Poate sa faca alergie bebe la cerealele Hipp: explicatii, simptome si conduita corecta in diversificare

In jurul varstei de 6 luni se poate incepe procesul de diversificare, o calatorie fascinanta, uneori cu peripetii, alteori cu zambete si pofta de cunoastere. Este inceputul descoperiri unei noi lumi, lumea gastronomiei, cu gusturi diferite, culori fascinante si texturi interesante. Insa aceasta etapa a diversificarii presupune si introducerea alimentelor cu potential alergen. Ce trebuie sa stii si cum trebuie sa actionezi atunci cand cel mic dezvolta o alergie alimentara, sunt intrebari ale caror raspunsuri trebuie sa le cunosti, astfel incat situatie sa poata fi tratata cu raspundere. Iata de ce, am apelat la asistentul univ dr. Martin-Hadmas Roxana Maria - specialist nutritie clinica si comunitara, pentru a raspunde unor intrebari menite sa ofere acea informatie esentiala pe care un parinte are datoria de a o cunoste.

1. Ce este o alergie alimentara

Alergia alimentara reprezinta o reactie exagerata a sistemului imunitar in urma contactului cu o anumita proteina din alimente. Practic, organismul sesizeaza ca un anumit constituent alimentar este patologic si incearca sa il distruga. In tot acest proces de „lupta” imunitara, apare inflamatia si simptomatologia specifica alergiei. In principiu, alergia poata sa fie de mai multe tipuri, dar cea mai importanta este alergia mediata IgE. Ceea ce este important de mentionat este ca, desi frecventa alergiilor este mai mare la sugari si copii, simptomele specifice alergiei pot aparea la orice varsta.

2. Cine sunt factorii de risc in cazul alergiei alimentare

Aceasta intrebare surprinde un subiect foarte larg dezbatut si cercetat, dar inca fara raspunsuri concrete. Studiile de specialitate actuale mentioneaza urmatiorii factori de risc:

• Istoricul familial - Practic, copiii a caror parinti sufera de astm, eczeme, alergii alimentare, intolerante alimentare si/sau imunodeficienta au un risc mai mare de a suferi de o alergie alimentara, sau o alergie care nu este alimentara
• Istoricul medical personal - Prezenta unei alergii alimentare creste riscul de aparitie a altor alergii. De asemenea, dermatita atopica este frecvent corelata cu alergiile alimentare la varsta mica.
• Varsta - De obicei copiii au un risc mai mare de a avea alergii alimentare, insa nu suntem protejati in totalitate nici la alte varste.
• Deficitul de vitamina D - Acest deficit poate sa influenteze microbiomul si implicit poate afecta procesul inflamator de la nivel intestinal.

Desi aceste dintre cele mai frecvent diagnosticate, trebuie sa luam in calcul ca orice produs alimentar care contine proteine poate sa provoace o reactie alergica. Desi frecventa alergiilor este mai mare la copii, simptomele specifice alergiei pot aparea la orice varsta.

3. Cand si cum se introduc alimentele cu potential alergen

Conform recomandarilor actuale, in absenta altor indicatii medicale/dietetice, toti alergenii alimentari se introduc inainte de implinirea varstei de 1 an. Totusi, aceasta este recomandarea de baza pentru copiii sanatosi.

4. Cum iti dai seama ca este vorba despre o alergie alimentara

Reactiile unei alergii alimentare pot sa fie de doua tipuri: imediate sau intarziate. Reactiile imediate apar la cateva minute distanta de la intrarea in contact cu alergenul si sunt cele mai severe. Acestea pot sa varieze de la o eruptie cutanata in zona de contact cu alergenul sau in alte zone, la varsaturi, probleme de respiratie si soc anafilactic. Reactiile care apar mai tarziu sunt de obicei mai putin severe si se manifesta prin eruptii cutanate aparute la interval de cateva ore sau zile de la contactul cu alergenul, modificari de tranzit, lipsa de apetit, probleme de dezvoltare s.a. Spre deosebire de alergiile imediate, alergiile intarziate se descopera mult mai greu.

5. Primul pas in caz de alergie alimentara

Categoric se opreste consumul alimentului respectiv si se curata zona de contact. in functie de intensitatea reactiei, alergia poate sa reprezinte si o urgenta medicala (caz in care este necesara interventia medicala rapida). Daca apare suspiciunea unei alergii alimentare, este necesar controlul medical, inclusiv in reactiile minore, pentru a discuta despre modul in care aceste produse alimentare se vor aborda pe viitor (daca este necesara excluderea lor, pe ce perioada de timp, cum se face reintroducerea, cum se testeaza alimentele inrudite, s.a.).

Am pregatit mai jos o selectie de produse care nu contin nici gluten si nici lactoza, astfel incat bucuria culinara sa nu fie umbrita de nicio alergie. Alergiile sunt un fenomen în creștere, care în prezent afectează 20 - 30% dintre sugari. Ca și consecință a unei alergii, ei ar putea suferi iritații cutanate (dermatită atopică), umflături în zona buzei și mai târziu febra de fân sau astm. Laptele matern este în mod particular scăzut în alergeni și conține agenți valoroși protectori care întăresc rezistența bebelușului din interior. Prin urmare, copiii din familiile în care există cazuri de alergii ar trebui alăptați exclusiv în primele 6 luni, dacă este posibil. In anumite situatii manifestarile alergice care apar la proteinele din laptele de vaca pot fi prezente inclusiv la nou-născuții alimentați exclusiv la san, în cazul în care mama consuma lapte de vaca pe durata alăptarii, din cauza capacitatii acestor alergeni de a trece in laptele matern.

6. APLV si diagnosticul

Alergia la proteinele din laptele de vaca (APLV) este cea mai frecventă alergie alimentară la sugari. Diagnosticul este stabilit de alergolog pe baza anamnezei detaliate, istoricului familial de alergii, debutului manifestarilor alergice, anchetei alimentare si investigatiilor uzuale: teste cutanate (prick test), IgE specifice, hemoleucograma. Dieta de excludere presupune eliminarea din alimentatia sugarului/copilului pentru 2-6 saptamani, urmate de reintroducere treptata pentru izolarea alergenului. Pentru sugarii alaptati, medicul poate recomanda intreruperea consumului de produse lactate de catre mama.

7. Desensibilizarea si vaccinarea impotriva alergiilor

Vaccinarea sau desensibilizarea specifica (imunoterapia specifica cu alergene) are ca scop cresterea tolerantei organismului la alergeni. Doza de alergen administrata este crescuta treptat pe o perioada de 3-5 ani. Desensibilizarea este mai eficienta la copii si tineri. Principala contraindicatie este existenta unei boli acute in evolutie. Desensibilizarea se foloseste frecvent pentru alergiile la acarienii din praful de casa, polen si epiteliile de animale, mai putin pentru alergiile alimentare.

8. APLV: poate sa dispara?

APLV dispare odata cu inaintarea in varsta a copilului prin dezvoltarea tolerantei fata de proteinele din lapte si maturarea sistemului imun. In cazul persistentei sale in perioada adulta, APLV se manifesta pe fondul unui teren atopic sau al unei afectiuni inflamatorii la nivel intestinal. Astfel, profilaxia alergiei la proteinele din laptele de vaca se bazeaza pe o alimentatie naturala si pe folosirea formulelor hipoalergenice, iar mama ar trebui sa evite alimentele cu potential alergic in timpul alaptarii. Diversificarea precoce a sugarului inainte de 4 luni este descurajata.

9. In ce masura cerealele Hipp pot declansa alergii?

In acest text se discută despre alergii alimentare in general, nu specific despre cereale Hipp. Totusi, avertizarea se refera la introducerea alimentelor cu potential alergen in alimentatia bebelusului. Dr. Roxana Maria subliniaza importanta monitorizarii etichetelor produselor si folosirea formulelor hipoalergenice in caz de alergie confirmata, precum si reintroducerea treptata a laptelui dupa o perioada de eliminare. Este esential sa citesti etichetele, deoarece este posibil ca producatorul sa modifice ingredientele sau sa adauge alergeni nevazuti anterior.

10. Recomandari practice pentru parinti

1. Alapteaza exclusiv la san daca este posibil, cu dieta echilibrata a mamei, si evita expunerea bebelusului la alergeni prin laptele matern atunci cand exista suspiciuni.
2. Inainte de diversificare, discuta cu medicul pediatru sau alergolog despre alergiile din familie si despre potentialii alergeni la bebelus.
3. Verifica etichetele produselor pentru continutul de lapte, gluten si alte alergeni; evita produse lactate in dieta mamelor care alăptează daca exista alergie confirmata la lactate.
4. Foloseste formule hipoalergenice sau extensiv hidrolizate daca copilul are alergie confirmata la proteine din lapte.
5. Introduce treptat alimentele cu potential alergen, sub supravegherea medicului, si monitorizeaza reactiile copilului in primele ore si zile dupa introducere.
6. In caz de eruptii cutanate, varsaturi, dificultati de respiratie sau soc, contacteaza imediat serviciile de urgenta.
7. Pastreaza un jurnal alimentar al bebelusului pentru a identifica posibile alergene si modele de reactii.

11. FAQ

1. Cine sunt cei mai afectati de alergia la proteinele din laptele de vaca? - Sugarii si copiii mici, cu incidenta între 2% si 5% in aceste varste.
2. Cauza principala a alergiilor la bebe? - Raspuns imun incorect la proteine din lapte sau alte alimente; APLV este cea mai frecventa.
3. Este alergia la laptele de vaca permanenta? - In multe cazuri, da, dar se poate ameliora cu maturizarea sistemului imun; majoritatea copiilor dezvolta toleranta pana la 6 ani.
4. Cunt exista alternative sigure pentru bebelusi alergici? - Da, formule extins hidrolizate sau cu aminoacizi; laptele de-capra nu este o alternativa sigura din cauza reactivitatii incrucisate.

tags: #poate #sa #faca #alergie #bebe #la

Postări populare:

• Monitorizarea zilei 10 după embriotransfer: ce indică?
• Ghid de stil: rochii de ocazie care camuflează burtica
• Atribuții ale Laborantului Gradului II în construcții și evaluare profesională
• Detalii despre activitatea lui Ciprian Cristescu la Maternitatea Giulesti
• Spitalul Brâncovenesc: evidențe de excelență în ginecologie și istoria sa