Micromediul complex din punct de vedere biochimic, care se schimba pe masura ce sarcina va progresa, poarta denumirea de lichid amniotic.
Acest mediu fluid inconjoara initial embrionul, iar apoi fatul in timpul dezvoltarii, avand o multitudine de functii vitale.
De exemplu, reprezinta o bariera fizica, cu rol in protejarea fatului (in cazul unui eventual traumatism initiat la nivelul abdomenului mamhei).
De asemenea, protejeaza si cordonul ombilical, intrucat actioneaza drept un amortizor intre fat si cordonul ombilical, reducand astfel riscul de compresie.
Fluidul care se gaseste in interiorul sacului amniotic poarta denumirea de lichid amniotic.
In el se gasesc nutrienti, factori de crestere, substante antimicrobiene si multe altele, care asigura, in cele din urma, dezvoltarea si cresterea fatului, si in acelasi timp permit evaluarea clinica atat a starii sarcinii, cat si a eventualelor patologii fetale.
Plasma reprezinta, in gestatia timpurie, sursa de lichid amniotic.
In timpul perioadei embrionare, lichidul amniotic deriva mai ales din factori materni, cum ar fi apa din ser, lichidul celomic, lichidul din cavitatea amniotica.
Ulterior, cantitatea de lichid amniotic ramane relativ aceeasi, pana aproape de momentul nasterii, si apoi experienceaza scadere.
Pana in saptamana a 42-a de sarcina, volumul de lichid amniotic scade la aproximativ 400 de mL.
Femibion 1 este un supliment alimentar recomandat de la planificarea conceptiei pana la sfarsitul primului trimestru de sarcina.
Biochimia lichidului amniotic se schimba odata cu progresia sarcinii.
In prima instanta, in acest lichid amniotic se gaseste, in proportie de 98-99%, apa provenita de la mama.
Trecutul, apa este inlocuita cu urina bebelusului.
In micromediul lichid amniotic se gasesc factori de crestere solubili care asigura dezvoltarea si cresterea normala a organelor fetale, cum ar fi sistemul musculo-scheletic, gastrointestinal, cel pulmonar.
Datorita proprietatilor sale antibacteriene inerente, asigurate de imunoglobulinele de provenienta materna, protejeaza fatul de agentii infectiosi.
Compusii biochimici gasiti in lichid amniotic sunt interschimbati intre mama si fat.
Femibion 2 este supliment alimentar care se administreaza din al doilea trimestru de sarcina si pana la sfarsitul perioadei de alaptare.
Valoarea cantitatii de lichid amniotic se certifica prin indicele de lichid amniotic.
Este o metoda standardizata de a evalua suficienta cantitatii de lichid amniotic in timpul sarcinii.
Acest indice, in esenta, este masurat la femeile insarcinate care au cel putin 24 de saptamani de sarcina, insa cu sarcina unica.
Metoda buzunarului vertical maximal pentru a masura indicele de lichid amniotic se foloseste in special in sarcinile mai mici de 24 de saptamani sau in cele gemelare.
Valorile normale variaza semnificativ de la o femeie insarcinata la alta.
Cresterea indicelui peste valoarea de 24 sau 8 centimetri se numeste polihidromatoza.
Polihidromatoza poate duce la supradistensia uterului, ceea ce creste riscul de contractii apelate prematur si nastere prematura.
De asemenea, exista si risc de ruptura prematura a membranelor, inainte de debutul travaliului.
Supradistenia uterului reprezinta un factor de risc al hemoragiei postpartum.
De asemenea, printre altele, poate duce si la pozitionarea inadecvata a fatului, mai ales cu picioarele inainte, ceea ce creste riscul de complicatii asociate nasterii.
Olihidromatoza defineste situatia in care indicele masurat este fie sub 5 centimetri (prin prima tehnica), fie sub 2 centimetri (prin a doua tehnica, masurarea buzunarului vertical maxim).
Cam 4% din totalul sarcinilor se prezinta cu olihidromatoza.
In mod normal, nivelul lichidului scade odata cu apropierea termenului.
Ecografia obstetricală, sau ecografia de sarcină, este o metodă esențială și sigură de monitorizare a sarcinii, folosind ultrasunete pentru a vizualiza dezvoltarea fătului.
Această investigație permite medicilor să confirme sarcina, să evalueze anatomia fetală pentru a depista eventuale malformații și să monitorizeze creșterea și starea de bine a copilului pe parcursul celor nouă luni.
Ecografia obstetricală, cunoscută și sub numele de ecografie de sarcină, este o procedură imagistică neinvazivă care utilizează ultrasunete (unde sonore de înaltă frecvență) pentru a vizualiza fătul, placenta și uterul în timpul sarcinii.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale ecografiei este siguranța sa.
Această primă ecografie este un moment emoționant pentru părinți și esențial pentru medic.
Screening pentru anomalii cromozomiale: Între 11 și 13 săptămâni și 6 zile, se realizează ecografia de morfologie de trimestru I.
Aceasta include măsurarea translucenței nucale (un spațiu cu lichid în spatele gâtului fătului) și evaluarea osului nazal.
S1.Ep30: Echografia în trimestrul 2 | Greutatea fetală | Placenta | Lichidul amniotic | ex. Doppler
💡 Ecografie transvaginală vs. În sarcinile incipiente (sub 10-11 săptămâni), ecografia se efectuează adesea transvaginal.
Sonda este introdusă în vagin, oferind imagini mult mai clare ale uterului și embrionului, deoarece este mai aproape de structurile examinate.
Pentru această procedură, vezica urinară trebuie să fie goală.
Cunoscută și ca “ecografia de morfologie de trimestru II” sau “scanarea anomaliilor”, aceasta este cea mai detaliată și complexă ecografie din timpul sarcinii.
Se efectuează ideal în jurul săptămânii 22 și presupune o examinare sistematică a întregii anatomii fetale pentru a depista eventuale malformații congenitale.
Inima: O evaluare complexă a celor patru camere, a valvelor și a vaselor mari de sânge.
În Marea Britanie, de exemplu, sistemul public de sănătate (NHS) folosește această ecografie pentru a depista 11 afecțiuni specifice, cu rate de detecție variabile.
Această ecografie, efectuată de obicei între săptămânile 31 și 33, se concentrează pe starea de bine și creșterea fătului.
Monitorizarea creșterii fetale: Se repetă biometria fetală pentru a evalua dacă fătul crește corespunzător.
Pe lângă ecografiile 2D standard, tehnologia modernă oferă și imagini 3D (tridimensionale, statice) și 4D (tridimensionale, în timp real/video).
Pregătirea pentru o ecografie obstetricală este, în general, simplă.
Hidratare: Для ecografiile abdominale din primul și al doilea trimestru, se recomandă consumul a 2-3 pahare de apă cu o oră înainte de programare și evitarea urinării.
Aplicarea gelului: Pe abdomenul pacientei se aplică un gel special, pe bază de apă.
Examinarea: Medicul plimbă transductorul pe abdomen, aplicând o ușoară presiune pentru a obține imagini clare ale fătului și ale structurilor înconjurătoare.
În cazul ecografiei transvaginale, procedura este internă.
O sondă subțire, acoperită cu un prezervativ de unică folosință și un gel lubrifiant, este introdusă cu grijă în vagin.
În majoritatea cazurilor, rezultatele ecografiei sunt comunicate pacientei pe loc.
Dacă în timpul ecografiei se suspectează o anomalie, medicul poate solicita o a doua opinie de la un coleg sau poate recomanda investigații suplimentare.
Acestea pot include o ecografie mai detaliată (de nivel III) realizată de un specialist în medicină materno-fetală, o rezonanță magnetică (RMN) fetală sau teste genetice invazive (amniocenteză).
Părinții primesc adesea la finalul ecografiei câteva imagini imprimate ale bebelușului lor. Aceste “prime fotografii” reprezintă o amintire valoroasă.
Într-o sarcină normală, cu risc scăzut, sunt recomandate de obicei trei ecografii principale: una în fiecare trimestru. Totuși, numărul poate varia.
Da, ecografia este considerată una dintre cele mai sigure metode de investigație în timpul sarcinii.
Utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a crea imagini și, spre deosebire de alte tehnici imagistice, nu implică radiații ionizante.
Da, sexul fătului poate fi determinat ecografic, de obicei în timpul ecografiei morfologice din trimestrul al doilea.
În primul trimestru, determinarea se poate face pe baza “semnului sagital” (orientarea tuberculului genital), dar acuratețea este mai mică.
Nu, ecografia nu poate detecta absolut toate anomaliile. Eficiența sa variază în funcție de tipul malformației, de săptămâna de sarcină, de poziția fătului și de experiența medicului.
În majoritatea clinicilor și spitalelor, partenerul este binevenit să participe la ecografie, fiind un moment special pentru ambii părinți.
Totuși, politicile pot varia, în special în ceea ce privește prezența copiilor, care adesea nu este permisă pentru a nu distrage atenția personalului medical.
tags: #poate #ecograful #sa #depisteze #lichidul #amniotic
Postări populare:
- Manifestări ale hipersalivației în timpul sarcinii: semnele atipice
- Dr. Sas Ginecologie Timisoara: expertiza, specializari si echipamente moderne
- sfaturi pentru fotografierea bebelușului la primul an
- Reabilitare medicală și consultanță specializată în Brașov – Veronica și Diana-Maria Dinescu
- Ginecologia lui Dr. Botezatu din Galați: controale esențiale și un incident care a marcat clinica MedLife