Despre somn si alaptare sunt multe lucruri de spus, tema fiind extrem de complexa si controversata pe alocuri. Cum controversele pot naste temeri si nedumeriri, haideti sa vedem care sunt cele mai cunoscute mituri in ceea ce priveste somnul si alaptarea.
Da, pana la un punct, afirmatia este adevarata. - Da, copiii pana in 2-3 luni se pot trezi noaptea sa manance la 2-3 ore; stomacelul lor este mic si, drept urmare, si cantitatea de lapte ingerata este mica. Daca si ziua copilul mananca tot cam la acest interval este perfect normal.
Daca pana la 4 luni copilul alaptat se trezea de 2-3 ori pe noapte, iar apoi incepe sa se trezeasca mai des, acest lucru nu mai are legatura cu cat de repede se digera laptele, ci ca sunt anumite aspecte care duc la trezire si ca cel mic si-a format o asociere de readormire cu sanul.
Copiii alaptati se pot trezi noaptea mai des atunci cand au si alte probleme, precum un fren subliangual restrictiv. Dupa varsta de 9-10 luni, organismul copiilor s-a dezvoltat suficient pentru a putea sta noaptea fara sa primeasca mancare.
Seara sunt foarte obositi, iar la ultima masa, inainte de culcare, nu mananca cat au nevoie. Asa se face ca seara vor avea doua nevoi care se bat cap in cap: somnul si foamea.
Atunci cand bebelusii au o asociere de readormire cu sanul, iar ceva ii trezeste sau nu ii lasa sa treaca la urmatorul ciclu de somn (adrenalina, respectiv oboseala, un discomfort, temperatura ambientala, incarcatura emotionala de peste zi, deconectarea de adult) ei se asteapta atunci cand se trezesc sa fie readormiti cu sanul.
Un copil care readorme la san are o asociere care nu este in controlul lui. Daca copilul ajunge sa aiba o asociere de somn, se tot trezeste noaptea si mananca (in mod normal, pot fi 3 treziri mai serioase, la care copilul va “suge” mai mult decat la alte treziri), atunci i se va crea o obisnuinta in a manca noapta, iar corpul sau va muta o parte din caloriile de zi noaptea.
Exista studii care sustin ca, in primele 4 luni, proaspetele mamici vor dormi mai bine impartind patul cu bebelusul pe care-l alapteaza.
E drept ca cea mai intalnita asociere de somn la copiii care sunt alaptati este sa adoarma la san, dar acest lucru nu este pentru ca acestia poti fi adormiti doar in acest fel. Problema pleaca mai degraba de la faptul ca, atunci cand se bat doua nevoi la adormire (foamea si somnul), castiga somnul.
Astfel, copilul mananca, apoi adoarme mancand. Tot repetand acest proces invata sa adoarma asa. Apoi, exista si o obisnuinta formata de mama, in sensul ca noaptea, cand bebe incepe sa maraie si sa se misca, ea crede ca ii este foame si ii raspunde cu sanul.
Asocierile de somn se formeaza la 6-8 saptamani. E bine ca in acel moment sa se acorde atentie felului in care este tinut la san si sa i se ofere alte variante de adormire. Cand bebe nu mai inghite, ci doar suzeteaza, ii este scos sanul si se incearca o alta varianta de adormire: stat langa el si mangaiat, leganat, plimbat, asezat in patut semitreaz. Sanul poate primi mai multe asocieri, de somn, de linistire, de foame. Daca bebe primeste o alta asociere de somn decat sanul, poate ramane in schimb cu o asociere a sanului cu foamea sau cu linistirea . Important este insa ca in ceea ce priveste somnul sa aiba o asociere care este in controlul lui.
De asemenea, o intrebare frecventa este cum schimbam asocierea de somn la copiii alaptati. Raspunsul este ca si la copiii care nu sunt alaptati. Singura diferenta poate sa fie, in cazul metodelor graduale, in care pasii au legatura cu faptul ca bebelusii sunt alaptati.
Uneori, copiii nu dorm bine noaptea. Se trezesc des sau stau mai mult treji, adorm greu sau au somnuri prea scurte ori prea agitate, adorm doar in brate, doar leganat, doar in carucior sau doar la san. Si atunci te intrebi daca e normal sa fie asa, daca faci bine ceea ce faci si te simti prinsa intre dorinta de a schimba lucrurile si un sentiment de vinovatie. Inteleg perfect cum e. Prin unele dintre aceste probleme am trecut si eu personal, prin altele am ajutat parinti sa treaca. Asadar, daca esti in cautarea unor raspunsuri si a unor solutii la problemele de somn, si nu stii ce serviciu ti se potriveste cauta aici.
Informaţii generale despre somnul bebeluşului
Somnul joacă un rol vital în creșterea și dezvoltarea fizică a bebelușului. În timpul somnului, organismul eliberează hormoni de creștere, care sunt esențiali pentru creșterea generală a bebelușului, inclusiv pentru dezvoltarea creierului, creșterea în greutate și funcționarea sistemului imunitar. Un somn adecvat este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului, care consolidează învățarea și memoria, procesează informații și formează noi conexiuni neuronale. Acest lucru este deosebit de important în primii ani, când creierul se dezvoltă rapid. Un somn suficient îi ajută pe bebeluși să își regleze emoțiile și starea de spirit.
Tiparele de somn ale bebelușilor
In primul an de viață, nou-născuții dorm 14-17 ore pe zi, dar în reprize scurte. Până la 3-6 luni, încep să doarmă pe perioade mai lungi pe timpul nopții. Somnul bebelușului din timpul zilei este esențial şi totalizează, de obicei, 3-5 ore pentru sugari și 2-3 ore pentru copiii mici. La vârsta de 3 săptămâni, bebelușii dorm aproximativ 14-17 ore pe zi, de obicei în reprize scurte, de 2-4 ore. Este posibil să aibă modele de somn neregulate și să se trezească la fiecare 2-4 ore pentru a se hrăni. De obicei, somnul durează în jur de 4-5 ore pe parcursul zilei.
Somnul bebelușului în vârstă de o lună este de aproximativ 14-18 ore pe zi, în reprize de câte trei sau patru ore, cu o perioadă de veghe de 45 de minute - 1 oră (adică perioada dintre somnuri, când este treaz).
La vârsta de 5 săptămâni, bebelușii dorm aproximativ 14-17 ore pe zi, adesea în reprize scurte, de 2-4 ore. Se pot trezi în continuare la fiecare 2-3 ore pentru a se hrăni, iar siestele totalizează, de obicei, în jur de 4-5 ore pe parcursul zilei. Somnul bebelușului la două luni totalizează 14-18 ore, cu două sau trei sesiuni de somn în timpul zilei și una sau două treziri în timpul nopții.
Un bebeluș de trei luni doarme mai puțin decât în primele luni, în medie 12-16 ore, dar reușește uneori să doarmă toată noaptea sau în jur de 7-9 ore pe noapte. Somnul bebelușului de patru luni, dar şi al celui în vârstă de cinci luni, totalizează 12-15 ore, cu o perioadă de veghe (perioada dintre somnuri în care este treaz) de 1,5-2 ore, cu trei somnuri în timpul zilei. Bebelusul de șase luni doarme între 11 și 14 ore pe zi, dintre care cele mai multe ore consecutiv noaptea. Somnul de zi al bebelușului de 6 luni este de aproximativ patru ore. În jurul vârstei de șapte luni, bebelușul are parte de erupții dentare, aşa că somnul său poate fi dificil. Uneori se trezește în timpul nopții și solicită alăptare sau biberon. Nu face acest lucru de foame, ci pentru că biberonul sau suptul la sân are efect de masaj asupra gingiilor, ceea ce îi aduce o senzație de confort. Un bebe la opt luni doarme între 12-14 ore pe zi, incluzând două sau trei reprize scurte de somn în timpul zilei, în afara orelor consecutive în care doarme în timpul nopții. Programul de somn este mult mai previzibil la această vârstă.
Somnul bebelușului în vârstă de nouă luni şi al celui de zece luni este de aproximativ 10-12 ore în timpul nopții, fără treziri. Alte informații utileBebelușii au cicluri de somn mai scurte decât adulții, care durează de obicei în jur de 50-60 de minute. Aceștia petrec mai mult timp în somnul REM (mișcări rapide ale ochilor), care este un somn mai ușor, în comparație cu adulții. Înțelegerea acestor cicluri de somn poate ajuta părinții să interpreteze mai bine tiparele de somn ale bebelușului lor. Bebelușii experimentează adesea regresii ale somnului în jurul vârstei de 4 luni, 8-10 luni și 18 luni. Aceste regresii sunt adesea asociate cu etape de dezvoltare, cum ar fi rostogolirea, târârea, dentiția sau învățarea mersului. În aceste perioade, bebelușii pot experimenta perturbări ale tiparelor lor de somn, inclusiv treziri nocturne mai frecvente sau sieste mai scurte. Dentiția poate provoca disconfort pentru bebeluși, ceea ce le poate perturba somnul. Simptomele erupției dentare pot include agitație crescută, salivație abundentă, mestecarea obiectelor și întreruperea tiparelor de somn. Sindromul morții subite a sugarului este moartea bruscă și inexplicabilă a unui sugar, de altfel sănătos, de obicei în timpul somnului. Fiecare poveste de alaptare este unica si chiar daca nu e intotdeauna usor, este important de retinut ca majoritatea dificultatilor intampinate in alaptare pot fi prevenite sau rezolvate prin informare corecta si ajutor de specialitate.
Cuprins
- Primele zile in maternitate
- Icterul nou-nascutului
- Puseele de crestere
- Curba ponderala nesatisfacatoare
- Greva suptului
- Sumar
Primele zile in maternitatePentru un start cat mai bun in alaptare, este foarte important ca mama si nou-nascutul sa fie aproape unul de celalalt cat mai repede dupa nastere prin contact piele-pe-piele si optarea pentru rooming-in (mama si bebelusul in acelasi salon) sau, atunci cand separarea lor temporara se impune din considerente medicale, incurajarea initierii alaptarii prin alte metode (aducerea nou-nascutului la mama, stimularea lactatiei cu ajutorul unei pompe electrice).
Icterul nou-nascutuluiIcterul reprezinta coloratia galbena a pielii, sclerei (albul ochilor) si mucoaselor data de o acumulare in sange a bilirubinei peste o anume valoare prag. Icterul poate fi fiziologic(apare din a doua zi de viata, datorat imaturitatii ficatului, dispare dupa 1-2 saptamani) sau patologic (apare in primele 24 de ore dupa nastere, face parte din tabloul clinic al unor afectiuni ce necesita atentie medicala imediata). In cazul nou-nascutului alaptat, icterul fiziologic poate pune probleme din urmatoarele considerente:nou-nascutul icteric poate fi foarte somnolent, fapt ce interfera cu un supt eficient si deci o hranire corespunzatoare, motiv pentru care se recomanda monitorizarea atenta atat a frecventei meselor(maxim 2-3 ore intre alaptari) cat si a eficientei suptului (inghitituri frecvente si sustinute, numarul scutecelor ude si al scaunelor zilnice etc)icterul se poate accentua si deveni periculos in cazul in care nou-nascutul nu primeste suficient lapte matern din diverse motive (atasare incorecta, supt inactiv, adoarme la san repede etc), in acest caz fiind insotit de o curba ponderala nesatisfacatoare si chiar de semne clinice de deshidratare (urini inchise la culoare, fontanela anterioara deprimata, somnolenta accentuata etc)Semne ca nou-nascutul cu icter este hranit suficient: cere sa suga sau poate fi usor trezit pentru masa la cel putin 2-3 ore, suge activ si constant, dupa supt sanul se simte mai moale iar bebe pare multumit, uda minim 5-6 scutece in 24 de ore (incepand cu a 5-a zi de viata) si urina este incolora, are scaun zilnic, ia in greutate aprox. 200g/saptamana.
Puseele de cresterePuseele de crestere sunt perioade normale in viata oricarui bebelus indiferent de tipul alimentatiei (alaptat sau hranit cu formula de lapte praf), perioade in care acesta fie are un spor ponderal sau o crestere in lungime mai rapida, fie dobandeste achizitii noi. Apar mai frecvent in primul an de viata (7-10 zile, 2-3 saptamani, 4-6 saptamani, 3 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni) si, in functie de copil, variaza atat durata lor (de la 2-3 zile pana la 1 saptamana ) cat si modul in care se manifesta (unii bebelusi au manifestari mai "zgomotoase", altii trec prin puseu mult mai subtil). Cand putem sa banuim ca bebelusul alaptat trece printr-un puseu? Cand brusc suge mai des, este mai irascibil, vrea mai mult in brate si uneori i se schimba rutina de somn. De multe ori in timpul puseelor de crestere apare teama ca lactatia a scazut sau ca laptele nu mai este brusc suficient de hranitor si nu de putine ori se recurge fara un motiv intemeiat la suplimentarea cu lapte praf. Cel mai important de retinut referitor la puseele de crestere este ca ele trec si desi uneori poate fi extrem de solicitant, doar punand bebelusul la san de cate ori cere, ne asiguram ca puseul isi atinge scopul: cresterea copilului si deopotrivita a lactatiei. Astfel ca, in timpul unui puseu de crestere se recomanda: evitarea oferirii de supliment daca nu exista un motiv intemeiat, continuarea alaptarii la cerere, purtarea bebelusului intr-un sistem de purtare ergonomic si solicitarea de ajutor specializat cat mai repede daca sunt semne ca bebelusul nu se mai hraneste totusi corespunzator sau mama are orice fel de nelamurire.
Curba ponderala nesatisfacatoareNe referim la o curba ponderala (crestere in greutate) ca fiind "nesatisfacatoare" in momentul in care greutatile introduse in dinamica pe graficul de crestere nu urmeaza o traiectorie ascendenta corespunzatoare pentru varsta si sex. Cauza cea mai frecventa si prima asupra careia ar trebui sa ne oprim atentia si sa investigam este o alimentatie deficitara. In cazul bebelusului alaptat, pentru a sti cum sa intervenim, este foarte important sa ne intrebam: are bebelusul un supt ineficient sau problema tine de lactatie? Adesea bebelusul nu reuseste sa transfere suficient lapte din motive obiective: prezenta unui fren lingual, icter ce il face somnolent, folosirea in paralel a biberonului/suzetei. Alteori, primeste doar laptele mai scazut in calorii si grasimi din prima parte a suptului (bebelusul nu este lasat sa termine un san sau are reflux gastro-esofagian si s-a "obisnuit" prin natura afectiunii cu mese scurte si dese). Sunt insa si cazuri cand problema este o lactatie insuficienta cauzata de diverse particularitati ce tin de mama: tulburari hormonale, patologii ale sanului, oboseala extrema cumulata cu o alimentatie necorespunzatoare. In concluzie, in cazul unui bebelus alaptat care nu ia suficient in greutate, trebuie investigata in primul rand o posibila problema de alimentatie si la caz, rezolvate aspectele ce tin de ea (corectarea atasarii, modificarea pozitiei de alaptare, frenectomie, cresterea lactatiei, evaluarea corecta a oportunitatii introducerii suplimentului cu lapte muls/formula etc).
Greva suptuluiUneori, se intampla ca brusc, bebelusul sa refuze sanul, refuz ce se manifesta la mai multe mese si este cunoscut sub numele de "greva suptului". In multe situatii cauza poate fi identificata retrospectiv: o sperietura in istoricul recent pe care a asociat-o cu sanul, confuzia tetina-mamelon (prin folosirea in paralel a biberonului/suzetei), accentuarea unui reflux gastro-esofagian, schimbari ce tin de mama (folosirea unui parfum, deodorant nou, aparitia menstrei, eveniment stresant major, consumarea unui aliment nou ce poate schimba gustul laptelui etc). In "reimprietenirea" bebelusului cu sanul, rabderea si tactul sunt esentiale: a se evita fortarea bebelusului sa se ataseze, oferirea sanului cand este aproape adormit, acces liber la san cand este binedispus si incurajarea formarii de asocieri pozitive san-stare de bine. In concluzie, fiecare poveste de alaptare este frumoasa si unica iar perioadele dificile pot fi prevenite sau depasite cu succes daca exista informare corecta si acces la AJUTOR de specialitate.
Intrebari Frecvente (FAQ)1. Ce ar trebui sa facem in primele zile dupa nastere pentru a avea un start bun in alaptare?Este esential ca mama si nou-nascutul sa fie impreuna imediat dupa nastere, prin contact piele-pe-piele, si sa opteze pentru rooming-in, iar daca separarea este necesara, sa se initieze alaptarea prin metode alternative, cum ar fi folosirea unei pompe electrice.
2. Cum pot sti daca bebelusul meu cu icter este hranit suficient?Un nou-nascut icteric este hranit corespunzator daca cere sa suga la 2-3 ore, suge activ, uda minim 5-6 scutece pe zi si ia in greutate aproximativ 200 g pe saptamana.
3. Ce se intampla in timpul puseelor de crestere ale bebelusului si cum ar trebui sa reactioneze mama?Puseele de crestere sunt perioade normale in care bebelusul suge mai des si poate deveni mai irascibil, iar mama ar trebui sa continue alaptarea la cerere si sa evite suplimentarea cu lapte praf, daca nu exista un motiv intemeiat.
4. ♥ fiindca ii este foame;Iti recomandam ca primul semn pe care sa-l urmaresti sa fie starea de confort a bebelusului la san, apoi sa lase singur sanul, dupa care sa-l mai tii apropiat de san aproximativ 5-10-15-20 minute, in functie de varsta acestuia, iar apoi poti sa te separi de el. ♥ o masa poate dura maxim o ora in faza de nou-nascut, ulterior timpul se poate scurta, ajungand la o medie de 3-5-10-20-30 min. din ziua a 6-a copilul trebuie sa aiba macar 5-6 urinari/3 scaune alimentare pana la varsta de 6 saptamani . Atentie! Aici exista cele mai multe greseli fiindca se considera ca un sugar alaptat poate retine scaunul si sa aiba 1 scaun/zi sau chiar la 2-3 zile. Gresit! Pana la varsta de 6 saptamani trebuie sa aiba minim 3 scaune/zi chiar daca exista o crestere in greutate.
Comportamentul copilului in timpul alaptarii:♥ La inceputul alaptarii poti observa ca manutele sunt incordate, pumnii sunt stransi.
Despre Psihologul Liliana Tudose: Fosta asistenta pediatra, cu experienta in insotirea mamicii la nastere, de 31 de ani in maternitate si la domiciliu, implicata in educatia parintilor pentru nastere si alaptare din anul 2008. A infiintat primul centru in Constanta de pregatire pentru nastere si alaptare si debutul vietii de familie, BB Center (www.bbcenter.ro) iar in cadrul asociatiei Birth and Building Center este promotor in initierea si implementarea proiectelor de sustinere a nasterii naturale, a alaptarii in maternitati, in colaborare cu alti colegi specialisti si alte asociatii la nivel national. Ne dorim ca informatiile scrise, imaginile si elementele grafice prezentate in articolul nostru sa-ti fie de folos. Acestea vor fi considerate doar o informare generala, ele nu substituie in niciun caz o recomandare specializata.
Alăptarea în practică: sfaturi, reguli și mituri despre lapte
In primele 6 luni de viata, copilul tau nu are nevoie de alte alimente in afara de lapte. OMS si numeroase organizatii medicale recomanda proaspetelor mamici sa-si alapteze exclusiv copiii pana la varsta de 6 luni si sa introduca apoi treptat si alimente complementare adecvate varstei copiilor. Alaptarea pune bazele unei bune sanatati pentru toti copiii, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Dovezi recente confirma faptul ca alaptarea scade semnificativ decesele in randul copiilor cu varste sub 5 ani si ofera protectie mamelor impotriva cancerului de san, ovarian si diabetului zaharat de tip 2. Foarte important este ca alaptarea ajuta la crearea si intretinerea unei relatii speciale intre mama si copilul sau. Prin laptele matern, sugarii primesc toate substantele nutritive de care au nevoie pentru o crestere si dezvoltare sanatoasa. Colostral, laptele matern gros si lipicios de culoare galbuie, produs la sfarsitul perioadei de sarcina, este considerat de expertii OMS ca fiind hrana perfecta pentru nou-nascut. Prin urmare, se recomanda hranirea la san a nou-nascutului inca din prima ora dupa nastere.
Pe de alta parte, pot exista numeroase situatii care pot impiedica alaptarea exclusiva a nou-nascutului sau pot scurta perioada de alaptare. Fiecare femeie este diferita, are o anumita constitutie si obiceiuri de viata aparte. Astfel, sunt sanse sa alaptezi pana la 2 ani sau chiar mai putin de 6 luni, poti opta de la bun inceput pentru laptele praf sau poti combina alaptarea la san cu hranirea cu biberonul. Discuta cu medicul ginecolog sau cu un consilier in alaptare pentru a gasi impreuna cea mai buna solutie pentru tine si bebelusul tau!
tags: #ore #de #program #mama #cu #sugar
Postări populare:
- Detalii despreMarsupiu bebe la Iulius Mall Cluj
- Ce explică somnul prelungit după vaccinul de două luni la bebelușul tău
- Buscopan în prima lună de sarcină: ce spun studiile despre siguranța și orientările actuale
- Analiză aprofundată a opțiunilor, siguranței și urmările avortului: riscuri și complicații
- Ce este parafa medicului pediatru și ce informații conține