Stim astazi cat de importanta este alaptarea pentru dezvoltarea optima a unui bebelus. Somnul si nutritia sunt ingrediente de baza pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a bebelusilor. Din punct de vedere emotional, alaptarea poate fi un roller-coaster. Unul din cele mai comune enunturi pe care le-am auzit atunci cand am devenit mama a fost: „atat timp cat alaptezi, bebe nu va dormi bine”. Si nu a dormit bine in primele 3 luni. Nu exista insa o abordare general valabila pentru fiecare familie atunci cand vorbim despre alaptarea pe timp de noapte. Comportamentul bebelusilor difera mult.

Este normal si natural ca bebelusii sa se hraneasca in timpul noptii. Nu este nevoie sa facem un program de mese in primele luni de viata. Nevoia de hrana pe timpul noptii scade mult dupa varsta de 5-6 luni. Daca observati ca dupa varsta de 6 luni bebe se trezeste inca de 4-5 sau mai multe ori pe noapte, este posibil ca trezirea sa nu aiba legatura cu nevoia de hrana. Daca bebe continua sa adoarma la san dupa varsta de 2 luni, cel mai probabil el va dezvolta o asociere intre adormire si alaptare. Ceea ce ne dorim, este ca bebe sa invete treptat ca hrana si somnul sunt doua activitati distincte. Alaptarea nu va fi cauza problemelor de somn niciodata, daca bebe invata treptat ca adormirea se intampla altfel decat la san.

Infografic: Echipamentul simplu pentru o noapte mai linistita (pozitii de alaptare, dreptul la odihna, routine)

Copiii alaptati pot dormi foarte bine, neintrerupt, pe toata durata noptii, fiind in aceeasi perioada alaptati. Daca pana la varsta de 2 luni il alaptam pe bebe pentru a facilita adormirea, o data cu cresterea va recomand sa va ajutati copiii sa se linisteasca inainte de somn si altfel decat la san. De cele mai multe ori, chiar daca trec de primele luni de viata, parintii continua sa ofere mult lapte la culcare si peste noapte, cu gandul ca acest lucru va duce la mai mult somn. Studiile ne arata ca introducerea de solide sau oferirea unor cereale in lapte inainte de culcare nu imbunatateste calitatea si cantitatea somnului.

Primul pas pentru evitarea asociarii dintre somn si san este sa ajutati bebelusul sa adoarma altfel decat la san. Ideal, o data cu varsta de 2-3 luni, incepeti si il puneti in patut mai degraba treaz decat adormit, ajutandu-l cu mangaieri sa adoarma acolo. Desi pare imposibil, este o perioada de tranzitie si creare de noi obiceiuri. Nu este nevoie sa renuntati la alaptat pentru a avea un bebelus care doarme bine. La fel de importante pentru somn raman si programul, rutina si mediul de somn.

Alaptarea nou-nascutului noapta este un subiect controversat, atat in randul parintilor, cat si al specialistilor. Un prim aspect controversat este legat de nevoia reala a bebelusilor de a fi alaptati noaptea. In primele luni de viata, alaptarea frecventa, inclusiv pe timp de noapte, este considerata necesara pentru a satisface nevoile nutritionale ale bebelusului si pentru a-i sustine cresterea rapida. Impactul alaptarii nocturne asupra somnului mamei este o alta sursa de dezbateri. Pe de o parte, se argumenteaza ca trezirile frecvente pentru a alapta pot duce la oboseala cronica si epuizare pentru mama, afectandu-i sanatatea fizica si psihica. In plus, practicile de parenting si abordarile culturale joaca un rol important in discutiile despre alaptarea nocturna a nou-nascutului. In multe culturi, alaptarea la cerere, inclusiv noaptea, este vazuta ca o parte integranta a ingrijirii copilului si a parentingului natural.

Controversa mai este alimentata si de sfaturile contradictorii pe care le primesc parintii de la diferiti specialisti. Un bebelus, indiferent daca este alaptat sau hranit cu biberonul, trebuie sa fie hranit noaptea pana la cel putin 3 luni. In medie, la varsta de 4-6 luni, un bebelus este capabil sa treaca peste noapte fara niciun aport nutritional. Pe masura ce saptamanile trec, nevoia de a se hrani noaptea scade treptat pentru majoritatea bebelusilor. Cand alaptati, hranirile nocturne ridica multe intrebari. Ar trebui sa imi trezesc bebelusul pentru a-l alapta noapta sau pentru a-i da un biberon? In majoritatea cazurilor, bebelusii sunt capabili sa isi regleze singuri apetitul si se vor trezi singuri atunci cand le este foame.

Colectarea laptelui si posibilitatea de a hrani bebelusul cu ajutorul pompei Adora pot facilita gestionarea noptilor. De asemenea, exista recomandari despre pozitia de alaptare si despre introducerea treptata a solidelor. 1. Asigurati-va ca locul unde alaptati este confortabil si linistit. 2. Incercarea mai multor pozitii de alaptare poate face o mare diferenta. Pozitia culcata pe o parte este adesea preferata pentru sesiunile de alaptare nocturne, deoarece permite mamei odihna in timp ce alapteaza. 3. Crearea unei rutine de culcare poate ajuta nou-nascutul sa faca distinctia intre zi si noapte. 4. Bebelusii semnaleaza adesea ca le este foame inainte de a incepe sa planga. 5. Alaptarea nocturna poate fi obositoare. Asigurati-va ca va odihniti in timpul zilei si ca aveti o alimentatie echilibrata. De asemenea,, hidratarea este esentiala, deoarece producerea laptelui necesita multa apa. 6. Fiecare bebelus este unic, putand avea nevoi diferite in ce priveste alaptarea. Este important sa fiti rabdatoare si sa va adaptati la ritmul si nevoile bebelusului.

A-l hrăni sau a nu-l hrăni - aceasta este problema care frământă mintea mamelor în mijlocul nopţii, atunci când micuţul cere încă biberonul. Sau nu a cere şi i-l dăm noi, ”preventiv”? Deşi toţi experţii sunt de acord că ar trebui să ne hrănim bebeluşii oricând solicită ei (şi pe timpul nopţii în primele luni de viaţă), odată ce copilul a trecut de şase luni trebuie să facem tot posibilul pentru a evita mesele de noapte. Când vine timpul să înlocuieşti biberonul de noapte, nu trebuie să te îngrijorezi că micuţul nu ar mai fi suficient de bine hrănit, deoarece copiii de peste un an nu au nevoie de acea masă de noapte pentru a fi sănătoşi. Ajută copilul să spele dinţişorii înainte de culcare şi nu admite să mai mănânce după aceea (o guriţă de apă, dacă îi este sete, nu e o problemă). Schimba (în bine) şi obiceiurile de adormire, fiindcă secretul unor nopţi liniştite pentru întreaga familie este a învăţa copilul să adoarmă şi să doarmă fără ajutor extern. La fel se pune problema şi cu locul în care îl adormim: dacă este culcat/adormit în sufragerie la televizor sau în camera părinţilor, este normal să se trezească speriat că nu se află în camera lui, în patul lui. Şi, în niciun caz, să nu folosim biberonul cu lapte drept modalitate de liniştire a copilului (ca o „inchizitoare de gură”).

Deja ar fi trebuit începute demersurile pentru ca micuţul să înceapă a mânca cu mănuţa lui, să bea din cănuţă - de aceea, rolul biberonului ar cam trebui să se încheie. Fiecare poveste de alaptare este unica si chiar daca nu e intotdeauna usor, este important de retinut ca majoritatea dificultatilor intampinate in alaptare pot fi prevenite sau rezolvate prin informare corecta si ajutor de specialitate. CuprinsPrimele zile in maternitateIcterul nou-nascutuluiPuseele de crestereCurba ponderala nesatisfacatoareGreva suptuluiSumar:- Alaptarea este benefica atat pentru mama cat si pentru bebelus si este recomandata de OMS.- Aproape fiecare problema de alaptare poate fi prevenita sau rezolvata prin informare corecta.- Icterul nou-nascutului poate afecta hranirea, iar monitorizarea este esentiala.- Puseele de crestere necesita rabdare si suport din partea mamei pentru a asigura o lactatie adecvata.

Primele zile in maternitate pentru un start cat mai bun in alaptare, este foarte important ca mama si nou-nascutul sa fie aproape unul de celalalt cat mai devreme dupa nastere prin contact piele-pe-piele si optarea pentru rooming-in (mama si bebelusul in acelasi salon) sau, atunci cand separarea lor temporara se impune din considerente medicale, incurajarea initierii alaptarii prin alte metode (aducerea nou-nascutului la mama, stimularea lactatiei cu ajutorul unei pompe electrice). Prin punerea nou-nascutului la san atasat corect cat mai repede dupa nastere se pot preveni multe din dificultatile primelor zile: probleme de atasare, ragade, angorjarea sanilor, refuzul sanului in favoarea biberonului etc.

Icterul nou-nascutului reprezinta coloratia galbena a pielii, sclerei (albul ochilor) si mucoaselor data de o acumulare in sange a bilirubinei peste o anume valoare prag. Icterul poate fi fiziologic(apare din a doua zi de viata, datorat imaturitatii ficatului, dispare dupa 1-2 saptamani) sau patologic (apare in primele 24 de ore dupa nastere, face parte din tabloul clinic al unor afectiuni ce necesita atentie medicala imediata). In cazul nou-nascutului alaptat, icterul fiziologic poate pune probleme din urmatoarele considerente: nou-nascutul icteric poate fi foarte somnolent, ceea ce interfera cu un supt eficient si deci o hranire corespunzatoare, motiv pentru care se recomanda monitorizarea atenta a frecventei meselor, a eficientei suptului si a semnelor de hidratare. Semne ca nou-nascutul cu icter este hranit suficient includ cererea de a suga la 2-3 ore, supt activ, uda minima 5-6 scutece pe zi si luare in greutate constanta.

Puseele de crestere sunt perioade normale in viata oricarui bebelus, in care acesta poate avea un spor ponderal sau o crestere in lungime mai rapida. Apar mai frecvent in primul an de viata (7-10 zile, 2-3 saptamani, 4-6 saptamani, 3 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni). Cand putem banuim ca bebelusul alaptat trece printr-un puseu? Cand brusc suge mai des, este mai irascibil, vrea mai mult in brate si uneori i se schimba rutina de somn. Cel mai important de retinut este ca puseele trec si, desi pot fi solicitante, alaptarea la cerere si repetarea hranirilor ajuta lactatia si cresterea copilului. In timpul puseelor se recomanda evitarea suplimentarii cu lapte praf si continuarea alimentatiei la cerere, poarta copilul in sistem ergonomic si cere ajutor specializat daca semnele indica ca bebelusul nu se hraneste corespunzator.

Curba ponderala nesatisfacatoare apare atunci cand greutatea copilului nu urmeaza traiectoria asteptata. Cauza frecventa este o alimentatie deficitara. In cazul bebelusului alaptat, este important sa se examineze atasarea, pozitia de alaptare, eventuala frenectomie, cresterea lactatiei si nevoia de suplimente sau introducerea alimentelor solide. In cazul unor cauza legate de mama, se poate investiga tulburari hormonale, patologii ale sanului sau oboseala extrema. In concluzie, un bebe alaptat care nu ia suficient in greutate necesita evaluare atenta a alimentatiei.

Greva suptului reprezinta refuzul brusc al sanului, care poate aparea dupa o sperietura, confuzia tetinei sau alte schimbari. Reimprietenirea cu sanul necesita rabdare, tact si posibilitatea de a oferi sanul cand copilul este aproape adormit, precum si incurajarea formarii de asocieri pozitive san-stare de bine. Fiecare poveste de alaptare este unica, iar obstacolele pot fi depasite cu informare si ajutor specializat. FAQ-urile includ orientari despre primele zile dupa nastere, semnele unui icter bine hranit, reactiile la puseele de crestere si momentul sigur pentru renuntarea la biberon, trecerea treptata la cana si importanta sustinerii psihologice a parintilor in acest proces.

Frecvent, discutii despre treziri si somn includ si notiuni despre impactul contactului piele-pe-piele si rooming-in asupra patternurilor de somn. Teoria legata de amenoreea de lactatie ca scop al trezirilor nocturne a primit analize contrarii, iar multi specialisti sustin ca somnul bebelusului reflecta adaptari evolutive si dependenta de apropierea de mama in primele luni. Desi poate parea dificil pentru parinti sa accepte ca bebelusul poate continua sa se trezeasca noaptea, realitatea biologica sugereaza ca somnul si alaptarea pot coexista armonios pe termen lung, cu adaptari treptate la nevoile copilului si ale familiei.

Somn, alăptare, plâns – Ce faci în primele zile cu bebe acasă?

Pe masura ce copilul creste, intervalele dintre mese pot creste, iar somnul de noapte poate deveni mai lung. OMS si multe modele de ingrijire recomanda continuarea alaptarii pentru cel putin 6 luni, cu crestere progresiva a diversificarii si menținerea alaptarii pe durata noptilor, daca parintii si copilul doresc. Nu exista o varsta maxima oficiala pentru oprirea alaptarii, iar decizia depinde de preferintele mamei si copilului. In timpul tranziției, este util sa se ofere alternative precum cana cu cioc, bauturi in cana si sa se continue rutina de somn fara a transforma mesele nocturne in obiceiuri de confort excesiv.

Stomatologul pediatric si medicul ginecolog-pediatru pot oferi sprijin in vederea prevenirii cariei prin renuntarea treptata la biberon, monitorizarea nutritiei si a fierului, precum si ghidarea transfierii de la biberon la cana. O tranzitie treptata, cu cana preferata si rutina de somn consistenta, poate reduce anxietatea parentală si poate imbunatati calitatea somnului pentru intreaga familie. În final, important este ca parintii sa fie informati, sa caute ajutor specializat si sa adapteze practicile la nevoile reale ale copilului si ale familiei.

tags: #pana #cand #se #trezeste #bebe #noaptea

Postări populare: