Placenta este un organ esențial care se formează în uter în timpul sarcinii și asigură schimburile între mamă și fat, hrănire, oxigenare și protecție imunologică. Ea se formează rapid după implantarea ovulului în mucoasa uterină, iar în a cincea lună de sarcină este deja pregătită să susțină dezvoltarea embrionului până la naștere.
De la nivelul placentei pornește cordonul ombilical al copilului, o structură prin care sângele matern este separați de circulația fetală, iar oxigenul și nutrienții trec în făt, în timp ce produșii reziduali ai metabolismului fetal se întorc către mamă pentru eliminare. Placenta acționează ca un filtr-t barieră, protejând fatul de agenți patogeni, deși nu toate infecțiile pot fi oprite.
Structura placentei
- Trofoblastul: ajută la implantare și stabilizarea contactului cu mucoasa uterină.
- Vilozitățile coriale: proiectii ce facilitează transferul nutrienților și al gazelor între mamă și fat.
- Membranele amniotice și vasele de sânge: asigură mediul de dezvoltare și circulația necesară.
Placenta are o formă disciformă, adesea cu diametrul de 15-20 cm, grosimea 2-3 cm și o greutate între 400 și 600 g, repartizată în contact cu pereții uterului. Ea joacă un rol triplu: reglează schimburile fetomaterne, secreta hormoni și protejează fatul.
Rolul fiziologic al placentei
- Transferul de substante: oxigen și nutrienți trec de la mamă la fat, în timp ce dioxidul de carbon și alți substituenți reziduali se deplasează în sens opus. Difuzia simplă favorizează moleculele mici; transportul activ acționează pentru aminoacizi și glucoză.
- Funcția respiratorie și nutrițională: placenta funcționează ca un plămân și un aeroport energetic pentru fat.
- Secreția hormonală: trofoblastul produce hCG (gonadotropina corionică umană), esențială pentru menținerea sarcinii în primele etape; hCS/HPL contribuie la nutritia fatului; estrogeni și progesteron asigură menținerea uterului și pregătirea pentru naștere; placenta preia rolul hormonal de la ovar.
- Protecția imunitară: placenta acționează ca barieră, permitând totodată transferul anticorpilor IgG de la mamă la fat, furnizând protecție postnatală împotriva multor infecții.
- Rol excretor: elimină deșeurile metabolice produse de fat, ajutând la menținerea unui mediu intern sănătos.
Factorii care pot afecta sănătatea placentei
Vârsta mamei, hipertensiunea arterială, sarcina multiplă, coagularea sângelui, istoricul de afecțiuni placentare, intervențiile anterioare la nivelul uterului, consumul de droguri și traumatismul abdominal pot influența buna funcționare a placentei. La femeile peste 40 de ani, problemele placentare sunt mai frecvente. Ruptura prematură a membranelor crește riscul de complicații, iar expunerea la tutun sau droguri poate afecta aportul de oxigen și nutrienți către fat.
Complicații frecvente ale placentei
- Placenta previa: placenta acoperă parțial sau total colul uterin, necesitând de multe ori cezariană.
- Placenta abruptio (decojire prematură): separarea placentei de peretele uterin, cu sângerare și risc major pentru fat și mamă.
- Placenta accreta: placenta se fixează adânc în peretele uterin; poate necesita histerectomie după naștere.
- Retenția placentară: expulzia întârziată a placentei după naștere, cu risc de infecție sau hemoragie.
Embriologie: Dezvoltarea placentei și a circulației fetale, animație
tags: #placenta #indeplineste #rolul #de #hranire #a