Prezenta sarcinii în organismul matern determina o serie de modificari profunde, ce vor fi examinate clinic prin semnele generale si locale. Elementele examenului clinic corelate cu investigatiile paraclinice, permit stabilirea diagnosticului de sarcina, varsta sarcinii si viabilitatea produsului de conceptie.
Introducere în anamneză și simptomele asociate sarcinii
A. 1. Anamneza se bazeaza pe o serie de informatii survenite la nivelul aparatului genital si a celorlalte aparate si sisteme. Ca prim element important raportat de gravida este: amenoreea. Orice femeie care prezinta o intarziere menstruala la o varsta reproductiva trebuie consierata gravida pana la „proba contrarie”. Alte date importante: senzatia de tensiune si intepaturi la nivelul sanilor, senzatia de greata si varsaturile matinale, modificari de gust si miros, disurie, somnolenta sau insomnii.
Modificarile functionale digestive: Greturile si varsaturile matinale sunt de intensitate redusa pana la moderata, dispar pe parcursul zilei si la schimbarea regimului alimentar. Mecanismul prin care se produc este determinat de secretia de hCG-hormon corionic gonadotrop, pe parcursul sarcinii. Aceasta simptomatologie existenta in grade avansate si care poate produce grave efecte metabolice materne se intalneste in disgravidia precoce. In aceasta situatie numarul de varsaturi trece de 5 pe zi si determina deseori lipsa aportului alimentar. Alte modificari functionale digestive: hipersalivatia care poate ajunge in situatii patologice la ptialism - peste 2-3 litri de saliva pe zi - este greu de tratat. Alte acuze: pirozis, constipatia aparuta datorita compresiunii uterului gravid, gusturi alterate: pica = dorinta exagerata de a manca substante nealimentare: amidon, pamant, hartie sau chiar si cuburi de gheata.
Modificari functionale urinare: Compresiunea vezicii urinare poate determina unele acuze precum: disuria, polakiuria. Polakiuria este explicata de uni autori ca fiind datorata cresterii diurezei din primele 5-8 saptamani de gestatie, prin modificarile presiunii osmotice si datorita cresterii aportului prin stimularea centrului setei. Modificari functinale neuro-psihice: Somnolenta sau insomnie, iritabilitate, emotivitate, modificari psihoafective, alterari ale mirosului. Modificari la nivelul tegumentelor: pigmentarea accentuata a tegumentelor, prezenta vergeturilor abdominale si /sau fesiere, necaracteristice. Modificari ale echilibrului termic: cresterea temperaturii bazale. Prima zi a ultimei menstruatii este importanta in determinarea datei probabile a nasterii, precum si varsta de gestatie. Aceste modificari enumerate se datoreaza tuturor modificarilor hormonale la care este supus organismul matern si reprezinta tulburarile neuro-vegetative din primul trimestru.
Inspectia initiala a sanilor și abdomenului
Inspectia: - sanilor. La acest nivel se va constata o marire discreta de volum, pigmentarea areolei cu prezenta areolei secundare, prezenta tuberculilor Montgomery (glande sebacee hipertrofiate), retea venoasa Haller mai evidenta. Se vor nota si trata elemente ce tin de conformatia mameloanelor. - abdomenului: dupa 12 saptamani de gestatie, la nivelul abdomenului se remarca deformarea regiunii hipogastrice, pigmentarea liniei mediane, prezenta vergeturilor pe flancuri si coapse uneori. Vergeturile apar pe liniile de solicitare ale pielii, datorita ruperii tesutului celular subcutanat datorat distensiei peretelui abdominal. Se evidentiaza eventualele cicatrici postoperatorii sau a retelei venoase colaterale. - organelor genitale se remarca accentuarea pigmentarii tegumentare, imbibitie edematoasa discreta, coloratie violacee a mucoasei vulvo-vaginale.
Palparea ocupa un rol foarte important in diagnosticul de sarcina. Palparea sanilor aduce informatii privind consistenta glandulara a acestora, turgescenta si aparitia colostrului la exprimarea mamelonului. Se urmaresc prezenta unor formatiuni tumorale, exprimarea mamelonului cu aparitia de puroi, sange sau lapte. Palparea abdomenului, evidentiaza dupa 12 saptamani, o formatiune globuloasa, pastoasa, nedureroasa, mobila, contractila in hipogastru, etajul subombilical, de dimensiuni variabile in raport cu varsta gestationala. Cu ajutorul panglicii metrice, se va masura dimensiunea uterului gravid, superior de simfiza pubiana (creste cu 4 cm pe luna) si circumferinta abdominala la nivelul ombilicului. La palparea abdominala uterul apare din luna a doua, ca o formatiune sferica, moale si contractila. Percutia: Va evidentia matitatea pe linia mediana la nivelul formatiunii descrise si sonoritate pe flancuri, dar aceasta parte a examenului clinic este rar folosita in practica curenta.
Examenul ginecologic si palparea uterului
Examenul clinic ginecologic cuprinde: - examenul vaginal cu valvele: ce evalueaza coloratia violacee a mucoasei vaginale si exocervicale, leucoree abundenta, lipsa caracterelor patologice si aspectul orificiului extern al colului uterin ce apare circular la nulipare, iar la multipare, in fanta transversala. - examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala va fi efectuat dupa golirea in prealabil a vezicii urinare. Acesta evidentiaza modificarile care survin la cele trei segmente ale uterului gravid: - colul uterin: marit de volum, de consistenta moale. - istmul: ramolit, da senzatie de balans a uterului in jurul istmului la palparea bimanuala (semn Hegar). - corpul uterin: consistenta moale, pastoasa, globulos la palparea prin fundurile de sac vaginale laterale (semnul Noble). Se constata i o inegalitate de dimensiuni intre cele doua coarne uterine (semnul Piskacek).
Diagnosticul sarcinii în primul trimestru și diagnosticul diferențial
Diagnosticul de sarcina in primul trimestru este unul de probabilitate de aceea sunt necesare diagnosticele diferentiale si examinarile paraclinice pentru precizarea diagnosticului. 2. Diagnosticul diferential este foarte important de luat in discutie mai ales in primele saptamani de gestatie, perioada in care uterul este inca un organ pelvin. Amenoreea hiperhormonala, hematometra, metrita parenchimatoasa, fibromul corpului uterin, chorioepiteliomul, chistul ovarian si fibromul ovarian reprezinta principalele entitati cu semne clinice diferite.
Hematometra se defineste ca fiind retentia sangelui menstrual la nivelul uterului prin obstructia colului. Metrita parenchimatoasa este o afectiune inflamatorie localizata la nivelul corpului uterin. Fibromul corpului uterin poate imita sarcina intr-un context intramural. Chorioepiteliomul este o tumora maligna asociata unor antecedente obstetrice. Chistul ovarian si fibromul ovarian sunt tumori benigne ce pot complica diagnosticul in lipsa semnelor de sarcina. Globul vezical poate induce confuzie cu o sarcina in evolutie, de aceea evacuarea vezicii este recomandata inainte de examen.
Investigatii paraclinice utilizate în diagnosticul sarcinii
3. Investigatiile utilizate sunt testele biologice, imunologice si ecografia.
a) Testele biologice
Acestea pot fi calitative sau cantitative si se bazeaza pe prezenta unei cantitati mari de gonadotrofina corionica in serul si urina gravidei. Cea mai utilizata reactie de determinare a proprietatilor gonadotrofinei corpionice este reactia Galli-Mainini pe broasca. Testele verifica prezenta hCG in urina sau ser, folosind diverse sisteme specifice, iar erorile posibile includ false negative si false positive.
b) Reactiile imunologice
Principiul este ca hCG introdusa in animal determina anticorpi antigonadotrofina in ser. Reactiile imunologice sunt mai sensibile decat cele biologice. Se descriu: hemaglutinare si aglutinare cu latex, iar interpretarea implica aglutinare prezenta sau absenta. Exista si testul radio-imunologic de diferentiere a LH-ului hipofizar de hCG, util pentru depistarea secreției de hCG chiar după implantare. Recomandările includ explicarea limitarilor și posibilelor interferențe.
c) Examenul ecografic
Avantajele acestei metode sunt multiple: precizie, interpretare usoara, tehnica simpla si fara risc pentru mama si fat, permitand utilizarea chiar din primul trimestru. In primele perioade, uterul si ovarele pot produce imagini cu anse intestinale; vezica plina ajuta la obtinerea unor imagini clare. Ecografia detaliaza: sacul gestational, vezicula vitelina, embrionul si activitatea cardiaca; ulterior, osatura craniofaciala si dezvoltarea fetala. In saptamanile 4-8 se identifica sacul ovular, diametrul acestuia creste si formeaza o forma ovalara sau rotunda. In saptamanile 9-11 apare butonul embrionar, iar in saptamanile 12-13 sacul amniotic ramane vizibil cu masa vilozitara si chiar extremitatea cefalica a embrionului.
Biometria fetală si monitorizarea crescuta a sarcinii
B. 1. Diagnosticul pozitiv de sarcina se bazeaza in trimestrul al II-lea mai putin pe evidentierea modificarilor organismului matern si mai mult pe elementele furnizate de prezenta fatului in cavitatea uterina. Anamneza precizeaza amenoreea raportata de gravida, prezenta de peste 20 de saptamani, cresterea progresiva in volum a abdomenului si perceptarea miscarilor fetale. Inspectia si palparea continua sa ofere semnale despre starea uterului si a fatului, iar palparea abdominala relevantiaza formatiunea globuloasa a uterului gravid.
Palparea parea detaliaza marimea si pozitia uterului, iar palparea pammatului mamar ofera indicii despre colostru. Dimensiunile uterului pot fi masurate cu banda metrica, iar cresterea acestuia este proporțională cu varsta sarcinii: la 24 de saptamani aproximativ 20 cm, la 28 de saptamani aproximativ 24 cm. Rasfatatile miscarilor fetale devin perceptibile pe masura ce sarcina avansează. Diagnosticul pozitiv si monitorizarea continua se bazeaza pe biometrie fetala, ecografii si analize de sange si urina ale mamei.
Biometria fetala și intervalele de referință
Biometria fetală reprezintă un instrument esențial în monitorizarea dezvoltării fătului pe tot parcursul sarcinii. Prin masuratori standardizate (diametrul biparietal, circumferinta craniană si abdominala, lungimea femurului, lichidul amniotic), se estimează vârsta gestațională și greutatea fetală, ajutând la detectarea restrictiei de creștere intrauterină (RCIU) sau macrosomiei. Interpretarea rezultatelor necesită familiarizare cu intervalele de referință pentru fiecare vârstă gestațională. Ecografiile morfologice (trimestrul II) sau alte investigații suplimentare pot detecta malformații congenitale și oferi informații despre starea de bine a fătului. În cazul monitorizării, este obișnuit să se efectueze 3 ecografii principale în sarcină, una pe fiecare trimestru, cu posibilitatea adaptărilor în funcție de risc și necesități clinice.
Nutriția, exercițiile și stilul de viață în timpul sarcinii
Nutriția în sarcină: nutrienți esențiali precum acidul folic, fierul, calciul, vitamina D, Omega-3, proteinele și iodul sunt fundamentali pentru dezvoltarea fătului și sănătatea mamei. Se recomandă o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, carne slabă, pește cu conținut scăzut de mercur, lactate pasteurizate și cereale integrale. Evitarea alimentelor cu risc (carne crudă, pește cu mercur, alcool, cafea în exces, produse nepasteurizate) este crucială. Hidratarea adecvată și consumul de apă reprezintă temelii ale sarcinii.
Activitatea fizică: exercițiile sigure includ mersul pe jos, înotul, yoga prenatală, pilates adaptat, ciclism staționar, iar cele cu impact ridicat sau poziții prelungite pe spate după trimestrul II trebuie evitate. Evitarea efortului excesiv este indicată în cazuri de sângerări vaginale, placenta previa, hipertensiune severă sau alte complicații. O gestionare moderată, adaptată fiecărui trimestru, cu hidratare adecvată și monitorizare medicală, contribuie la binele mamei și al fătului.
Etapele principale ale sarcinii pe trimestre
Trimestrul I (0-13 săptămâni): formarea embrionului, organogeneză, apar primii pași de testare screening cromozomiale (translucența nucală, os nazal). Simptomele includ greața, oboseala, sensibilitatea sânilor; ecografia timpurie confirmă sarcina și viabilitatea embrionului, cu identificarea bătăilor inimii între săptămânile 5-6.
Trimestrul II (14-27 săptămâni): creștere accelerată a fătului, percepția mișcărilor fetale; ecografia morfologică între 18-22 săptămâni pentru evaluarea organelor fetale; OGTT pentru diabet gestațional între 24-28 săptămâni; monitorizarea Rh și anticorpilor, dacă este cazul. Mama poate observa vergeturi, edeme ușoare, creștere a abdomenului, iar mișcările fetale devin perceptibile.
Trimestrul III (28-40 săptămâni): creștere ponderală rapidă a fătului, contracții Braxton-Hicks, posibile edeme și disconfort respirator. Se efectuează teste de sânge și urină, ecografii de morfologie fetală, monitorizarea creșterii și poziționării; screening prenatal și teste genetice după necesitate; monitorizarea tensiunii arteriale, glicemiei, Rh și anticorpilor. La final, pregătirea pentru naștere, alăptare și planuri de naștere sunt discutate cu medicul.
Rolul palparii uterului în monitorizarea sarcinii
Palparea ocupa un rol central în diagnosticul de sarcină, oferind informații despre consistența și volumul uterului, precum și despre posibilitatea mișcărilor fetale și a tonusului uterin. După 12 săptămâni, palparea abdomenului poate identifica o formatiune globuloasa, moale, contractila, corespunzatoare uterului gravid. Semnele Hegar (slabirea istmului) si Noble (palparea corpului la fundul sacilor vaginale) pot fi observate în timpul evaluării clinice. În plus, palparea vaginală digitală combinată cu palparea abdominala permite evaluarea segmentelor uterine (col, istm, corp) pentru a confirma sarcina.
Concluzii despre evaluarea dezvoltării fetale prin palpare
Palparea uterului, împreună cu inspectia, auscultatia, examinările ginecologice și investigațiile paraclinice (teste biologice, imunologice și ecografie) formează cadrul complex în care se apreciază viabilitatea și evoluția sarcinii. Diagnosticul pozitiv în trimestrul II se bazează mai mult pe prezența fatului în cavitatea uterină și pe semnele ecografice decât pe modificările materne, iar diagnosticul diferențial rămâne esențial în primele săptămâni, când uterul este încă pelvin. Monitorizarea biometriei fetale și a dezvoltării copilului este esențială pentru identificarea promptă a eventualelor probleme și pentru asigurarea unei nașteri în condiții optime.
Examen ginecologic
Google-driven: rezumatul practic pentru viitoarele mămici
- Consulturi prenatale regulate, palpare sistematica si ecografii programate pentru monitorizarea dezvoltarii fetale.
- Biometria fetală: diametru biparietal, circumferința craniană, lungimea femurului, lichidul amniotic; estimarea vârstei gestaționale și a greutății fetale.
- Analizele de sânge și urină pentru sănătatea mamei și identificarea precoce a complicațiilor (anemie, diabet gestational, incompatibilități Rh).
- Articulați-vă cu medicul despre alimentația, hidratarea, exercițiile fizice sigure și semnele de alarmă în trimestrul I, II și III.
tags: #palparea #uterului #in #sarcina
Postări populare:
- Cezariană și anestezie ușoară: cum se gestionează riscurile
- Informații despre Elena Doamna Iași: servicii, programări și sprijin pentru sănătatea femeilor
- Coordonarea ovulației cu endometrul: mecanisme hormonale explicate
- Ginecologie în cartierul Copiilor din București
- Anunțuri online pentru fertilizare naturală