ai inapetență persistentă, este necesar să te adresezi unui medic pentru investigații suplimentare.

Infografic privind componentele reglementării apetitului: hipotalamus, hormoni și sistemul digestiv

Efectele surprinzătoare ale sarcinii

tags: #nu #am #pofta #de #mancare #in

Postări populare: