Atunci când copilul tău nu se simte bine, iar simptomele digestive precum vărsăturile și diareea își fac apariția, îngrijorarea pune stăpânire pe tine. Te întrebi ce a putut declanșa o asemenea reacție, cât de gravă este situația și, mai ales, cum îl poți ajuta să se simtă mai bine cât mai repede. Este oare o simplă indigestie sau ar putea fi vorba despre o enterocolită?
Acest ghid complet este aici pentru a-ți oferi răspunsurile clare și concise de care ai nevoie. Vei înțelege exact ce este enterocolita, ce o cauzează și cum să recunoști simptomele specifice în funcție de vârsta copilului tău. Mai mult, vei descoperi care sunt pașii corecți pentru diagnostic, ce implică tratamentul și, cel mai important, ce regim alimentar trebuie să urmezi pentru a-i grăbi vindecarea și a preveni complicațiile.
Ce este Enterocolita Acută?
Enterocolita acută (diareea acută) este o afecțiune a tractului digestiv manifestată prin scaune numeroase, semiconsistente sau chiar apoase, însoțite sau nu de greață, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane și alterarea stării generale.
Diareea nu este o boală, ci un simptom al unei boli, definit prin creșterea numărului scaunelor în paralel cu scăderea consistenței acestora și modificarea aspectului (neformate, cu resturi alimentare, mucus, puroi sau chiar sânge).
Frecvent este însoțită de dureri abdominale, meteorism (acumulare de gaze), inapetentă, simptome încadrate ca și enterocolita acută. Enterocolita acută prezintă ca și simptom cardinal diareea și este determinată de inflamarea mucoasei intestinale.
Enterocolita acută constituie principala cauză de îmbolnăvire și deces în cadrul populației pediatrice cu vârsta mai mică de 5 ani din țările subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare.
Cauzele Enterocolitei la Copii
Calea de transmitere este în general fecal-orală și implică transmiterea patogenului prin mâini murdare, obiecte sau suprafețe, apă și alimente contaminate.
Este important de diferențiat enterocolitele virale de cele bacteriene, respectiv parazitare, pentru a evita administrarea inutilă de antibiotice.
Diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentul antibiotic.
Simptomele Enterocolitei la Copii
Simptomele digestive pot fi semnul unor patologii precum:
- gastroenterita acută
- refluxul gastroesofagian
- gastrita
- esofagita
- intoleranțe alimentare
- alergii alimentare
- constipație sau diaree cronică
- boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă)
- afecțiuni hepatice
- afecțiuni pancreatice
- sindroame de malabsorbție (ex. boala celiacă)
- afecțiuni funcționale (sindromul intestinului iritabil)
În funcție de vârstă și gravitatea manifestărilor pot apărea semne de deshidratare:
- paloare
- față încercănată
- piele și mucoase uscate
- respirație accelerată
- apatie
- somnolență
- absența micțiunilor sau scăderea cantității de urină emisă
- senzație imperioasă de sete
- fontanela anterioară deprimată la sugari
La vârstele mici, indiferent de cauză, diareea reprezintă o urgență medicală, mai ales dacă se asociază cu vărsături și/sau febră, datorită riscului de deshidratare și posibilităților limitate de hidratare la domiciliu.
Diagnosticarea Enterocolitei
Diagnosticul clinic este sugerat de simptomele prezente corelate cu examinarea copilului, însă necesită „căutarea” cauzei (diagnostic etiologic) pentru a putea administra un tratament corespunzător.
Consultațiile de gastroenterologie pediatrică se adresează copiilor care prezintă tulburări digestive precum dureri abdominale recurente, constipație, diaree cronică, reflux gastroesofagian sau intoleranțe alimentare. Evaluarea este realizată de medici specializați în patologia digestivă infantilă, într-un mediu adaptat vârstei și nevoilor celor mici.
Departamentul de gastroenterologie pediatrică Digenio oferă evaluare completă pentru afecțiunile sistemului digestiv la copii, de la sugari până la adolescenți. Consultația include discuția detaliată cu părinții, evaluarea simptomelor (dureri abdominale, scaune modificate, reflux, vărsături, lipsa poftei de mâncare) și o examinare clinică atentă.
În funcție de necesități, recomandăm investigații complementare: analize de laborator (teste pentru intoleranțe, infecții, markeri inflamatori), ecografie abdominală, probe funcționale digestive și, dacă este cazul, endoscopie digestivă pediatrică sub anestezie.
Enterocolită necrozantă (Anul Zebrei 2024)
Tipuri de consultații și etapele lor
A. Consultație gastroenterologie pediatrică inițială
- Discuție detaliată cu părinții și istoricul medical al copilului
- Evaluare clinică adaptată vârstei
- Recomandarea de analize și investigații suplimentare (ecografie, teste alergologice, markeri inflamatori)
- Stabilirea diagnosticului prezumtiv
- Plan terapeutic și calendar de urmărire
B. Consultație de control
- Reevaluarea simptomelor și a tratamentului urmat
- Interpretarea rezultatelor investigațiilor recente
- Ajustarea tratamentului sau schimbarea abordării, dacă e necesar
- Consilierea părinților cu privire la alimentație și igiena digestivă
- Programarea monitorizării periodice
C. Consultație pentru intoleranțe / alergii digestive
- Anamneză detaliată a simptomelor și istoricul alergic
- Recomandarea testelor specifice (IgE, teste genetice, test de provocare alimentară)
- Stabilirea dietei de excludere / reintroducere
- Educație alimentară și suport parental
- Monitorizare și reevaluare periodică
Tratamentul Enterocolitei
Tratamentul enterocolitei necesită o atenție sporită. Nu trebuie luate medicamente ori antibiotic fără indicația medicului, pentru că acestea pot face mai mult rău decât bine.
De aceea, în primă fază, tratamentul este unul simptomatic.
Pentru crampele musculare sunt indicate medicamentele antispastice, pentru febră cele antipiretice.
Pentru deshidratare se vor consuma multe lichide precum supe, apă și ceaiuri neîndulcite.
Dacă vorbim despre o enterocolită provocată de bacterii, antibioticele pot fi indicate, dar luate numai sub strictă supraveghere a medicului specialist. La fel și în cazul medicamentelor pentru tratarea vărsăturilor.
În tratamentul enterocolitei la copii se urmărește tratarea simptomelor, dar se evită administrarea medicamentelor antidiareice pentru că ar putea agrava boala.
În situații severe, se poate vorbi de internare în spital și chiar de necesitatea unei intervenții chirurgicale pentru a îndepărta partea de intestin afectată.
Dacă sindromul de deshidratare este sever, atunci se impune internarea copilului pentru hidratare pe venă (perfuzii) necesară pentru a suplini pierderile de apă și electroliți secundare vărsăturilor și diareei, dar și pentru a oferi o pauză de refacere a tubului digestiv.
Tratamentul suportiv al copilului cu enterocolită acută are ca principal scop corectarea pierderilor de apă și electroliți pierduți prin intermediul scaunelor diareice repetate.
Terapia medicamentoasă în cazul enterocolitei la copil cuprinde în mod uzual: antitermice pentru scăderea febrei, antispastice pentru durerile abdominale, antivomitive și probiotice pentru refacerea florei intestinale.
Terapia antibiotică se instituie în conformitate cu sensibilitatea germenului bacterian care determină apariția enterocolitei, biodisponibilitatea agentului terapeutic și acțiunea bactericidă a medicamentului.
Regimul Alimentar în Caz de Enterocolită
În timpul unui episod de enterocolită, regimul alimentar trebuie să fie o prioritate.
La debutul bolii, este indicat să se consume doar:
- orez fiert
- carne fiartă slabă (de pui, curcan)
- brânză proaspătă cu un conținut scăzut în grăsimi
- supă de zarzavat
- morcovi fierți
- mere coapte sau fierte sub formă de compot
În cazul copiilor mici ori a bebelușilor, laptele matern este foarte bun. De asemenea, se poate folosi și formula de lapte fără lactoză.
Pe măsură ce simptomele se mai diminuează, meniul mai poate fi diversificat și pot fi adăugate treptat alte alimente care nu provoacă aciditate gastrică sau nu balonează.
De aceea sunt de evitat legumele și fructele proaspete, varza, broccoli, mazărea, fasolea și conopida, alimentele prăjite, condimentate sau picante. Nici cafeaua sau alcoolul nu sunt recomandate.
Regimul alimentar al copilului cu enterocolita este foarte important și include: pâine prăjită, sticksuri, grisine, carne de vită sau pui fiartă sau la grătar, brânză de vaci nesărată, iaurt, banană bine coaptă, măr copt, supă de zarzavat (morcov, albitură, rădăcină de pătrunjel, dovlecel), fără roșii și cartofi.
Alimentele interzise copiilor diagnosticați cu enterocolita sunt reprezentate de lapte, supă de carne și fructele crude (cu excepția bananei).
La sugari se recomandă continuarea alimentației naturale cu creșterea frecvenței de punere la sân a copilului pentru suplimentarea aportului de lichide prin lapte matern.
Formulele de lapte praf ar trebui înlocuite cu formule speciale, fără lactoză, deoarece agentul cauzator atacă celulele intestinale (locul unde se produce digestia și absorbția), diminuând astfel cantitatea de lactază (enzimă care digeră lactoza); astfel apare intoleranța secundară la lactoză (de cele mai multe ori o perioadă limitată, de 1-2 săptămâni).
Complicații ale Enterocolitei
Enterocolita este o afecțiune care ar trebui să treacă într-o săptămână și, de regulă, nu pune probleme. Totuși, sunt situații când, din cauza episoadelor dese de vomă și diaree, se poate instala deshidratarea, care poate fi periculoasă pentru copii și bătrâni.
De aceea este important să se încerce hidratarea permanentă între episoadele de vomă și, la nevoie, să se administreze săruri de rehidratare.
Atenție însă, dacă simptomele nu cedează sau dacă infecția este prea severă, există riscul de perforare intestinală și sepsis ori leziuni ale sistemului digestiv.
Inițierea din timp a managementului de urgență în cazul enterocolitei acute a sugarului și copilului mic sistează evoluția bolii și previne riscul de apariție al complicațiilor amenințătoare de viață la această categorie de pacienți.
Prevenția Enterocolitei
După identificarea cazurilor de enterocolită acută infecțioasă acută, se recomandă efectuarea dezinfecției profilactice a focarului și igienizarea suprafețelor frecvent atinse de copil, a tacâmurilor, veselei și jucăriilor prin intermediul cărora se poate realiza contaminarea (pentru diminuarea riscului de răspândire al patogenului și la alte persoane).
tags: #pediatru #cluj #enterocolita