Situat pe Dealul Mitropoliei, lângă Catedrala Patriarhală, Palatul Patriarhiei din București reprezintă un monument cu o istorie bogată și o arhitectură distinctivă, care a traversat secole de schimbări politice, sociale și tehnologice. În Dealul Mitropoliei, în apropiere de Catedrala Patriarhală, se înalță un impunător palat, ce a avut în decursul timpului un rol important în istoria țării. În prezent, clădirea poate fi vizitată gratuit în cadrul tururilor ghidate, între orele 09:00-16:00, de luni până vineri, cu necesară programare prealabilă, conform site-ului Patriarhiei Române.
Origini și ctitorie
Ansamblul de clădiri din Dealul Mitropoliei datează din anii 1656-1658, ctitoria lui Constantin Şerban Basarab, voievodul Ţării Româneşti, care a decis ridicarea unei mănăstiri cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi a unor clădiri în care funcționa sediul Mitropoliei Ţării Româneşti. În 1883, terenul și clădirile patriarhale au trecut în proprietatea statului, iar în 1890 s-a decis ridicarea unuia dintre cele mai reprezentative palate din România: Palatul Camerei Deputaților, în stil neoclasic cu influențe franceze, executat în beton armat, o premieră pentru țară.
Noua construcție a fost prima clădire de beton armat din România, realizată în stil neoclasic de influență franceză. Sala de ședințe este acoperită cu o cupolă impunătoare, iar din vârful acesteia își întinde aripile un vultur, simbol al autorității. De-a lungul timpului, clădirea a primit diferite denumiri, până când, în anul 1996, a redevenit Palatul Patriarhiei, păstrând în funcțiune rolul său central în viața instituțională a țării.
Etape de construire și repartiție funcțională
Construcția Palatului Camerei Deputaților a fost realizată în trei etape: 1906 (sălile de ședințe și Pașilor Pierduți), 1911-1913 (aripa dreaptă inițial planificată, apoi relocată pe partea stângă pentru a evita demolarea unor așezăminte) și 1914-1916 (aripa dreaptă finală). Proiectul, semnat de Dimitrie Maimarolu, a fost câștigător în cadrul unui concurs internațional din 1891, în care 5 dintre cele 37 de proiecte depuse au fost din România. În timpul execuției, Primul Război Mondial a întrerupt lucrările, determinând reducerea dimensiunilor și schimbări în forma ansamblului. În perioada 1906-1909 au fost recepționate primele două încăperi centrale, iar proiectul a fost testat practic prin intervențiile inginerului Gogu Constantinescu, care a introdus o centură de beton armat peste zidurile proaspăt ridicate pentru a asigura stabilitatea structurii.
Palatul de pe Dealul Mitropoliei a găzduit între 1908 și 1996 instituțiile legislative ale României, suferind numeroase intervenții locale de adaptare funcțională. Cupola centrală a suferit avarii în 1940, iar consolidările ulterioare au vizat planșee, grinzi cu zăbrele din beton armat și structurarea podului. În 1996, clădirea a fost transferată în administrarea Bisericii Ortodoxe Române, devenind Palatul Patriarhiei. În 2010 a demarat procesul de consolidare pentru creșterea rezistenței seismice, cu expertize tehnice realizate de personalitate marcantă a ingineriei românești, precum Gogu Constantinescu, Elie Radu și Anghel Saligny.
Consolidare și proiecte de reabilitare
Consolidarea Palatului Patriarhiei s-a efectuat prin introducerea unui sistem de nuclee rigide din beton armat, conectate prin șaibe rigide orizontale, precum și prin zid exterior de sprijin format din piloți conectați printr-o grindă masivă. Alegerea soluțiilor a ținut cont de dimensiunea uriașă a clădirii, a terenului înclinat și a clasei seismice II. Palatul găzduiește în prezent sediul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, iar obiectivul consolidării a fost să asigure continuitatea rolului iconic al clădirii și să permită accesul publicului într-un mod sigur.
Proiectele notabile ale echipei de ingineri includ consolidări similare la Palatul de Justiție din București, Palatul Victoria, Grand Hotel du Boulevard, Facultatea de Drept din București, spitalul C.F. Witting, Biserica Evanghelică din Sibiu, Librăria Cărturești-Carusel și Sala Palatului. În cadrul Palatului Patriarhiei, noua structură 2S+P+8E a fost adaptată în interiorul fațadei existente, pentru a păstra valoarea istorică în timp ce se asigură o funcționalitate modernă. Zona centrală, cu aula circulară, are un diametru interior de circa 20 m, cu înălțimi semnificative și logii pentru delegați și invitați.
Dimensiuni, plan și particularități tehnice
Palatul Patriarhiei poate fi încadrat într-un perimetru de aproximativ 72x75 m, cu o înălțime maximă a cupolei de aproximativ 47 m. Configurația este neregulată în plan și în elevație, cu diferențe semnificative de rigiditate care pot genera torsiuni în cazul unui seism. În plan, clădirea este compusă din mai multe dreptunghiuri, delimitate prin rosturi de tasare, încadrează zona centrală circulară a aulei, iar zona centrală a salii Pașilor Pierduți (Europa Cristiana) se află în partea nordică a clădirii. Rosturile de tranziție dintre tronsoane apar datorită secvențierii construcției, zidăria nefiind țesută între ele.
Funcționalitatea clădirii se organizează în jurul Sălii de ședințe, o sală circulară cu diametrul interior de aproximativ 20 m și o înălțime interioară de circa 16 m până la luminatorul vitrat. Aula Magna impresionează prin sistemul de iluminare cu luminator vitrat, iar în ansamblul sălii se întâlnesc două niveluri de logii pentru participanți și invitați de onoare. Accesul principal se face din Dealul Mitropoliei, spre sala Europa Cristiana, în prezent cunoscută ca Sala Pașilor Pierduți din cadrul palatului.
În cadrul intervențiilor seismice, elementele structurale au fost supradimensionate pentru a asigura siguranța în fața forțelor seismice. Fisurile în pereți apar în special la nivelurile superioare, datorate loviturilor seismice din 1940 și 1977, precum și tasărilor variabile ale terenului. Lucrările de consolidare post-1977 au vizat în special grinzile cu zăbrele din beton armat din podul clădirii, precum și consolidarea fundațiilor prin adâncire, pentru a contracara terenul dificil de fundare. De asemenea, a fost întărită structura podului prin consolidarea grinzilor cu zăbrele din beton armat.
Arhitectura clădirii este complet înregistrată în istorie: înaltul panou de intrare se ridică de pe Dealul Mitropoliei și a fost proiectată de poeți arhitecturali ai vremii. În plus, structura palatului este alcătuită din pereți masivi de zidărie, iar planșeele au fost realizate din profile metalice, peste care se află zidărie sau beton nearmat. Un detaliu curios este modul în care arcele mari ale sălii de ședințe au fost proiectate să fie arce doar în aparență, o soluție inovatoare a inginerilor din acea epocă.
Evenimente recente și tururi
După finalizarea lucrărilor de consolidare, începând cu 9 ianuarie 2017, conducerea Patriarhiei Române a decis redeschiderea palatului pentru vizitare, accesul fiind gratuit în cadrul tururilor ghidate. În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București s-a desfășurat joi, 11 iunie 2026, conferința „Sănătatea familiei creștine, perspective medicale și spirituale”, organizată în parteneriat între Patriarhia Română și Antibiotice SA Iași. Evenimentul, în cadrul Anului omagial al pastorației familiei creștine, a reunit personalități marcante ale medicinei românești, precum Adrian Streinu-Cercel, Alexandru Rafila și Adrian Marinescu, care au evidențiat rolul medicinei moderne în îngrijirea holistică a individului.
Turism, program și acces
În prezent, Palatul Patriarhiei poate fi vizitat gratuit în cadrul tururilor ghidate, de luni până vineri, între orele 09:00-16:00, cu necesară programare prealabilă. Este important de menționat faptul că zona Dealul Mitropoliei rămâne un centru istoric cu importanță culturală și religioasă, iar patrimoniul său este protejat în mod activ prin intervenții de consolidare și restaurare, menite să asigure continuitatea în timp a simbolului puterii spirituale și politice din România.
Printre activități recente ale instituțiilor ecleziastice și medicale s-au înscris și campanii de promovare a sănătății, colaborări între biserică și sistemul medical și inițiative caritabile menite să extindă accesul la servicii medicale pentru persoanele vulnerabile din cadrul eparhiilor din România.
| Arii de interes | Descriere |
|---|---|
| Consolidare | Sistem de nuclee rigide din beton armat, zid exterior de sprijin, consolidări ale podului și ale grinzilor |
| Funcţionalitate | Aula circulară cu diametru ~20 m, logii, luminator vitrat |
| Acces | Tururi ghidate gratuite, programare prealabilă |
"Așa vă place istoria?" - Palatul Regal din Capitală
tags: #pediatrie #palatul #patriarhiei