Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat. Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval. Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, în contextul scăderii fertilității din statele europene.
Indicatorul măsoară numărul de ani rămași pe care o persoană de o anumită vârstă se așteaptă să îi trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, așa cum le percep oamenii. Speranța medie de viață la naștere - 80,6 ani, speranța medie de viață sănătoasă - 62,6 ani. Anii de viață sănătoasă - fără limitări ale activității - reprezintă 75 % și, respectiv, 80 % din speranța de viață totală pentru femei și respectiv bărbați.
Comparație: România vs. Strategia unanim recunoscută (inclusiv de către România, care nu o aplică, însă) este creșterea cheltuielilor pentru prevenție și pentru serviciile de medicină primară, pentru ca bolile să fie identificate devreme și tratate la timp. Creșterea vieții sănătoase vs. Un studiu publicat în revista Nature a analizat impactul potențial economic al unei creșteri a duratei vieții în mai multe scenarii, inclusiv în varianta îmbătrânirii lente, adică a prelungirii perioadei de viață active și sănătoase. Studiul a comparat intervențiile actuale bazate pe boli cu un scenariu de testare care utilizează Metformin - un medicament pentru diabet care pare să protejeze împotriva bolilor legate de vârstă, dar în prezent nu este aprobat pentru utilizarea fără prescripție medicală - ca o intervenție ipotetică de îmbătrânire ce ar crește „sănătatea”, precum și durata de viață. „Ar reduce incidentele de cancer, demență, boli cardiovasculare și fragilitate”, a spus Sinclair.
Folosind un model economic al valorii vieții statistice (care pune o valoare monetară pe câștigurile rezultate din viață mai lungă, sănătate mai bună și schimbări ale ratei de îmbătrânire a populației), el a constatat că îmbunătățirea sănătății la vârste înaintate este mai valoroasă decât creșterile suplimentare în speranța de viață. Valoarea economică a câștigurilor obținute în urma unui an suplimentar de speranță de viață sănătoasă a depășit, în toate scenariile, câștigurile rezultate în urma unui an de speranță de viață. Vizarea îmbătrânirii biologice, în locul bolilor individuale, oferă câștiguri economice potențial mai mari decât eradicarea bolilor individuale, iar o atenuare a îmbătrânirii care crește speranța de viață cu un an valorează 38 de trilioane de dolari și cu 10 ani, 367 de trilioane de dolari, arată studiul, ale cărui date se referă la SUA.
România continuă să aibă unul dintre cele mai slabe sisteme de sănătate de pe continent și se află pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze prevenibile și din cauze tratabile, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană pe anul 2023. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE, în timp ce numeroase categorii sunt exceptate de la plata asigurărilor de sănătate - doar unul din 3 români plătește asigurare de sănătate. Speranța de viață în România este mult sub media UE și a treia cea mai scăzută dintre statele membre.
În anul 2020 - cele mai recente date disponibile, analizate în raport - s-au înregistrat în România 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE (180 de decese la 100.000 de locuitori) și 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mare peste media UE (care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori). Principalele cauze ale mortalității prevenibile au fost COVID-19, precum și bolile cardiace și bolile legate de consumul de alcool. Principalele cauze ale mortalității din cauze tratabile sunt considerate bolile cardiace, cele pulmonare și accidentul vascular cerebral. Raportul arată, de asemenea, că mortalitatea în România a crescut brusc în anul 2020 - moment ce a coincis însă cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 - după un deceniu de îmbunătățiri treptate în ceea ce privește rata mortalității. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor - cele mai scăzute dintre țările UE.
România alocă sănătății un procent de doar 6,5% din PIB, în condițiile în care numeroase categorii sunt scutite de la plata asigurării de sănătate - doar 36% dintre cei care beneficiază de servicii de sănătate plătesc asigurare de sănătate. 4,9% dintre români spun că au nevoi de îngrijire medicală nesatisfăcute din cauza costurilor, a distanței de călătorie sau a timpilor mari de așteptare. În anul 2022, 18% dintre români au raportat faptul că au fost în situația de a achita o plată suplimentară sau un cadou pentru medic sau asistentă.
În România, inclusiv persoanele neasigurate beneficiază de servicii medicale suportate de stat. Mortalitatea cauzată de toate tipurile de cancer a reprezentat unul din șase decese (16,7%) în România în anul 2020. România rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în materie de sănătate, arată raportul State of Health in the EU - Romania Country Health Profile 2025, publicat de Comisia Europeană, OCDE și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate. În 2023, România a cheltuit aproximativ 1.800 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene.
Deși speranța de viață a început să se redreseze după scăderea severă din perioada pandemiei și a atins un maximum istoric de 76,6 ani în 2024, decalajele față de restul Europei persistă, în special în rândul bărbaților și al grupurilor vulnerabile. Dincolo de aceste cifre, raportul evidențiază și puncte de inflexiune importante. Investițiile europene din ultimii ani au creat premisele pentru modernizarea infrastructurii, extinderea serviciilor de prevenție și consolidarea medicinei de familie. Raportul confirmă un dezechilibru structural persistent: România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate per capita. Cheltuielile totale pentru sănătate au reprezentat 5,8% din PIB, comparativ cu aproximativ 10% la nivel european. România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate.
Aceste plăți sunt generate în principal de costurile cu medicamentele eliberate în ambulatoriu și de serviciile stomatologice, dar includ și cheltuieli pentru servicii neacoperite de pachetul de bază. După scăderea abruptă înregistrată în perioada pandemiei de COVID-19, speranța de viață la naștere în România a început să crească din nou începând cu 2022, atingând 76,6 ani în 2024, cel mai ridicat nivel din istorie. Diferențele între sexe sunt pronunțate. Bărbații din România trăiesc, în medie, până la 72,8 ani, în timp ce femeile ating 80,4 ani, rezultând un decalaj de 7,6 ani, semnificativ mai mare decât media europeană.
Un indicator mai puțin vizibil în dezbaterea publică, dar esențial pentru politicile de sănătate, este numărul de ani trăiți fără dizabilități. Bolile cardiovasculare continuă să domine profilul de mortalitate din România. În 2022, acestea au fost responsabile pentru 56% din totalul deceselor, un procent mult peste media UE. Impactul acestor afecțiuni se extinde mult dincolo de mortalitate. Aproximativ 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces și dizabilitate în România, fiind responsabile pentru peste jumătate din totalul deceselor și afectând milioane de persoane în fiecare an.
România se află printre statele membre cu cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă. În 2022, mortalitatea preventibilă a fost a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, cu 304 decese la 100.000 de locuitori. În ceea ce privește mortalitatea tratabilă (decese care ar putea fi evitate prin îngrijiri medicale la timp și eficiente) România a înregistrat cea mai mare rată din UE, cu 215 decese la 100.000 de locuitori. Aproximativ 29% din decesele din România sunt atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul nociv de alcool și lipsa activității fizice.
Structura cheltuielilor arată o pondere ridicată a îngrijirilor spitalicești, care au reprezentat 41% din cheltuielile pentru sănătate în 2023, a doua cea mai mare valoare din UE. EACH Summit. România ocupă locul al treilea în clasamentul statelor europene cu cele mai multe decese cauzate de boli care ar fi putut fi evitate. Cea mai frecventă cauză de deces în rândul afecțiunilor tratabile a fost cardiopatia ischemică, cea care poate fi și prevenită, cu un total de 145.000 de decese, adică 16,6 cazuri la 100.000 de locuitori.
În ceea ce privește bolile prevenibile, cancerul pulmonar este principala cauză de deces, cu 135.000 de cazuri, adică 30,8 la suta de mii de locuitori. Letonia înregistrează cea mai ridicată rată a mortalităţii evitabile, cu 498,5 decese la suta de mii de locuitori, urmată de Ungaria, cu 472,7. România este pe locul 3, cu 463,7 decese, care ar fi putut fi evitate prin prevenire sau tratament la fiecare sută de mii de locuitori. La polul opus, cele mai puține astfel de decese sunt în Cipru, doar 152 de cazuri la suta de mii.
România se află primul loc în UE la decese din cauze tratabile, arată datele unui studiu publicat recent de Comisia Europeană şi OCDE, scrie News.ro. Totodată, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă, mai arată datele. Dr. Marius Ungureanu a explicat că resursele sunt concentrate în sectorul spitalicesc și foarte puțin în asistența primară. El avertizează că „sănătatea este o decizie politică” și că piramida serviciilor de sănătate trebuie să fie inversată pentru a prioritiza medicina de familie și prevenția.
Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile sunt:- bolile cardiace ischemice (21%)- cancerul colorectal (14%)- cancerul de sân (10%)- accidentul vascular cerebral (10%)- pneumonia (8%)- hipertensiunea (5%) - diabetul (4%). La capitolul „decese din cauze prevenibile" suntem pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană. În 2021, primele locuri în UE pentru decese prevenibile au fost COVID-19 (24%), cancerul pulmonar - 16%, boli cardiace ischemice - 10%, consumul de alcool - 6%, AVC - 5%, accidente - 5%, BPOC - 4%, sinucideri - 4%.
România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din UE, cu 57,8 ani sănătoși, și se situează pe locul 22 din 27. În același timp, procentul românilor cu nevoi de asistență medicală nesatisfăcute este între cele mai ridicate din UE, din motive de finanțare, distanță sau timp de așteptare. România este printre țările cu multe paturi de spital, dar cu un acces limitat la examinări imagistice precum RMN, CT, PET-CT, iar screeningul pentru cancer colorectal și cel pentru cancer de col uterin sunt subrede, iar numărul mamografiilor la femeile 50-69 ani este scăzut.
Despre sanatate si imbatranirea pielii, cu Thea Haimovitz (Laboratoarele Thea)
„Am ajuns aici pentru că inversarea piramidei serviciilor de sănătate este esențială: mai multă enfază pe medicina primară, prevenție și îngrijire comunitară, decât pe spitalizare excesivă”, subliniază Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu. La nivelul UE, două din trei decese înregistrate la persoane sub 75 de ani ar fi putut fi evitate prin prevenție sau tratare a cauzelor morții. În România, 89.301 dintre decesele totale în 2016 pentru sub 75 de ani ar fi putut fi evitate, 53.754 prin programe de prevenție și 35.547 prin tratament.
În cazul deceselor tratabile, România are procentul cel mai mare din UE (31,9%) care ar fi putut fi evitate prin tratament. Pentru prevenție, România raportase 48,2% în 2016. Primele locuri în UE la decese evitabile în 2016 au fost Slovenia, Ungaria, Estonia, iar cele mai mici au fost în Polonia și Italia. Cauzele principale ale deceselor evitate includ atacuri de cord, cancer traheal și accidente vasculare cerebrale.
- Promovarea prevenției și a screeningului pentru cancer colorectal și cancer mamar, precum și extinderea accesului la RMN și CT în ambulatoriu.
- Reîntoarcerea piramidei serviciilor de sănătate către medicina de familie și îngrijirea comunitară.
- Creșterea finanțării pentru sănătate per capita și creșterea contribuțiilor pentru asigurări de sănătate, cu acoperire pentru toate grupurile.
tags: #o #romanie #sanatoasa #cu #mai #putine