Indemnizația de maternitate în România: drepturi, calcul, perioade și condiții

În România, concediul de maternitate este listat în rândul concediilor medicale, alături de cel pentru boli obișnuite, printre altele - toate reglementate în OUG nr. „Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate”, scrie în ordonanță, 63 de zile fiind acordate înainte de naștere și 63 după (perioadele se pot compensa între ele însă).

Aici, merită amintit și concediul paternal la care au dreptul tații încadrați în muncă, în termen de maximum opt săptămâni de la nașterea copilului. Aici, indemnizația aferentă se plătește din fondul de salarii al angajatorului și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. În schimb, concediul de creștere se acordă (celor care doresc) în continuarea concediului de maternitate de care beneficiază mama - reamintim că și tatăl poate sta în concediu de creștere (cel puțin două luni sunt ale acestuia, potrivit OUG nr. 111/2010).

În ceea ce privește contribuția la sănătate (10%), indemnizația de maternitate este și va fi în continuare scutită de aceasta și după 1 august. Legea nr. 141/2025 elimină „scutirea” de plata CASS doar în cazul indemnizațiilor pentru concediul de creștere și în pentru concediul de acomodare (în cazul adoptatorilor) - în realitate, beneficiarii acestor indemnizații au fost considerați până acum asigurați fără plata contribuției. Deși pentru indemnizația de creștere nu se datorează contribuții la pensie, indemnizația de maternitate este impusă cu CAS, asemenea altor indemnizații de concediu medical (nota redacției: într-o versiune anterioară a articolului se menționa, în mod eronat, că indemnizația de maternitate e scutită de CAS).

Concediul și indemnizația de maternitate

Art. 39. Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naștere. De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.

Acesta fragment din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate din 05.01.2018 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 39 continuă: în situaţia prevăzută la alin. (2), baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare asigurate, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calităţii de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. În situaţia copilului născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestui concediu.

Art. 40. Concediul medical pentru maternitate se acordă numai pentru sarcină, şi nu pentru afecţiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta. Art. 41. Certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul curant de specialitate obstetrică- ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30/31 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lăuzie până la durata maximă prevăzută de lege se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza.

Art. 42. În situaţia în care survine decesul mamei, la naştere sau imediat după aceasta, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, în condiţiile Legea concediului paternal nr. 210/1999, certificatul fiind eliberat de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, după caz.

Art. 43. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate se determină conform art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 44. Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Concediul de creștere a copilului și situații conexe

Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior datei nașterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului. Drepturile privind concediul și indemnizația sunt reglementate prin OUG nr. 111/2010 și actele ulterioare, cadrul juridic de bază care stabilește condițiile pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, durata concediului și măsurile de protecție pentru părinți.

Legislația tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii. Pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legea oferă protecție suplimentară. Astfel, atunci când se naște un al doilea copil, iar părintele se află deja sau a fost recent în concediu de creștere, indemnizația poate rămâne cel puțin la nivelul celei anterioare, dacă sunt respectate termenele prevăzute de lege.

Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional. Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii.

Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal. Indemnizația de creștere a copilului este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat.

Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la ISR și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună. În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal. Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege.

Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție. În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei. Într-un exemplu de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, pentru un părinte care a realizat venituri la nivelul salariului minim, ar fi: 4.050 × 0,85 = 3.443 lei pe lună.

Începând cu 2025-2026, în majoritatea județelor există posibilitatea depunerii dosarului și online, prin platformele digitale ale DGASPC sau prin sistemele puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu. Totodată, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea copil mai este mică decât cea obținută în primul, solicitantul are dreptul de a primi aceeași sumă precum în concediul anterior.

1. Ai beneficii unice, adăugate unei asigurări de viață: servicii de asistență (ex: vizita unui pediatru acasă, transport medical de urgență, servicii de îngrijirea copilului, livrarea medicamentelor, call center dedicat unde poți solicita informații despre evenimente pentru copii, grădinițe, școli, etc) și teste practice psihologice.
2. Indemnizația este 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu respectarea plafonului minim și maxim în vigoare. Intră în calcul salariile, veniturile independente, drepturile de autor și orice venit supus impozitului pe venit.
3. Suma minimă este 2,5 × ISR. Poți primi indemnizația doar dacă ai 12 luni de venituri sau perioade asimilate. La DGASPC din localitatea de domiciliu. Ai nevoie de cererea tip, acte de identitate, certificatul de naștere al copilului, adeverințe privind veniturile și documente care confirmă perioada de maternitate. De regulă, în maximum 20 de zile lucrătoare.
4. Da, dar numai dacă veniturile suplimentare nu depășesc plafonul anual permis. Îți este suspendată indemnizația, dar poți primi stimulent de inserție. În 2026, valoarea acestui stimulent este de 650 lei lunar.

Da. Este perioada de concediu medical acordată înainte de naștere. Din cele 126 de zile de concediu de maternitate, cel puțin 42 trebuie luate după naștere (postnatal). Da. Există programe de sprijin pentru gravide fără venituri, gestionate de autoritățile sociale. Da.

Această notificare include fragmente despre cadrul general, calculul indemnizației, condițiile de eligibilitate, drepturile părinților și eventuale schimbări legislative. Dacă doriți, putem prevedea o tabelă sintetizatoare a perioadelor și valorilor, pe baza informațiilor din text.

Detalii despre finanțare și contribuții

Indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Indemnizația de creștere nu poate depăși plafonul de 8.500 lei pe lună și se bazează pe veniturile asigurate din ultimele 12 luni, luând în calcul salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor. ISR (Indicatorul Social de Referință) este folosit la calculul indemnizației, cu coeficientul de 2,5 aplicat pe ISR.

În ceea ce privește includerea/un includerea CAS (contribuția pentru asigurările sociale), se menționează că indemnizația de maternitate este supusă CAS, în timp ce indemnizația de creștere nu intră în calculul pentru pensie, iar scutirile pot suferi modificări legislative, în funcție de ordonanțe noi.

tags: #plata #indemnizatiei #de #maternitate

Postări populare:

• ce înseamnă când visezi că ești la maternitate
• Norme de muncă pentru femeile însărcinate în România
• Cauze, diagnostic și tratament al malformațiilor cardiace congenitale la copii în România
• Rewe România SRL în sectorul de retail pentru copii: scutece și practici sustenabile
• Descoperă rețeta de colaci împletiți pufoși și delicioși - Colaci cu girafa