Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 140 de milioane de femei nasc în fiecare an la nivel global.
Se estimează că în fiecare zi, vin pe lume în jur de 385 000 de bebeluși, fie pe cale naturală, vaginală, fie prin cezariană.
Majoritatea bebelușilor vin pe lume pe cale naturală, însă operațiile de tip cezariană rămân opțiuni pentru a naște: se estimează că, în Marea Britanie, un copil din 4 se naște prin cezariană, iar în SUA, procentul nașterilor prin cezariană este de 31%.
În România, procentul nașterilor prin cezariană ajunge și la 90% în centrele private, viitoarele mămici optând pentru această formă de naștere.
Cum decurge nașterea naturală?
În mod normal, majoritatea femeilor sănătoase care duc la termen sarcini fără probleme și au avizul medicul obstetrician pot naște pe cale naturală.
Nașterea propriu-zisă este precedată de travaliu, care debutează cu apariția contracțiilor.
În prima fază, care poate dura între câteva ore și câteva zile, contracțiile sunt rare și neregulate, iar colul începe să se dilate treptat.
În aceste momente, până la nașterea propriu-zisă, de ajutor pot fi exercițiile de respirație, masajul și băile calde.
Momentul apropierii nașterii este acela când colul se dilată cu aproximativ 4 cm, iar contracțiile devin regulate.
Iminența nașterii pe cale naturală este anunțată și de ruperea apei, de prezența a 3 contracții regulate în decurs de 10 minute și de contracțiile dureroase.
În aceste situații, se impun prezentarea într-un serviciu medical sau asistența oferită de o moașă.
Pentru ca nașterea naturală să se producă, e nevoie de o dilatare a colului uterin de 10 cm.
La prima naștere a unei femei, dilatarea completă se produce în 8-12 ore, iar la următoarele, se poate instala mult mai repede, în 5 ore.
Pe tot parcursul travaliului, atât starea mamei, cât și cea a fătului sunt îndeaproape monitorizate pentru ca totul să decurgă fără probleme.
Dacă nașterea întârzie și travaliul de prelungește din diverse motive (bebelușul nu are o poziție bună sau mama nu are suficientă forță), medicii pot recurge la metode de a provoca nașterea precum administrarea de oxitocină (crește intensitatea contracțiilor) sau ruperea apei.
În situația în care apar dificultăți în expulzia bebelușului, medicii pot recurge la diverse tehnici precum folosirea forcepsului, a vacuumului sau epiziotomia (incizia perineului).
La ora actuală, nașterea vaginală se poate face și sub anestezie epidurală.
Aceasta reduce durerile și stresul pe care viitoarea mamă le resimte în timpul travaliului.
Există și anumite rezerve legate de anestezia epidurală, unele studii corelând-o cu nevoia de intervenții suplimentare precum forcepsul sau vaccumul, cu scăderea tensiunii arteriale la mamă și cu alte efecte adverse precum febra, durerea de cap, starea de rău și riscul de cateter urinar.
Beneficiile nașterii naturale
Pentru că este forma naturală de a aduce pe cale un copil, nașterea vaginală este cea pentru care fac pledoarie mulți medici și pe care o aleg fără rezerve cele mai multe dintre mame.
Printre avantajele nașterii naturale se numără: refacerea rapidă după naștere; expunerea bebelușului, în timpul expulziei naturale, la o serie de bacterii sănătoase, care îi stimulează imunitatea; șanse mai bune pentru alăptare; pregătire mai bună a plămânilor copilului pentru respirație; reducerea riscului de complicații asociat operației cezariană.
Când se recomandă și în ce constă cezariană?
În ultimii ani, tot mai multe femei optează să nască prin cezariană, mai ales în clinicile private, unde achită integral costurile operației.
Dincolo de opțiunile personale în ceea ce privește nașterea, intervenția chirurgicală prin care un bebeluș poate veni pe lume are câteva indicații clare, care țin cont de situația mamei și a fătului.
Printre motivele medicale care impun cezariana se numără: poziția bebelușului (se face cezariană atunci când acesta nu este în poziția ideală pentru nașterea vaginală, adică atunci când nu este cu capul în jos); bebelușul este prea mare pentru a putea veni pe lume pe cale naturală; sarcina multiplă; prezența hipertensiunii în sarcină sau preeclampsie; anumite infecții care survin în ultima perioadă a sarcinii; bebelușul este în suferință; placenta previa sau placentă joasă; travaliul nu avansează; cordonul ombilical iese prin col înaintea bebelușului; nașterile prin cezariană din antecedent.
De obicei, operația cezariană este planificată începând cu săptămâna 39 de sarcină. Intervenția durează în mod normal între 40 și 50 de minute și se face sub anestezie epidurală (rareori este nevoie de anestezie generală).
Bebelușul este de obicei scos printr-o incizie orizontală, de 10-20 cm, sub linia bikinilor, și părinții îl pot vedea imediat după intervenție, dacă totul este în regulă.
Recuperarea după cezariană durează mai mult decât cea de după nașterea vaginală, spitalizarea fiind de 3-4 zile.
Anumite activități fizice sunt interzise o perioadă, până la controlul de la 6 săptămâni de după cezariană.
Riscuri și beneficii ale cezarianei
În comparație cu nașterea naturală, cezariana este pentru unele mămici o opțiune, pentru că nu este însoțită de durerea din timpul travaliului.
Cezariana are și alte avantaje printre care: riscul scăzut de incontinență și disfuncții sexuale după naștere; riscul scăzut ca bebelușul să fie privat de oxigen; o probabilitate mai mică de traumatizare a bebelușului care se poate produce la expulzia vaginală.
Însă fiind o intervenție chirurgicală, cezariană nu este lipsită și de riscurile de complicații care pot fi: infecțiile; apariția cheagurilor de sânge și a sângerărilor; riscul de afectare a vezicii urinare; tulburări temporare de respirație ale bebelușului; riscul de rănire a bebelușului ca urmare a inciziei uterine.
Nașterea naturală după cezariană
Multe femei se întreabă dacă pot avea parte de o naștere naturală după ce, la prima sarcină, au născut prin cezariană.
Există anumite contraindicații ale nașterii naturale după o cezariană, iar acestea sunt: prezența unei incizii uterine verticale înalte, a unei rupturi uterine în antecedent sau a unei intervenții uterine de extirpare a unei fibroze.
Experiențe și context românesc
Anastasia are doi copii. Pe ambii i-a adus pe lume natural. Prima experiență nu a fost deloc așa cum și-a imaginat.
Violența obstetrică este experimentată des de gravide, în multiple forme, dar puține o conștientizează sau o recunosc drept problemă, spun cei din Asociația Moașelor Independente într-un raport de cercetare.
Din datele oficiale, în ultimii doi ani, cele mai multe nașteri prin cezariană au avut loc în maternitățile publice din țară, acolo unde nașterile naturale reprezintă doar 39%.
Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările OMS de a rămâne sub 15%.
În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.
Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.
În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri vaginale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale.
Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.
Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstetrică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.
Un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri vaginale sau de alte complicații.
În ultimii ani, România are una dintre cele mai mari rate de cezariene din Europa, iar Bucureștiul înregistrează cel mai ridicat procent în mediul privat.
Deși nașterea naturală ar trebui să fie alegerea optimă în condiții normale, realitatea românească este marcată de un decalaj mare între recomandările OMS și practica medicală, precum și de presiuni economice și de sistem.
În prezent, nașterea este o experiență profundă, cu impact fizic, psihologic, social și existențial, indiferent de modul în care femeia naște.
Observații despre politici, investiții și resurse
În anii 2022 și 2023, în România au murit 43 de femei în timpul nașterilor și 1.112 bebeluși de sub un an, mai arată datele transmise de Ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății a finanțat în mediul rural sau urban servicii de asistență medicală comunitară prin asistente medicale comunitare, deși încă există localități unde serviciile nu sunt disponibile.
A fost menționată prezența incubatoare pentru nou-născuți în spitalelor publice și private în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu termene de finalizare până în 2026.
În 2023, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu București a beneficiat de fonduri pentru dotarea cu o unitate mobilă de screening cancer de col uterin.
- Procentul de nașteri (vaginală și cezariană) în maternitățile de stat vs privat variază în funcție de județ, existând discrepanțe între regimuri.
- Studiile AMI arată că frica de durere și de complicații conduc la creșterea ratei cezarianelor programate în majoritatea regiunilor.
- Violența obstetricală în spitalele publice este raportată ca o problemă semnificativă, afectând încrederea femeilor în nașterea în sistemul public.
Nașterea prin cezariană, explicată de Dr. Gheorghe Gică, medic primar obstetrică-ginecologie
tags: #numar #nasteri #prin #cezariana
Postări populare:
- Analizând Sarcina filosofiei în prezent
- Cum să-ți crești veniturile în concediu și să nu pierzi indemnizația: idei practice
- Ghid practic: lapte pentru nou-născuți folosit în maternitate
- Cum se măsoară riscul divermutabil al unui activ: exemple practice
- Ghid practic pentru controalele de maternitate și decontările CAS în România