Cordonul ombilical este esențial pentru dezvoltarea fătului, având rolul de a transporta oxigenul și nutrienții necesari creșterii intrauterine. Această condiție este relativ frecventă, fiind prezentă în aproximativ 15-35% dintre sarcini. În general, prezența unui cordon nucal nu afectează fluxul de sânge și oxigen către făt. Identificarea cordonului nucal în timpul sarcinii nu reprezintă un motiv automat pentru operație cezariană. Dacă aveți întrebări despre cordonul ombilical înfășurat în jurul gâtului sau vă preocupă fertilitatea dumneavoastră, puteți solicita oricând o discuție dedicată. O evaluare individuală ajută la clarificarea opțiunilor disponibile și la stabilirea unui plan de tratament adaptat nevoilor personale.
Lung de 50-60 cm, cordonul ombilical este legătura fizică din mamă și copilului ei nenăscut. Cordonul ombilical începe să se formeze din ziua 21 de sarcină și crește odată cu dezvoltarea fătului, fiind responsabil cu transferul nutrienților de la placenta mamei la făt. Deși multă vreme cordonul ombilical a fost considerat un deșeu, fără valoare biologică, situația s-a schimbat începând cu anii 1990. Sângele ombilical reprezintă o sursă extrem de valoroasă de celule stem tinere, nașterea fiind momentul unic în care acesta poate fi recoltat.
Orice alterare a caracteristicilor cordonului ombilical, cum ar fi o lungime anormală, modificări structurale (hematoame, ulcerații, varice, hemangiomii, teratoame etc.), malformații arteriovenoase (există o singură arteră) pot induce afectare fetală perinatală, asfixia reprezentând aproximativ 15% dintre cauzele de mortalitate și morbiditate ale acestei perioade. Într-o sarcină normală, poziția îndoită a fătului asigură protecția cordonului în concavitatea creată între genunchi și coate, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să se deplaseze. Datorită structurii lui, cordonul are rezistență la întindere, presiune și torsiune.
În viața intrauterină, sângele circulant de la nivelul vaselor ombilicale și al placentei reprezintă „vehiculul” prin care se asigură aportul de oxigen și de substanțe nutritive fundamentale creșterii și dezvoltării fătului, precum și preluarea substanțelor nefolositoare („deșeurile”) rezultate în urma metabolismului tisular al fătului. Concentrația de celule stem din sângele fetal este mai mare decât în orice alt moment al vieții. Celulele stem sunt singurele care pot fi „instruite” în direcții diferite și se dovedesc utile pentru tratamentul unor afecțiuni medicale. Primul transplant de celule stem are loc la naștere, când placenta și cordonul ombilical încep să contracteze și pompează sânge spre nou-născut.
Așadar, între copil și placentă circulă mereu o cantitate de sânge. Această cantitate este undeva la aproximativ 30% din cantitatea totală de sânge a bebelușului. Dacă se taie cordonul ombilical imediat după naștere, bebelușul este privat de cantitatea de sânge ce se află în cordon și placentă. Conform mai multor studii de specialitate, realizate de medici obstetricieni și neonatologi, s-a ajuns la concluzia că tăierea cordonului ombilical nu trebuie făcută imediat după naștere. Ține cont, că imediat după nașterea copilului, vasele ombilicale sunt încă deschise pentru câteva zile după naștere, oferind acces direct la fluxul sanguin.
Prolapsul de cordon ombilical sau prolabarea de cordon ombilical este o urgență obstetricală rară, care apare atunci când cordonul coboară prin colul uterin în vagin înaintea fătului. Într-o naștere normală, bebelușul trece primul prin colul uterin urmat de cordonul ombilical. Însă, în cazul prolapsului, cordonul poate fi comprimat între corpul copilului și colul uterin sau vagin, ceea ce limitează, respectiv blochează circulația sângelui bogat în oxigen spre făt. Acest tip este cel mai frecvent și reprezintă o urgență obstetricală, deoarece cordonul este expus și riscă să fie comprimat rapid. Prolapsul poate fi cu membranele rupte sau intacte și este mai dificil de detectat, dar tot pune în pericol fluxul sanguin către făt prin compresie.
La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Cea mai frecventă cauză este ruperea prematură a membranelor, în special înainte de 32 de săptămâni, ceea ce permite lichidului amniotic să iasă și cordonului să coboare mai ușor. Monitorizarea cardiacă fetală este esențială pentru suspiciunea și confirmarea prolapsului, mai ales când cordonul nu este direct vizibil (prolaps ocult). Măsurile inițiale includ schimbarea poziției mamei, de exemplu poziția genunchi-piept sau ridicarea șoldurilor, pentru a reduce presiunea asupra cordonului. În majoritatea cazurilor, tratamentul implică o cezariană de urgență, care permite extragerea rapidă a copilului în siguranță. Pacientele cu urgențe obstetricale sau diferite complicații în sarcină beneficiază de analize și investigații medicale în regim de urgență, inclusiv de naștere în regim de urgență, dacă este necesar.

Umbilical vein thrombosis, sau tromboza venei ombilicale, este dificil de urmărit antepartum din cauza rarității și a caracterului imprevizibil. Tromboza venei ombilicale poate fi o cauză de moarte fetală în uter, fiind diagnosticată cu certitudine în postpartum. În ultimii 10 ani s-a demonstrat că cordonul ombilical este o structură activă, nu doar o conductă, contribuind la restricția de creștere intrauterină, preeclampsie, diabet gestational, morți fetale in utero, defecte cromozomiale sau sindroame genetice. Tromboza vaselor cordonului ombilical este un accident rar, cu prognostic prost, afectând de regulă feți de sex feminin în literatura raportată. Tromboza venelor ombilicale se asociază mai frecvent cu moartea fătului decât tromboza arterială. Diagnosticul in utero este dificil, iar deciziile de tratament depind de multiple variabile, incluziv când apare tromboza într-un cordon bivascular. Dacă există risc de prematuritate sau alte afecțiuni, momentul optim pentru nașterea unui făt viu poate fi dificil de stabilit.
Rubabaza et al. și Kanenishi et al. includ observații despre tromboza venei ombilicale în contextul dilatațiilor varicoase; prognosticul este influențat de localizarea trombozei. Tromboza venelor omo este rară, cu letalitate în majoritatea cazurilor. Să dai o veste proastă unui cuplu este poate cea mai grea sarcină din practica medicală, deoarece este urmată de reacții diverse. Prolapsul cordonului ombilical, circulară de cordonommbilical sau torziuni pot crea complicații semnificative, iar tratamentul variază în funcție de severitate și de săptămâna de gestație. Colaborarea cu un obstetrician este esențială pentru a determina cea mai adecvată abordare terapeutică.
Prolapsul cordonului ombilical
Prolapsul cordonului ombilical apare atunci când cordonul ombilical alunecă prin colul uterin și pătrunde în canalul de naștere înaintea fătului în timpul travaliului. Acest lucru poate duce la compresia cordonului ombilical, care poate compromite fluxul sanguin și aportul de oxigen către făt, rezultând suferință fetală. Diagnosticarea este crucială, iar tratamentul se concentrează pe siguranța mamei și a fătului, cu posibilitatea unei nașteri prin cezariană de urgență în multe cazuri. Factorii de risc includ ruptură prematură a membranelor, poziționarea inadecvată a fătului și travaliu prelungit. Avertisment: Acest articol este doar cu titlu informativ și nu înlocuiește sfatul medical profesional.
Condiții conexe ale cordonului ombilical
- Circulară de cordon ombilical - cordonul poate înfășura una sau mai multe ori în jurul gâtului sau altor segmente.
- Noduri de cordon ombilical - pot fi adevărate sau false, cu impact variabil asupra fluxului fetal.
- - prezența unei anse de cordon în segmentul inferior al uterului asociată cu prezentarea fătului.
- - pot afecta vasele ombilicale, manipulate de factori precum insertia velamentoasă, inflamații sau infasurări.
- - mișcările active ale fătului pot determina răsucirea cordonului, afectând circulația.
- - asociată cu torsiunea și cu deficiența gelatinei Wharton.
Progresul științific în ultrasonografie a evidențiat că tromboza vaselor cordonului ombilical este un eveniment rar și impredecibil, cu diverse implicații pentru prognosticul fetal. Diagnosticarea și deciziile tratamentului trebuie să fie personalizate în funcție de contextul clinic al fiecărui caz, iar monitorizarea atentă a sarcinii este esențială pentru a optimiza rezultatele.

O parte din datele de tratament și recomandările actuale includ monitorizarea stării fetale, planificarea nașterii în acord cu obstetricianul, precum și suport psihologic pentru familii în caz de complicații. Colaborarea între pacientă și echipa medicală este crucială pentru a stabili cel mai sigur moment al nașterii și pentru a gestiona orice complicații asociate cu prolapsul sau trombozele cordonului.
Figura 1-5, referite în descrierile clinice, ilustrează diferite manifestări ale trombozei cordonului și rezultatele obstetrico-pathologice. Examenul histopatologic arată cordon ombilical trivascular, spiralare normală, cu o formațiune nodulară violacee, de 3/2,5 cm, cu tromb la nivelul venei. Vasele cordonului ombilical se formează din vasele alantoidiene, iar cordonul este format încă din cea de-a cincea săptămână de dezvoltare, funcționând pe tot parcursul sarcinii.
Relația dintre tromboza și rezultatele perinatale
- Tromboza venelor ombilicale se asociază frecvent cu moartea fătului.
- Tromboza arterială pe cordon bivascular poate determina IUGR sever, deces fetal sau alte anomalii.
- Prognosticul este mai grav dacă tromboza survine la nivelul unei dilatații varicoase.
- Diagnosticul antepartum este dificil; deciziile terapeutice depind de momentul detectării și de context.
tags: #nu #are #flux #pe #cordonul #ombilical