Clauza de conștiință în practică medicală: explicații legale și etice despre refuzul avortului de către medici

„Clauza de conștiință” va fi depusă anual la filialele CMR de către toți doctorii care nu vor să facă o anumită procedură medicală - de exemplu, avort la cerere sau transfuzii de sânge. Documentul semnat e cuprins în dosarul pentru reînnoirea avizului de practicare a profesiei - autorizația de liberă practică. În clauză, explică dr. Bogdan Mălinescu, membru al Grupului de lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR, medicul va scrie dacă nu dorește să facă anumite proceduri și care sunt acelea.

Noul cod de deontologie medicală definește astfel clauza de conștiință: dreptul medicului de a refuza un act profesional contrar convingerilor sale morale, religioase sau etice, fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului, fără a încălca prevederile legale aplicabile și drepturile pacientului, cu condiția asigurării continuității îngrijirilor medicale. Definiția cuprinde „o mulțime de condiții impuse pentru a nu periclita actul medical”, explică Mălinescu și, adaugă el, „în situații de urgență, această clauză de conștiință nu mai funcționează”.

Cum funcționează în practică clauza de conștiință în România

„Sunt medici care nu doresc să facă o anume procedură medicală (avort - n.r.) pe baza clauzei de conștiință. Adică în fiecare an, în momentul în care solicită la Colegiu reînnoirea avizului de practicare a profesiei, deci a autorizației de liberă practică, medicul respectiv va depune la Colegiu și această Clauză de conștiință, prin care el își exprimă că nu efectuează asemenea proceduri, astfel încât, în situația în care este solicitat și refuză actul medical respectiv pe baza clauzei de conștiință și există - să zicem - o reclamație în acest sens (din partea pacientului -n.r.), atunci Colegiul are deja în arhivă că a fost înregistrată Clauza de conștiință”, exemplifică Bogdan Mălinescu.

În fiecare an, toți medicii din România trebuie să obțină autorizația de liberă practică de la Colegiul Medicilor - filiala de care aparțin. Acest lucru presupune depunerea unui dosar cu cererea de avizare, punctele obținute pe baza educației medicale continue, dovada plății cotizației de membru și polița de asigurare pentru răspundere civilă profesională, valabilă pentru anul respectiv. Dosarul poate fi depus personal, prin împuternicit, curier sau prin portaluri online. Medicii din România nu pot să profeseze fără a fi membri în Colegiul medicilor și fără acest aviz de liberă practică.

„Condițiile celelalte impuse, cum sunt «fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului și cu condiția asigurării continuității îngrijirii medicale» atestă faptul că ne-am asigurat că pacientul nu are de suferit”, detaliază dr. Bogdan Mălinescu. Doctorii care au Clauza de conștiință semnată și depusă la Colegiul Medicilor pot îndruma pacienții către colegii lor care fac procedurile pe care ei le refuză. „Ne-am gândit că este util să facem acest lucru și cred că este și rațional”, mai spune Bogdan Mălinescu.

Limitele clauzei: situații de urgență și viața femeii

Medicii afirmă că, în cazurile grave în care viața femeii este pusă în pericol, Clauza de conștiință nu mai este valabilă în cazul avortului. De asemenea, ei susțin că trebuie făcută distincția între avorturile la cerere și avorturile justificate de indicații medicale, de anomalii ale fătului, „care deja nu mai sunt avorturi la cerere, și nu mai poți să spui «nu» pentru că pun viața femeii în pericol”.

„Avorturile la cerere sunt avorturi voluntare, pentru că pacienta nu își mai dorește sarcina respectivă. Aici există următoarea posibilitate: sunt foarte mulți medici care fac avorturi medicamentoase. În momentul de față, avortul chirurgical este o metodă desuetă, nu prea se mai face. Există avortul medicamentos. Ceea ce înseamnă că, dacă eu refuz să fac avortul, pot să trimit pacienta la un coleg care face avort medicamentos”, completează prof. univ. dr. Liana Pleș, președinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor din Municipiul București.

Impactul clauzei în sistemul de sănătate și drepturile pacientului

Un raport din 2024, realizat de Asociația Moașelor Independente și Asociația Filia, arată că peste 80% din spitalele publice din România nu oferă servicii de avort, iar 90% dintre spitale și clinici nu trimit în altă parte femeile care solicită întreruperea sarcinii. Același raport arată că, din 176 de unități medicale publice cu secții de obstetrică-ginecologie, doar șapte furnizează avort chirurgical ori medicamentos. Conform noilor prevederi ale Codului etic, medicul poate refuza îngrijirea unui pacient atunci când îi sunt afectate independența profesională sau imaginea ori dacă îi sunt solicitate acte medicale nelegale, dacă este agresat fizic/verbal de pacient și/sau de rudele acestuia.

Prevederea se regăsește și în Legea sănătății (95/2006). „Dar nu se pune problema refuzului unei urgențe medicale. Ori de câte ori e vorba de o situație medico-chirurgicală, ori de câte ori viața pacienților este în pericol, medicul este obligat să acorde asistență medicală. Această situație este poate singura prevăzută de Cod și de Lege care admite depășirea competențelor. (...) Nu se pune problema ca acest Cod să aducă vreo reglementare care să știrbească drepturile pacientului”, explică prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

Un argument central este că refuzul în baza libertății de conștiință poate deveni un paravan pentru discriminare și eugenie. Printre declarațiile medicilor care refuză această intervenție, se găsesc justificări legate de faptul că acest serviciu nu ar trebui utilizat într-un secol atât de avansat, în care metodele de contracepție sunt numeroase. O asemenea justificare nu este de natură medicală și nici una legată de apărarea propriei conștiințe, ci impune propriile convingeri asupra pacienților.

Relația medic-pacient este o relație de putere asimetrică, în care medicul deține autoritatea profesională, cunoștințele tehnice și controlul asupra actului medical. Tocmai de aceea, medicul și organizațiile profesionale care îl reprezintă au datoria etică și juridică de a acorda o atenție deosebită construirii unei comunicări empatice și a unei relații de încredere cu pacientul. Adoptarea unor prevederi fără justificare clară poate afecta încrederea în sistemul de sănătate și poate submina dreptul pacientului la îngrijire adecvată.

Aspecte internaționale și recomandări

În anul 2024, Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale a constatat cu îngrijorare că disponibilitatea redusă a serviciilor medicale de avort în România este agravată de refuzul personalului medical pe motive de conștiință, fără trimiterea adecvată către alți furnizori. Comitetul a recomandat statului român să garanteze accesul la servicii de avort, la trimitere către alt specialist și să reglementeze obiecția de conștiință astfel încât să nu obstacolizeze accesul femeilor la îngrijiri sigure. OMS, UNESCO și organismele europene subliniază că obiecția de conștiință nu poate compromite dreptul la servicii medicale legale, iar în situații de atingere a vieții, excepțiile pot să apară, dar doar în limitele necesare și proporționale.

În concluzie, dreptul la libertatea de conștiință al medicului trebuie să asigure continuitatea îngrijirilor, trimiterea efectivă către alți profesioniști și respectarea drepturilor pacientului. Însă reglementările trebuie să prevadă mecanisme clare de garantare a accesului la servicii pe care pacientul le solicită, evitând abuzuri sau discriminări, în special în cazul avortului la cerere. Societatea civilă și instituțiile medicale au responsabilitatea de a promova un echilibru între libertatea de conștiință a medicului și dreptul pacientului la sănătate și la autocontrolul asupra propriului corp.

tablă de date relevante:

În lumina observațiilor internaționale și a experiențelor României, este esențial să se regândească formulările Codului Deontologic pentru a asigura un echilibru între dreptul medicului de a refuza și dreptul pacientului la acces neîntârziat la îngrijire, inclusiv avortul în condiții legale. O soluție focalizată pe claritatea obligațiilor de informare, consimțământ şi trimitere efectivă poate reduce riscurile de discriminare și poate consolida încrederea în sistemul de sănătate.

tags: #poate #medicul #refuza #un #avort

Postări populare:

• Pijamale Disney pentru copii: analizează modelele, calitatea și costurile
• Ghid practic pentru caietul de sarcini în achiziția ventiloconvectoare: cerințe, reglementări și recomandări
• importanța lungimii femurului la 31 de săptămâni
• Impactul încărcării termice asupra dimensiunării instalațiilor de stingere
• Îngrijire și întreținere pentru suzetele din lemn