Dr Ana Culcer povesteşte de ce a ales să-şi cunoască pacienţii în sala de naşteri şi cum, la 68 de ani, încă vorbeşte cu pasiune despre relaţia sa cu micuţii, inclusiv cu cei suferinzi de leucemie, şi despre modul în care salvează un „copil de buzunar” care cântăreşte doar 650 de grame. Adevărul: vorbiţi cu copiii când se nasc? Ce le spuneţi? Ea explică cum o adresare caldă poate face diferenţa în primele momente de viaţă şi cum comunicarea afectuoasă poate modifica traiectoria pacientului mic.

Rediţele familiei Culcer: o tradiţie medicală ce modelează vocaţia

Dr Ana Culcer este a patra generaţie de doctori în familie, iar istoria ei este profund ancorată în valorile medicinii româneşti. Străbunicul Dimitrie Culcer a fost medic-şef al Capitalei, iar tatăl a urmat paşii săi, având legături cu Institutul Pasteur şi experienţe în războaie, ceea ce o obligă să păstreze înalt nivelul pregătirii profesionale şi comportamentul uman adecvat oricarui pediatru.

„Nu apăruse încă penicilina şi pâinea mucegăită se punea pe plăgi şi se vindecau mai repede” - această referinţă istorică subliniază contextul în care medicina se transformă, iar meseria devine o alegere de viaţă. Îmi spune că drumul meu a fost ghidat de o nevoie profundă de a ajuta copiii şi de a găsi lumina în orice caz, chiar şi atunci când situaţia părea fără speranţă.

Motivaţia personală: cum a ajuns neonatologia şi ce a descoperit în stagiile sale

„Am fost într-un spital de neurochirurgie şi acolo am văzut un fost profesor universitar cu jumătate de creier.” Această imagine a confirmat pentru ea că meseria poate implica conversia suferinţei în empatie, iar copiii te inspiră să cauţi soluţii şi să comunici deschis cu ei. În toate etapele carierei, a simţit cum copiii se leagă de ea în mod autentic, iar această legătură îi oferă răspunsuri clare despre dragoste, disciplină şi speranţă.

În timpul stagiilor la Caraiman şi Fundeni cu copii leucemici, a înţeles cât de mult poate însemna burnout-ul emoţional al părinţilor şi cât de important este să rămâi aproape. „Cei trei micuţi abandonaţi” la Spitalul Universitar au devenit pentru ea un exemplu viu despre responsabilitate şi despre nevoia de a lucra în avantajul pacientului, nu în faţa lui.

Despre abordarea neonatală: cum comunică cu bebeluşii şi ce înseamnă să tratezi de la început

Dr Culcer povesteşte despre momentele în care vorbeşti cu bebeluşii în primele minute de viaţă, spunând cuvinte blânde, ascultând cum se leagă de tine şi observând reacţiile lor. Este o credinţă puternică în ideea că „atunci când spui „frumos” sau „drăguţ”, copilul se lipeşte”. Aceasta reflectă o filozofie de îngrijire centrată pe empatie, comunicare verbală şi conectare emoţională, nu doar pe aspecte medicale.

Până la 46 de ani nu doar a învăţat să trateze boala, ci să înţeleagă cum să ofere mângâiere, să asculte plânsul copilului şi să susţină familiile în momentele dificile. „Suferinţa te impresionează foarte tare” - mărturiseşte despre cum deciziile teribile pot urma după o zi cu copii cu malformaţii care mor, şi cum aceste experienţe întăresc angajamentul faţă de lecturi, practici şi meserie.

Copilul de buzunar de la 650 de grame: o lucrare de luptă pentru viaţă

„Cel mai mic copil pe care l-am salvat?” întreabă publicul. Răspunsul cutremurător: o fetiţă de 650 de grame, ale cărei naşteri au fost tratate ca provocări în medicina neonatală. Ea a descris cum au fost aduşi părinţii, cum copilul a fost hrănit cu atenţie şi cu ajutorul Surfactantului, iar viaţa lui a fost salvată printr-un tratament riguros, finanţat de o comunitate de donatori şi de facilităţi medicale dedicate.

Această poveste ilustrează nu doar dificultatea demersului, ci şi colaborarea dintre familie, echipă medicală şi comunitate pentru a susţine viaţa unui copil extrem de fragil. „Copii de buzunar” reprezintă simboluri ale rezilienţei şi ale responsabilităţii colective în îngrijirea neonatală.

Perspective despre educaţie, responsabilitate şi lege

Dr Culcer subliniază că părinţii au nevoie de sprijin real: protecţia copilului nu poate fi să fie activă doar după naştere, ci trebuie să existe intervenţii preventive, dosare prealabile, posibilitatea mutării copiilor în familii sociale sau în sisteme de ocrotire confortabile până la adopţie. Legea adopţiei este descrisă ca fiind dificilă, iar multe familii de români întâmpină obstacole în procesul de adopţie. Un alt mesaj important este că responsabilitatea nu aparţine doar mamei; taţii trebuie să fie implicaţi şi să contribuie.

La o scară mai amplă, discuţia se extinde către abordări nutritive: alimentaţia naturală, vaccinările, sportul în aer liber-factori importanţi pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Dr Culcer avertizează asupra pericolelor laptelui praf în cazul copiilor, susţinând lactaţia maternă sau formule adaptate vârstei până la vârsta de doi ani. De asemenea, evidenţiază faptul că malnutriţia poate lua forme diferite: de la malnutriţie proteino-calorică la afecţiuni legate de colesterol şi diabet, afectând copiii în moduri semnificative și pe termen lung.

Cum priveşte Dr. Culcer comunitatea medicală şi ce cere astăzi societăţii

O finanţare şi o apreciere reale pentru medicii dedicaţi copiilor ar schimba radical încrederea publicului în profesia medicală. „Avem oameni foarte buni, dedicaţi, dar nu-i apreciăm” - spune ea. Ea subliniază importanţa unei perceperi pozitive despre medicii care lucrează cu copii, precum şi necesitatea unei comunicări deschise între medici, părinţi şi instituţii.

În prezent, ea continuă să lucreze cu pasiune în SUUB (Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti), rămânând activă în neonatologie şi în pregătirea noilor specialişti, fiind mama unui singur copil, pe care l-a născut târziu, la 39 de ani, după numeroase dificultăţi. „Copiii mei vin de-acuma şi nasc copiii copiilor mei” este o formulare ce surprinde legătura unei generaţii cu alta, înţelegerea valorii fiecărui pacient ca parte dintr-un ciclu de îngrijire şi învăţare.

Concluzii despre impactul personal și profesional

Dr Culcer afirmă că educaţia medicală, empatia, responsabilitatea familială şi colaborarea multidisciplinară reprezintă coloanele vertebrale ale unei pediatrii cu adevărat eficiente. Ea propune ca protecţia copiilor să fie rezolvată în timpi mai timpurii, cu dosare şi planuri de acţiune care să permită mişcări rapide între servicii sociale şi îngrijire medicală, pentru a evita abandonul şi a creşte şansele de adopţie în situaţii de risc.

Infografica: Dr. Ana Culcer și etapele carierei neonatologie

Invata sa ai un copil sanatos cu Dr. Ana Culcer

Important de reţinut este mesajul central: comunicarea empatikă cu bebeluşii şi cu părinţii poate transforma drumul acelor copilaşi, iar efortul personal al medicilor, al familiilor şi al comunităţii poate face diferenţa între disperare şi viaţă.

Cartea Dr. Ana Culcer adună experienţa unei vieţi dedicate copiilor şi părinţilor aflaţi la început, oferind răspunsuri clare pentru provocările din primii doi ani de viaţă, de la alăptare la diversificare şi îngrijire zilnică.

tags: #pediatru #ana #culcer

Postări populare: